Titlul v - Echipamente tehnice - Norma din 2002 generală de protecţie a muncii

M.Of. 880

În vigoare
Versiune de la: 17 Mai 2007
TITLUL V:Echipamente tehnice
CAPITOLUL I:Prevederi comune
Art. 280
(1)Angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca echipamentul tehnic să fie adecvat sarcinii de muncă sau adaptabil cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizat de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor.
Din faza de alegere a echipamentului tehnic prevăzut a fi utilizat, angajatorul trebuie să ia în considerare condiţiile de muncă specifice, pericolele pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor existente în unitate, în particular la locul de muncă, precum şi orice alte pericole suplimentare care ar apărea în utilizarea echipamentului tehnic.
(2)Atunci când nu este posibil să se asigure în întregime că echipamentul tehnic poate fi utilizat de către angajaţi fără riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor, angajatorul trebuie să ia măsuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor.
Art. 281
(1)Fără a prejudicia prevederile art. 280 angajatorul trebuie să-şi procure şi/sau să utilizeze:
a)echipamente tehnice care fiind date pentru prima oară în folosinţă angajaţilor, după intrarea în vigoare a Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996, respectă:
(i)prevederile legale aplicabile;
(ii)cerinţele prevăzute la art. 295 până la art. 307 inclusiv, la art. 326 până la art. 332 inclusiv, în cazul în care nu le sunt aplicabile sau parţial aplicabile alte prevederi legale;
b)echipamente tehnice care fiind deja în folosinţa angajaţilor la intrarea în vigoare a Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996, respectă cerinţele menţionate la pct. a) (ii);
c)fără a prejudicia prevederile pct. a) (i) şi derogând de la prevederile pct. a) (ii) şi b):
- echipamente tehnice mobile - cu sau fără autopropulsie - care fiind deja în folosinţa angajaţilor la intrarea în vigoare a Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996, respectă cerinţele menţionate la pct. a) (ii) precum şi cerinţele prevăzute la art. 333 până la art. 338 inclusiv;
- instalaţii de ridicat sarcini care fiind deja în folosinţa angajaţilor, la intrarea în vigoare a Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996, respectă cerinţele menţionate la pct. a) (ii) precum şi cerinţele prevăzute la art. 396 până la art. 399 inclusiv.
(2)Angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura ca, pe toată durata sa de utilizare, echipamentul tehnic să fie menţinut, printr-o întreţinere adecvată, într-o astfel de stare încât să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor.
Art. 282
(1)Echipamentele tehnice aflate în utilizare la data intrării în vigoare a Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996 trebuie puse în conformitate cu prevederile prezentelor norme în termen de maximum 10 ani de la intrarea lor în vigoare.
(2)Procedura de punere în conformitate a echipamentelor tehnice vizate la alin. (1) va fi elaborată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme şi avizată de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Art. 283
(1)Angajatorul trebuie să asigure ca echipamentul tehnic, a cărui securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supus unei verificări iniţiale (după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune) şi unei verificări după fiecare montare într-un nou loc de muncă sau într-un nou amplasament, de persoane fizice/juridice competente în domeniu.
(2)Angajatorul trebuie să asigure că echipamentul tehnic care este expus condiţiilor care-i cauzează deteriorări, susceptibile să conducă la situaţii periculoase este supus:
- unor verificări periodice şi, atunci când este necesar, unor încercări periodice de persoane fizice/juridice competente în domeniu;
- unor verificări speciale, efectuate de persoane competente în domeniu, de fiecare dată când au apărut evenimente şi/sau circumstanţe excepţionale care ar putea să diminueze securitatea conferită de echipamentul tehnic, cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale sau perioade de inactivitate prelungite;
pentru a asigura menţinerea condiţiilor de securitate şi sănătate precum şi detectarea şi remedierea la timp a deteriorărilor.
(3)Rezultatele verificărilor trebuie consemnate şi păstrate la dispoziţia autorităţilor competente. Ele trebuie păstrate pentru o perioadă de timp adecvată.
(4)Atunci când echipamentul tehnic este utilizat în afara întreprinderii el trebuie să fie însoţit de dovada materială a efectuării ultimei verificări.
