Capitolul vii - Zgomot - Norma din 2002 generală de protecţie a muncii

M.Of. 880

În vigoare
Versiune de la: 17 Mai 2007
CAPITOLUL VII:Zgomot
Art. 591
Acţiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să afecteze securitatea şi sănătatea omului.
Art. 592
Norma se aplică tuturor angajaţilor, cu excepţia celor de la bord din transportul maritim şi aerian.
Art. 593
În prezenta normă se utilizează următorii termeni:
Expunerea personală zilnică a unui lucrător, LEP,z
Expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat se exprimă în dB(A) utilizând relaţia:
LEP,z = LAech,Te +10lgTe/T0
unde:
Te - durata zilnică a expunerii personale a angajatului la zgomot (poate fi mai mare sau mai mică decât 8 h);
T0 = 8 h = 28.800 s;
p0 = 20 micropascali (20 Pa);
pA - presiunea acustică ponderată A instantanee, în pascali, la care este expus, în aer la presiunea atmosferică, un angajat care poate sau nu să se deplaseze de la un loc la altul în timpul muncii; ea se determină din măsurări efectuate la poziţia ocupată de urechile angajatului în timpul muncii, de preferat în absenţa acestuia, utilizând o tehnică ce reduce la minimum acţiunea asupra câmpului acustic.
LAech,Te reprezintă nivelul acustic echivalent continuu pe durata zilnică de expunere la zgomot Te definit ca fiind nivelul acustic în dB(A) al unui zgomot constant şi care, acţionând continuu pe toată durata zilei de muncă, are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil măsurat real la locul de muncă.
Dacă microfonul trebuie amplasat foarte aproape de corpul persoanei, trebuie efectuate corecţii adecvate pentru a determina o presiune echivalentă în câmp neperturbat.
Expunerea personală zilnică la zgomot nu ia în considerare efectul echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului.
Media săptămânală a valorilor zilnice LEP,s
Media săptămânală a valorilor zilnice se calculează cu următoarea relaţie:
unde (LEP,z)k sunt valorile lui LEPz pentru fiecare din cele m zile de lucru din săptămâna considerată (Anexa nr. 47).
Art. 594
Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A).
Art. 595
Limitele maxime admise la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, pentru expunerea zilnică, sunt cele prevăzute în tabelul 15.
Art. 596
În cazul în care nivelul de zgomot variază pe parcursul unei zile de muncă, dar este constant pe intervale de timp, nivelul de zgomot echivalent continuu se calculează cu relaţia:
unde Li este nivelul de zgomot pe intervalul de timp fi; fi se exprimă în procente faţă de durata zilei de muncă.
Art. 597
Pentru identificarea angajaţilor şi a locurilor de muncă care se încadrează în prevederile prezentelor norme trebuie efectuate măsurări de zgomot periodic sau ori de câte ori au loc modificări la locul de muncă.
Art. 598
Măsurările de zgomot trebuie planificate şi efectuate în mod competent la intervale regulate, fiind responsabilitatea angajatorilor. Orice eşantionare trebuie să fie reprezentativă pentru expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat. Metodele şi aparatura utilizate trebuie să fie adaptate condiţiilor preponderente în special în ceea ce priveşte caracteristicile zgomotului care trebuie măsurat, durata expunerii, factorii de mediu şi caracteristicile aparaturii de măsurare.
Tabelul 15
Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială (atenţie, responsabilitate, decizie, constrângere temporală) crescută şi deosebită

Complexitatea muncii

Locul de muncă

Nivel admis de zgomot Lech,z

dB(A)

Locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută

- Laboratoare de încercări sau depanări

- Cabine de supraveghere a proceselor tehnologice

- Puncte vamale

75

Locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială deosebită

- Studiouri RTV şi cinematografice

- Cabine de comandă şi control (de ex.: dispecerat energetic, dispecerat mijloace de transport rutier, feroviar, naval)

