Subcapitolul 3 - 5.3. Cerinţe referitoare la clasele de expunere - Normativ din 2023 pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului - Indicativ NE 012/1-2022
M.Of. 53 bis
În vigoare Versiune de la: 19 Aprilie 2023
SUBCAPITOLUL 3:5.3. Cerinţe referitoare la clasele de expunere
(1)Cerinţele referitoare la clasele de expunere se aplică conform prevederilor art. 5.3 din SR EN 206 + A2:2021.
SECŢIUNEA 1:5.3.1. Generalităţi
(1)Cerinţele pentru ca betonul să reziste la agresiunile mediului înconjurător sunt date adesea în termeni de valori limită, pentru compoziţia betonului şi proprietăţile stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2); alternative, exigenţele pot rezulta din metode de concepţie de performanţă (a se vedea 5.3.3). Cerinţele ţin seama de durata de viaţă prevăzută pentru structură.
SECŢIUNEA 2:5.3.2. Valori limită pentru compoziţia betonului
(1)Metodele specificate ale rezistenţei la agresiunile mediului înconjurător sunt date în termeni de proprietăţi stabilite pentru beton şi de valori limită de compoziţie.
Nota 1: Având în vedere apariţia unor standarde europene pentru încercări directe de performanţă a betonului, precum şi necesitatea de a avea o abordare uniformă privind rezistenţa betonului la agresivitatea mediului înconjurător prin utilizarea unor diferite materiale componente betonului în conformitate cu acest normativ, cerinţele referitoare la clasele de expunere pot fi detaliate prin criterii de performanţă. Detalii sunt prezentate în Anexa J (normativă).
(2)Cerinţele pentru fiecare clasă de expunere se specifică în termeni de:
a)tipuri şi clase de materiale componente permise;
b)raport maxim apă/ciment;
c)conţinut minim de ciment;
d)clasă minimă de rezistenţă la compresiune a betonului;
şi dacă este cazul:
e)conţinut minim de aer din beton;
f)exigenţe privind procedee tehnologice (de exemplu, şlefuirea sau acoperirea de protecţie).
(3)Prevederile valabile la nivel naţional privind betonul sunt stabilite pe baza asigurării unei durate de viaţă de minimum 50 de ani, în condiţiile de mentenanţă stabilite prin proiect.
(4)În cazul unor combinaţii de clase de expunere se vor considera cerinţele cele mai exigente dintre cele indicate pentru fiecare clasă.
Nota 2: În conformitate cu SR EN 206 + A2: 2021, s-a stabilit ca raportul apă/ciment maxim să fie indicat prin creştere de 0,05 şi conţinutul minim de ciment prin creştere de 20 kg/m3. Cât priveşte rezistenţa la compresiune, este recomandat să fie indicată în clase, conform Tabelului 12, pentru betonul greu şi conform Tabelului 13, pentru betonul uşor. Tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 (Anexa F) prezintă condiţiile compoziţionale, proprietăţile betonului şi utilizarea cimenturilor. Conţinutul maxim de părţi fine din beton este prezentat în Tabelele F.3.1 şi F.3.2 din Anexa F.
Nota 3: Pentru o durată de viaţă inferioară (de exemplu de 20 de ani) sau superioară (de exemplu de 100 de ani), pot fi necesare valori limită specificate mai puţin severe sau mai severe. Interpretări privind "Sfârşitul duratei de viaţă" şi modalitatea de calibrare/validare a valorilor limită pentru compoziţia betonului care sunt furnizate de dispoziţii la locul de utilizare a betonului, sunt disponibile în ISO 16204. În acest caz sau pentru compoziţiile specificate de beton, sau în condiţii speciale în materie de protecţie contra coroziunii, referitor la grosimea betonului ce acoperă armăturile (de exemplu, când grosimea este inferioară specificaţiilor/prevederilor SR EN 1992-1-1 relativ la protecţia contra coroziunii), se efectuează studii speciale de către elaboratorul specificaţiei, pentru o construcţie anume, sau mai general pentru prescripţii naţionale. Detalii sunt date în Anexa J (normativă).
(5)Dacă betonul este conform cu valorile limită specificate, se consideră că betonul din structură satisface cerinţele de durabilitate în raport cu utilizarea preconizată luând în considerare condiţiile de mediu înconjurător specifice, cu condiţia ca:
a)betonul să fie corect pus în operă, compactat şi tratat/protejat conform prevederilor din NE 012/2;
b)betonul ce acoperă armătura să aibă grosimea minimă impusă prin proiect/reglementarea de proiectare pentru condiţiile de mediu înconjurător specifice, de exemplu SR EN 1992-1-1;
c)clasa de expunere la mediul înconjurător să fie corect selectată;
d)întreţinerea preventivă să fie corect realizată.
SECŢIUNEA 3:5.3.3. Metode de concepţie bazate pe performanţe
(1)Cerinţele referitoare la clasele de expunere pot fi stabilite utilizând metode de concepţie bazate pe performanţă pentru durabilitate, în termeni de parametri de performanţă (de exemplu, măsurarea exfolierii printr-o încercare de îngheţ-dezgheţ). Detalii sunt prezentate în Anexa J (normativă).
Notă: Cadrul pentru procedura durabilităţii echivalente a fost publicată ca CEN/TR 16563.
(2)Aplicarea metodelor bazate pe performanţă permite utilizarea materialelor componente, în conformitate cu procedurile şi în condiţiile asigurării cerinţelor de rezistenţă şi durabilitate prezentate în normativ.
SECŢIUNEA 4:5.3.4. Cerinţe pentru betonul turnat sub apă
(1)Betonul turnat sub apă are proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit, are consistenţa necesară pentru a putea fi pus în operă uşor, o structură densă chiar şi fără compactare şi nu are segregări.
(2)În cazul betonului turnat sub apă pentru execuţia unor elemente portante, raportul A/C va fi mai mic de 0,60. În cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim de ciment va fi de cel puţin 350 kg/m3, cu dimensiunea maximă a agregatelor de 32 mm.