Art. 284
Atunci când utilizarea unui echipament tehnic este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor, angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că:
- utilizarea echipamentului tehnic este accesibilă numai angajaţilor desemnaţi cu această atribuţie;
- angajaţii care efectuează reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea sunt desemnaţi să efectueze astfel de operaţii.
Art. 285
(1)Angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca angajaţii să dispună de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise referitoare la echipamentul tehnic utilizat în muncă.
(2)Informaţiile şi instrucţiunile scrise trebuie să conţină indicaţii adecvate din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii referitoare la:
1._
- condiţiile de utilizare ale echipamentului tehnic;
- situaţiile anormale previzibile;
- învăţămintele rezultate din experienţa utilizării echipamentului tehnic, atunci când este cazul.
2.Angajaţii trebuie avertizaţi asupra pericolelor la care sunt expuşi, asupra echipamentelor tehnice aflate la locul de muncă şi în vecinătate precum şi asupra oricăror modificări care afectează echipamentele tehnice amplasate în imediata lor vecinătate, chiar dacă ei nu utilizează direct aceste echipamente.
(3)Informaţiile şi instrucţiunile trebuie să fie clare şi pe înţelesul angajaţilor vizaţi.
Art. 286
Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca:
- angajaţii desemnaţi cu utilizarea echipamentelor tehnice să primească o instruire adecvată, inclusiv asupra riscurilor pe care această utilizare o poate prezenta;
- angajaţii vizaţi în art. 284 pct. b), vor primi o instruire adecvată, specifică.
Art. 287
Echipamentul tehnic trebuie amplasat, instalat şi utilizat astfel încât să reducă riscurile pentru utilizatori şi pentru ceilalţi angajaţi, de exemplu prin asigurarea că există spaţiu suficient între părţile mobile ale echipamentului tehnic şi structurile fixe sau mobile din vecinătatea lor şi că toate formele de energie ori substanţele utilizate sau produse pot fi furnizate şi/sau evacuate în condiţii de securitate.
Art. 288
Proiectul echipamentelor tehnice trebuie să includă şi documente care conţin măsurile de protecţie a muncii necesare pentru prevenirea accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale care ar putea rezulta din utilizarea acestora, elaborate pe baza analizei riscurilor previzibile.
Art. 289
Măsurile de protecţie a muncii vizate de art. 288 trebuie să conţină pentru fiecare fază a utilizării echipamentului tehnic (montare, punere în funcţiune, probe experimentale, funcţionare, reglare, verificare, remediere defectări, întreţinere, demontare, reparare etc.), care poate prezenta riscuri pentru securitatea şi/sau sănătatea angajaţilor, cel puţin următoarele:
a)instrucţiunile de protecţie a muncii;
b)indicatoarele de securitate care trebuie utilizate şi modul de amplasare a acestora;
c)lista cuprinzând enumerarea mijloacelor tehnice de protecţie asociate echipamentului tehnic şi menţionarea funcţiilor de protecţie pe care le realizează;
d)lista cuprinzând enumerarea echipamentelor individuale de protecţie cu care urmează a fi dotaţi angajaţii;
e)lista incompatibilităţilor chimice pentru noxele conţinute sau vehiculate în echipamentul tehnic;
f)măsuri de prim ajutor eficace;
g)condiţiile constructive şi de mediu pe care trebuie să le îndeplinească echipamentele tehnice pentru prevenirea exploziilor;
h)concentraţiile maxime admise pentru substanţele toxice, inflamabile sau explozive, conţinute sau vehiculate în cadrul echipamentului tehnic, care nu sunt prevăzute în actele normative;
i)fişele toxicologice ale noxelor conţinute sau vehiculate în echipamentul tehnic, însoţite de metodologiile de determinare şi neutralizare;
j)lista substanţelor toxice, inflamabile şi/sau explozive, ce se prevăd a fi utilizate sau care vor rezulta, cantităţile maxime admise la locul de muncă, compartimentarea spaţiului de depozitare, precum şi metodologiile de neutralizare;
k)măsuri specifice pentru planul de alarmare a utilizatorului.
Art. 290
Se interzice derularea oricărei faze a utilizării echipamentului tehnic fără existenţa şi aplicarea măsurilor de protecţie a muncii asociate.
Art. 291
(1)Măsurile de protecţie a muncii trebuie elaborate de producătorul echipamentul tehnic, prin efort propriu sau în colaborare cu specialişti din cercetare/proiectare în domeniul protecţiei muncii.