- Laboratoare pentru măsurări, cercetare şi proiectare

- Birouri, încăperi cu calculatoare

- Săli de tratament

- Ghişee unde se lucrează cu publicul, manipulare valori, cartare poştală

- Încăperi pentru redactare în mass-media scrisă şi audio

- Cabinete medicale, săli de studiu, clase, amfiteatre, biblioteci

60

- Săli de operaţie şi tratament

- Ateliere de creaţie

- Săli de dirijare şi informare trafic aerian

50

Art. 599
Metodele şi aparatura trebuie să facă posibilă determinarea parametrilor definiţi în art. 593 şi compararea acestora cu valorile admise.
Art. 600
Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să participe la determinările şi măsurările de zgomot efectuate. Măsurările trebuie să fie repetate atunci când există motive să se creadă că sunt incorecte sau că a avut loc o modificare importantă la locul de muncă.
Art. 601
Angajatorul are obligaţia să asigure păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişele privind starea auzului angajaţilor.
Art. 602
Medicul şi/sau autorităţile responsabile în domeniu, precum şi angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora din întreprindere trebuie să aibă acces la aceste date.
Art. 603
Dacă se constată că expunerile depăşesc valoarea limită, angajatorul:
- ia imediat măsuri pentru reducerea expunerii la un nivel inferior valorilor limită de expunere;
- determină cauzele expunerii excesive şi
- adaptează măsurile de protecţie şi prevenire în vederea evitării oricărei depăşiri.
Art. 604
În locurile în care expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 80 dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa (135 dB faţă de presiunea de referinţă de 20 Pa), trebuie luate măsuri adecvate care să asigure ca:
a)angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora din întreprindere sau instituţie să primească informaţii adecvate şi, când este cazul, instruire referitoare la:
- riscurile potenţiale pentru auzul lor datorită expunerii la zgomot;
- măsurile luate pentru îndeplinirea prevederilor prezentei norme;
- obligaţia de a respecta măsurile de protecţie şi de prevenire, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului şi rolul verificărilor auzului în conformitate cu art. 611;
b)angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora din întreprindere sau instituţie trebuie să aibă acces la determinările şi măsurările de zgomot efectuate conform art. 597 şi pot primi explicaţii privitoare la semnificaţia acestor rezultate.
Art. 605
Locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 200 Pa, trebuie să fie marcate cu panouri care să arate că purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie conform Prescripţiilor minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. Panourile trebuie să fie amplasate la intrările în zone şi, dacă este necesar, în interiorul acestora. De asemenea, zonele respective trebuie delimitate, iar acolo unde riscul de expunere o justifică şi unde aceste măsuri sunt tehnic posibile, accesul la ele trebuie limitat.
Art. 606
Riscul care rezultă din expunerea la zgomot trebuie suprimat la sursă sau trebuie redus la minimum, luând în considerare progresul tehnic şi posibilitatea aplicării măsurilor de reducere a zgomotului în special la sursă.
Art. 607
Acolo unde expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa:
a)trebuie identificate cauzele nivelului ridicat;
b)angajatorul trebuie să stabilească şi să aplice un program de măsuri de natură tehnică şi/sau de organizare a activităţii în vederea reducerii expunerii angajaţilor la zgomot;
c)angajaţii şi reprezentanţii acestora din unitate trebuie să primească informaţii adecvate privind nivelul ridicat şi măsurile luate.
Art. 608
Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeşte 80 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebui să pună la dispoziţia angajaţilor echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului.
Art. 609
Acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa, purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie.
Art. 610
Angajatorul trebuie să asigure un număr suficient de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului, modelele fiind alese împreună cu personalul afectat. Echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului trebuie să fie adaptate pentru fiecare angajat şi pentru condiţiile sale de muncă, luând în considerare securitatea şi sănătatea sa. Ele sunt considerate potrivite şi adecvate, dacă atunci când sunt purtate corect, nivelul de zgomot la urechea persoanei este sub 80 dB(A).
Art. 611
La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub valoarea de 85 dB(A), trebuie să se asigure examinarea stării auzului personalului la angajare şi periodic de către un medic sau de altă persoană calificată sub responsabilitatea unui medic, conform anexei nr. 48. Scopul verificării trebuie să fie diagnosticarea hipoacuziei datorată zgomotului şi conservarea auzului.
Art. 612
Rezultatele examinărilor auzului trebuie păstrate şi angajaţii respectivi trebuie să aibă acces la acestea.
Art. 613
Medicul şi/sau autoritatea responsabilă trebuie să dea, în cadrul verificării, indicaţii adecvate privind măsurile individuale de protecţie şi prevenire, care trebuie urmate.
Art. 614
La proiectarea unităţilor, echipamentelor tehnice şi la construcţia acestora vor fi prevăzute măsuri pentru reducerea zgomotului la cel mai mic nivel posibil prin caracteristici constructive (izolarea şi absorbţia acustică a elementelor clădirilor pe baza evaluărilor nivelului surselor de zgomot, criterii de amplasare a surselor de zgomot etc.).
Art. 615
Acolo unde este probabil ca un echipament tehnic nou (unealtă, maşină, aparat etc.), care urmează să intre în lucru, să producă angajatului care îl utilizează corect pe o perioadă convenţională de opt ore, o expunere personală zilnică la zgomot egală sau mai mare de 85 dB(A) sau o presiune acustică instantanee neponderată cu valoarea maximă egală sau mai mare de 200 Pa, trebuie să fie furnizate informaţii despre zgomotul în condiţii de utilizare precizate.
Art. 616
Pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă sunt obligatorii una sau mai multe din măsurile tehnice prezentate în continuare:
a)măsuri de combatere a zgomotului la sursă - se realizează prin modificări constructive aduse echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale; la alegerea echipamentului tehnic, în condiţii tehnologice comparabile, se va acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic;
b)măsuri de izolare a surselor de zgomot - se realizează prin creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice; soluţiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic;
c)măsuri de combatere a zgomotului la receptor - constau în izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă, soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor fonoizolante.
Art. 617
Măsurile tehnice trebuie să fie completate cu următoarele măsuri organizatorice:
a)instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului;
b)examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic);
c)stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot.
Art. 618
În cazul locurilor de muncă unde expunerea la zgomot a unui angajat variază considerabil de la o zi de lucru la alta, se acceptă depăşirea limitei maxime admise pe durata unei zile de lucru cu condiţia ca expunerea săptămânală medie la zgomot a acelui angajat să nu depăşească limita maximă admisă.
Art. 619
În anexele nr. 47 şi 48 sunt prezentate indicaţii pentru măsurarea zgomotului şi pentru verificarea auzului personalului.
Art. 620
Pentru măsurarea zgomotului şi verificarea auzului angajaţilor pot fi utilizate orice metode care satisfac cel puţin prevederile conţinute în art. 597-602 şi art. 611-613.