(2)Măsurile de protecţie a muncii elaborate de producătorul echipamentului tehnic se vor completa de către utilizatori cu alte măsuri de protecţie a muncii, rezultate din aspectele specifice locului de muncă în care se va utiliza echipamentul tehnic.
Art. 292
Instrucţiunile de protecţie a muncii vor preciza acţiunile ce trebuie întreprinse de operatori, precum şi interdicţiile pe care aceştia trebuie să le respecte la utilizarea echipamentului tehnic, astfel încât să nu fie afectate securitatea şi/sau sănătatea angajaţilor.
Art. 293
(1)Angajatorul trebuie să deţină pentru fiecare echipament tehnic Cartea tehnică/Manualul de utilizare/Instrucţiunile de utilizare al acestuia.
(2)Angajatorul trebuie să asigure păstrarea corespunzătoare a Cărţilor tehnice/Manualelor de utilizare/Instrucţiunilor de utilizare astfel încât acestea să poată fi consultate în bune condiţii pe toată durata de utilizare a echipamentelor tehnice.
Art. 294
Echipamentul tehnic trebuie utilizat numai pentru operaţiile şi în condiţiile pentru care a fost destinat, precizate în Cartea tehnică/Manualul de utilizare/Instrucţiunile de utilizare.
Art. 295
(1)Echipamentul tehnic care prezintă riscuri datorate căderilor sau proiectării de obiecte trebuie prevăzut cu mijloace tehnice de protecţie adecvate.
(2)Echipamentul tehnic care prezintă riscuri datorate degajărilor de gaze, vapori, pulberi sau lichide, trebuie prevăzut cu dispozitive de reţinere şi/sau evacuare adecvate, amplasate cât mai aproape de locurile de degajare.
Art. 296
Echipamentelor tehnice şi părţilor sale componente trebuie să le fie asigurată stabilitatea prin fixare sau prin alte mijloace atunci când este necesară pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor.
Art. 297
(1)În cazul existenţei riscurilor de spargere sau de rupere a părţilor unui echipament tehnic, capabile să afecteze securitatea sau sănătatea angajaţilor, trebuie luate măsuri adecvate de protecţie a muncii.
(2)Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
a)să fie construite robust;
b)să nu genereze ele însele riscuri suplimentare;
c)să nu poată fi înlăturate cu uşurinţă;
d)să nu li se poată anihila cu uşurinţă funcţia de protecţie;
e)să fie situate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
f)să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;
g)să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea elementelor mobile/sculelor, precum şi lucrările de întreţinere, fără demontarea protectorilor sau a celorlalte mijloace tehnice de protecţie, pe cât posibil, luându-se măsuri de limitare a accesului numai în sectorul în care trebuie realizată lucrarea.
Art. 298
Zonele şi punctele de lucru sau de întreţinere ale echipamentului tehnic trebuie să fie iluminate corespunzător sarcinii de muncă efectuate.
Art. 299
Părţile echipamentului tehnic care prezintă temperaturi excesive - ridicate sau scăzute - trebuie să fie protejate corespunzător, pentru a preveni contactul angajaţilor cu acestea sau, după caz, chiar apropierea de ele.
Art. 300
Semnalele de avertizare trebuie să fie uşor de perceput şi de înţeles şi să fie lipsite de ambiguitate.
Art. 301
(1)Operaţiile de întreţinere trebuie să poată fi efectuate atunci când echipamentul tehnic este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci fie că operaţiile vor trebui să fie efectuate din afara zonelor periculoase, fie că se vor adopta măsuri de securitate a muncii adecvate, prin respectarea cărora vor fi asigurate securitatea şi/sau sănătatea angajaţilor.
(2)Dacă echipamentul tehnic este prevăzut cu un program de întreţinere, acesta trebuie respectat întocmai şi ţinut la zi.
Art. 302
(1)Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive destinate separării de fiecare sursă de energie.
(2)Dispozitivele trebuie să poată fi identificate cu uşurinţă.
(3)Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru angajaţii în cauză.
Art. 303
Echipamentele tehnice vor fi prevăzute cu avertizările şi marcajele necesare pentru asigurarea securităţii angajaţilor.
Art. 304
Angajaţii trebuie să poată pătrunde şi să rămână în condiţii de securitate în toate locurile necesare efectuării operaţiilor de producţie, de reglare şi de întreţinere.
Art. 305
Echipamentul tehnic trebuie să asigure protejarea angajaţilor contra riscurilor de supraîncălzire sau aprindere, de degajare a gazelor, pulberilor, lichidelor, vaporilor sau a altor substanţe produse, utilizate sau depozitate în acesta.
Art. 306
Echipamentul tehnic trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie ale acestuia sau ale substanţelor produse, utilizate sau depozitate în acesta.
Art. 307
Echipamentul tehnic trebuie să fie adecvat pentru a proteja angajaţii expuşi contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.
Art. 308
Echipamentul tehnic trebuie montat sau demontat în condiţii de securitate, respectând toate instrucţiunile care au fost furnizate de producător.
Art. 309
Echipamentul tehnic trebuie amplasat, instalat şi utilizat astfel încât să reducă riscurile pentru utilizatori şi pentru ceilalţi angajaţi, de exemplu prin asigurarea că există spaţiu suficient între părţile mobile ale echipamentului tehnic şi structurile fixe sau mobile din vecinătatea lor şi că toate formele de energie ori substanţele utilizate sau produse pot fi furnizate şi/sau evacuate în condiţii de securitate.
Art. 310
Zonele periculoase care se îngrădesc cu paravane de protecţie trebuie să fie semnalizate prin indicatoare de securitate.
Art. 311
Se interzice punerea în vânzare, vânzarea, importarea, închirierea, punerea la dispoziţie, cumpărarea, transferarea, achiziţionarea, cedarea/primirea cu orice titlu, a echipamentelor tehnice care nu sunt însoţite de documente în care să fie specificate măsurile de protecţie a muncii.
Art. 312
Echipamentele tehnice vor fi amplasate astfel încât gabaritul funcţional maxim să nu intersecteze căile de circulaţie.
Art. 313
(1)Echipamentele tehnice vor fi amplasate astfel încât între gabaritul lor funcţional maxim şi pereţii şi stâlpii clădirilor sau pereţii excavaţiilor subterane să existe o distanţă de cel puţin 800 mm.
(2)Distanţa de 800 mm dintre gabaritul funcţional şi pereţii, stâlpii clădirilor sau pereţii excavaţiilor subterane se referă la situaţiile în care în intervalul respectiv se circulă sau se deservesc, întreţin sau repară, echipamente tehnice. În cazurile în care nu se execută asemenea operaţii, distanţa poate fi redusă (chiar până la anulare, atunci când echipamentele tehnice se fixează de pereţi, stâlpi etc.), cu condiţia luării de măsuri corespunzătoare, care să împiedice pătrunderea în zona respectivă (îngrădiri, blocări etc.).
(3)Distanţele dintre echipamentele tehnice deservite de un singur angajat nu trebuie să fie mai mici de 800 mm dacă spaţiul respectiv serveşte pentru deservirea, întreţinerea sau repararea, echipamentelor tehnic.
Art. 314
Protectorii vor fi vopsiţi la exterior în culoarea echipamentului tehnic, iar la interior, în culoarea de avertizare standardizată pentru acest scop. În culoare de avertizare se vopsesc şi părţile echipamentelor tehnice pe care se montează protectorii.
Art. 315
Părţile mobile ale echipamentelor tehnice care depăşesc în timpul funcţionării gabaritul acestora trebuie vopsite în dungi alternative galben-negru, în formele şi dimensiunile standardizate.
Art. 316
(1)Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive care să nu permită punerea accidentală în funcţiune pe perioada când este în stare de repaus pentru revizii, reparaţii sau alte lucrări.
(2)Pe perioada efectuării reparaţiilor se vor utiliza indicatoare de securitate atât pentru interzicerea cuplării la surse de energie, cât şi pentru interzicerea punerii în funcţiune a echipamentelor tehnice la care s-a intervenit.
Art. 317
(1)Probele experimentale ale echipamentelor tehnice vor fi conduse de persoane desemnate de angajator.
(2)Pentru efectuarea probelor experimentale, proiectantul echipamentului tehnic împreună cu persoanele desemnate trebuie să elaboreze şi să asigure aplicarea de măsuri speciale de protecţie a muncii pentru a se preveni riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Art. 318
Echipamentul tehnic care poate fi atins de trăsnet în timpul utilizării trebuie protejat prin mijloace tehnice sau măsuri adecvate.
CAPITOLUL II:Principii ergonomice de proiectare şi utilizare
Art. 319
Atunci când aplică cerinţele de sănătate şi securitate angajatorul trebuie să ia în considerare, în întregime, principiile ergonomice, inclusiv cele referitoare la postul de lucru şi poziţia angajaţilor din timpul utilizării echipamentului tehnic.
Art. 320
Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă la proiectarea şi utilizarea echipamentelor tehnice trebuie să se respecte principiile ergonomice.
Art. 321
Caracteristicile constructive, funcţionale şi de securitate ale echipamentului tehnic trebuie să corespundă particularităţilor constitutive, psihofiziologice şi mentale ale operatorului precum şi naturii şi caracteristicilor sarcinii de muncă.
Art. 322
La proiectarea echipamentului tehnic trebuie să se aibă în vedere dimensiunile corporale (statice şi dinamice, cu îmbrăcăminte corespunzătoare şi/sau echipament individual de protecţie) ale populaţiei de utilizatori, clasele dimensiunilor corporale şi ale mişcărilor articulare, distanţele de securitate şi dimensiunile deschiderilor de acces.
Art. 323
(1)Proiectarea şi amplasarea echipamentului tehnic trebuie să asigure realizarea cu uşurinţă a operaţiilor pe care le efectuează operatorul, o poziţie de lucru confortabilă, mişcări în conformitate cu traiectoriile şi ritmurile naturale de mişcare a corpului sau segmentelor acestuia, reducerea spaţiului şi timpului de deplasare, precum şi cerinţe de forţă situate la un nivel acceptabil.
(2)La proiectarea echipamentului tehnic trebuie să se aibă în vedere toate interacţiunile acestuia în procesul muncii (echipament-sarcină-mediu-operator).
Art. 324
(1)Semnalele şi sursele de informaţii ale echipamentului tehnic trebuie proiectate, alese şi amplasate astfel încât să fie compatibile cu capacităţile senzorial-perceptive umane şi cu sarcina care trebuie realizată.
(2)Numărul şi tipurile semnalelor şi surselor de informaţii trebuie menţinute la minimum necesar pentru realizarea eficientă a sarcinii de muncă evitându-se supraîncărcarea operatorului cu informaţii care nu sunt strict necesare.
(3)În realizarea sarcinii de muncă trebuie să se aibă în vedere prioritatea şi frecvenţa elementelor constitutive ale informaţiei şi nevoia de feedback. Forma şi conţinutul acestui feedback trebuie să fie specifice şi să fie bine cunoscute de către operator.
Art. 325
(1)Organele de comandă, inclusiv funcţiile lor, trebuie proiectate, alese şi amplasate astfel încât să fie compatibile cu caracteristicile fiziologice (şi în special de mişcare) ale părţilor corpului utilizate pentru acţionarea lor (mâini, degete, picioare etc.), să fie vizibile şi uşor accesibile iar acţionarea lor să fie comodă şi sigură.
(2)Numărul organelor de comandă trebuie menţinut la cel minimum necesar pentru realizarea eficientă a sarcinii de muncă.
(3)Funcţia organului de comandă trebuie să fie uşor de identificat şi să fie distinctă de funcţia organelor de comandă asociate sau învecinate.
(4)Poziţia organului de comandă şi mişcarea sa, efectul său şi funcţia asociată şi/sau informaţia afişată trebuie să fie compatibile astfel încât să se asigure:
- compatibilitatea între deplasarea organului de comandă şi efectul perceput sau reprezentat al acţiunii lui (respectarea "stereotipurilor de mişcare" - legătura spontană între răspuns şi semnalul aşteptat);
- similitudinea între sensul acţionarii organului de comandă şi sensul deplasării indicatorului sursei de informaţii;
- corespondenţa între amplitudinea mişcării, durata şi/sau intensitatea acţionării organului de comandă şi mişcarea indicatorului sursei de informaţii;
- corespondenţa spaţială în amplasarea organelor de comandă şi a surselor de informaţii.
(5)Trebuie evitată încărcarea inegală a corpului şi membrelor în raport cu cerinţele de forţă, cu mărimea, forma şi poziţia organelor de comandă. Când este necesară o folosire frecventă şi de lungă durată, acţionarea trebuie să se facă din poziţia aşezat.
Comenzile care cer viteză şi precizie mare precum şi forţe mici de acţionare vor fi repartizate membrelor superioare, iar cele care necesită forţe mari de acţionare, membrelor inferioare.
(6)Atunci când operatorul se mută de la o maşină la alta de tip sau funcţie similară, trebuie prevăzută, atât cât este posibil, o aceeaşi amplasare a organelor de comandă şi a comenzilor.
CAPITOLUL III:Sisteme de comandă
Art. 326
Organele de comandă ale echipamentului tehnic trebuie să fie vizibile şi identificabile cu uşurinţă şi, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător.
Art. 327
Organele de comandă trebuie să fie amplasate, de regulă, în afara zonelor periculoase, astfel ca manevrarea lor să nu genereze riscuri suplimentare. Ele nu trebuie să antreneze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate.
Art. 328
De la postul de comandă principal al echipamentului tehnic, operatorul trebuie să aibă posibilitatea de a se asigura că nici o persoană nu se află în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci trebuie prevăzut un sistem automat de avertizare acustică sau optică care să preceadă pornirea echipamentului tehnic. Un angajat expus trebuie să aibă timpul şi/sau mijloacele necesare de a evita riscurile produse de pornirea şi/sau oprirea echipamentului tehnic.
Art. 329
Sistemul de comandă trebuie să prezinte securitate şi trebuie ales cu luarea în considerare a defectărilor, perturbaţiilor şi restricţiilor previzibile să apară în condiţiile de utilizare stabilite.
Art. 330
(1)Pornirea unui echipament tehnic trebuie să fie posibilă numai printr-o acţiune voluntară exercitată asupra unui organ de comandă prevăzut pentru acest scop.
(2)Cerinţa prevăzută la alin. (1) este obligatorie şi pentru:
- repornire după oprire din orice cauză;
- comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (de exemplu, viteza, presiunea etc.), exceptând cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă nici un risc pentru angajaţii expuşi.
(3)Cerinţa prevăzută la alin. (2) nu se aplică repornirii sau modificării condiţiilor de funcţionare care rezultă din derularea unei secvenţe normale a unui ciclu automat.
Art. 331
(1)Orice echipament tehnic trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să-l oprească complet şi în condiţii de securitate.
(2)Orice post de lucru trebuie prevăzut cu un organ de comandă pentru oprirea întregului echipament tehnic sau numai a unor părţi ale acestuia, în funcţie de riscurile existente.
(3)Comanda de oprire a echipamentului tehnic trebuie să aibă prioritate faţă de comanda de pornire. Oprirea echipamentului tehnic sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizată, alimentarea cu energie a organelor de comandă respective trebuie să fie întreruptă.
Art. 332
Orice echipament tehnic trebuie prevăzut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgenţă atunci când riscurile existente şi timpul normal de oprire impun aceasta.
CAPITOLUL IV:Echipamentele tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie
Art. 333
Echipamentul tehnic pe care este necesară prezenţa angajaţilor trebuie amenajat astfel încât să reducă riscurile pentru aceştia în timpul deplasării.
Art. 334
Atunci când o blocare accidentală a elementelor de transmisie a puterii între un echipament tehnic mobil şi accesoriile sale şi/sau orice remorcă poate genera un risc specific, echipamentul tehnic mobil trebuie echipat sau adaptat astfel încât să se prevină blocările elementelor de transmisie a puterii.
Art. 335
Atunci când elementele de transmisie a puterii între echipamente tehnice mobile se pot îmbâcsi sau deteriora prin contact cu solul, trebuie prevăzute facilităţi pentru susţinerea acestora.
Art. 336
(1)Echipamentul tehnic mobil pe care este necesară prezenţa mai multor angajaţi, trebuie să limiteze, în condiţiile efective de utilizare, riscurile generate de răsturnarea echipamentului tehnic, astfel:
- fie printr-o structură de protecţie care să asigure că echipamentul nu se răstoarnă mai mult de 900 faţă de perpendiculara la sol;
- fie printr-o structură care să asigure un spaţiu suficient împrejurul angajaţilor dacă răsturnarea poate depăşi 900 faţă de perpendiculara la sol;
- fie prin alte dispozitive cu efect echivalent.
(2)Structurile de protecţie pot fi parte integrantă a echipamentului tehnic.
(3)Structurile de protecţie nu sunt necesare atunci când echipamentul tehnic este stabil în cursul funcţionării sau atunci când construcţia face ca răsturnarea să fie imposibilă.
(4)Atunci când există riscul ca un lucrător să fie strivit între părţi ale echipamentului tehnic şi sol, în cazul unei răsturnări a echipamentului, trebuie instalat un sistem de reţinere pentru angajaţii transportaţi.
Art. 337
Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt necesari unul sau mai mulţi angajaţi trebuie adaptate sau echipate astfel încât să se reducă riscul de răsturnare al autostivuitorului, de exemplu:
- prin instalarea unei cabine pentru conducător, sau
- printr-o structură care să prevină răsturnarea autostivuitorului, sau
- printr-o structură care să asigure pentru angajaţii în cauză, rămânerea unui spaţiu suficient între sol şi anumite părţi ale autostivuitorului, în caz de răsturnare, sau
- printr-o structură care să reţină angajaţii pe scaunul de conducere astfel încât să se prevină strivirea lor de părţi ale autostivuitorului care se răstoarnă.
Art. 338
Echipamentul tehnic cu autopropulsie care în deplasarea sa poate să genereze riscuri pentru persoane, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă facilităţi pentru a preveni pornirea neautorizată;
b)să aibă facilităţi adecvate pentru reducerea la minimum a consecinţelor unei ciocniri, atunci când există mai multe echipamente tehnice care se deplasează în acelaşi timp pe aceeaşi şină;
c)să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru frânare şi oprire. Dacă condiţiile de securitate o cer, în caz de defectare a dispozitivului principal, trebuie să fie disponibil, pentru frânarea şi oprirea echipamentului tehnic, un dispozitiv de ajutor, acţionabil prin organe de comandă accesibile cu uşurinţă sau prin sisteme automate;
d)atunci când câmpul de vizibilitate directă al conducătorului este necorespunzător din punctul de vedere al securităţii, trebuie instalate dispozitive auxiliare adecvate pentru îmbunătăţirea vizibilităţii;
e)echipamentul tehnic proiectat pentru a fi utilizat pe timpul nopţii sau în locuri întunecoase, trebuie dotat cu un dispozitiv de iluminat adecvat lucrărilor de efectuat şi trebuie să asigure o securitate suficientă pentru angajaţi;
f)echipamentul tehnic la care există un pericol de incendiu, datorat lui însuşi ori remorcii şi/sau încărcăturii, susceptibil să pericliteze angajaţii, trebuie echipat cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor atunci când astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;
g)echipamentul tehnic telecomandat trebuie să se oprească automat atunci când iese din spaţiul de acţiune al telecomenzii;
h)echipamentul tehnic telecomandat care, în condiţiile prevăzute pentru utilizare, poate să strivească sau lovească angajaţii, trebuie să fie echipat cu mijloace de protecţie faţă de aceste riscuri, în afara cazului în care există alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
Art. 339
Echipamentul tehnic trebuie să fie condus numai de angajaţi care au fost instruiţi, în mod adecvat, pentru a conduce în condiţii de securitate un astfel de echipament.
Art. 340
Dacă echipamentul tehnic se deplasează într-o zonă în care se lucrează, trebuie stabilite şi respectate reguli de circulaţie adecvate.
Art. 341
(1)Pentru a se preveni pătrunderea angajaţilor care se deplasează pe jos în zona de operare a echipamentului tehnic cu autopropulsie, trebuie luate măsuri organizatorice adecvate.
(2)Dacă sarcina de muncă poate fi îndeplinită numai dacă sunt prezenţi angajaţi care se deplasează pe jos, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se preveni accidentarea acestora de către echipament.
Art. 342
Transportul angajaţilor pe echipamente tehnice mobile acţionate mecanic este permis numai dacă sunt prevăzute amplasamente de securitate în acest scop. Dacă sarcina de muncă se efectuează în timpul deplasării, vitezele trebuie reduse atât cât este necesar.
Art. 343
Echipamentul tehnic mobil dotat cu un motor cu ardere internă nu trebuie utilizat în zonele în care se lucrează dacă nu pot fi asigurate cantităţi de aer suficiente astfel încât să nu existe riscuri pentru sănătatea sau securitatea angajaţilor.
CAPITOLUL V:Instalaţii şi echipamente electrice
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Art. 344
(1)Echipamentele electrice trebuie să fie astfel proiectate, fabricate, montate, întreţinute şi exploatate încât să fie asigurată protecţia împotriva pericolelor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.
(2)Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute măsuri tehnice pentru ca:
a)persoanele să fie protejate faţă de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directă sau indirectă a părţilor aflate sub tensiune;
b)să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care să pericliteze viaţa sau sănătatea oamenilor;
c)construcţia echipamentelor tehnice să fie adecvată mediului pentru ca să nu se producă incendii şi explozii;
d)persoanele şi bunurile să fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric;
e)izolaţia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.
(3)Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor datorate influenţei externe, echipamentele electrice trebuie:
a)să satisfacă cerinţele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie periclitate persoanele, animalele domestice şi bunurile;
b)să nu fie influenţate de condiţiile de mediu, astfel încât să nu fie periclitate persoanele, animalele şi bunurile;
c)să nu pericliteze persoanele, animalele domestice şi bunurile, în condiţii previzibile de suprasarcină.
SECŢIUNEA 2:Măsuri de protecţie împotriva pericolului de electrocutare
Art. 345
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice şi organizatorice. Măsurile organizatorice le completează pe cele tehnice în realizarea protecţiei necesare.
Art. 346
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:
a)acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
b)închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
c)îngrădiri;
d)protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;
e)scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
f)utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
g)folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
h)alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecţie;
i)egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.
Art. 347
Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:
a)executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;
b)executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru indicate la art. 389;
c)delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
d)eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
e)elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;
f)organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.
Art. 348
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice. Este interzisă înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.
Art. 349
Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale.
Cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă. În locurile puţin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficientă aplicarea numai a unei măsuri, considerate principale.
Art. 350
(1)Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirectă, măsurile de protecţie care pot fi aplicate sunt următoarele:
a)folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b)legarea la pământ;
c)legarea la nul de protecţie;
d)izolarea suplimentară de protecţie, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;
e)izolarea amplasamentului;
f)separarea de protecţie;
g)egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;
h)deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i)folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
(2)Este interzisă folosirea drept protecţie principală a măsurilor indicate la pct. e), g), h) şi i).
Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenţi de defect poate constitui mijloc principal de protecţie, şi stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie.
(3)Pentru instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin aplicarea uneia sau, cumulativ, a mai multor măsuri de protecţie, dintre care însă legarea la pământ de protecţie este totdeauna obligatorie.
SECŢIUNEA 3:Proiectarea, executarea şi montarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice
Art. 351
Proiectantul este obligat să stabilească zonele cu atmosferă potenţial explozivă în vederea alegerii echipamentelor tehnice cu grad corespunzător de protecţie. Beneficiarul este obligat să solicite proiectantului efectuarea zonării.
Art. 352
Valorile de calcul, precum şi limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru trebuie să fie în conformitate cu anexele nr. 25 - 30.
Art. 353
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecţie împotriva descărcărilor electrice datorate electricităţii statice (prin legare la pământ a elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizante etc.).
Art. 354
În locurile cu praf sau umezeală, cu pericol de incendiu sau explozie, trebuie să se folosească numai utilaje, aparate şi echipamente electrice (inclusiv conducte electrice) de construcţie specială (etanşe la praf, la umezeală, în construcţie antiexplozivă etc.).
Art. 355
(1)Protecţia la suprasarcină şi la curent maxim trebuie să fie astfel realizată, încât în cazul apariţiei unui defect care poate pune în pericol personalul, să deconecteze în timp normat instalaţia sau echipamentul electric respectiv.
(2)Siguranţele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite numai cu siguranţe originale şi calibrate, conform indicaţiilor proiectantului.
Art. 356
În cazul în care întreruperea alimentării cu energie electrică, peste o durată normată, poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente sau pierderi de vieţi omeneşti, alimentarea cu energie trebuie să fie asigurată din două surse independente, din care una va constitui alimentarea de rezervă.
Art. 357
(1)Reţelele izolate faţă de pământ trebuie să fie prevăzute cu protecţie automată prin controlul rezistenţei de izolaţie, care să semnalizeze şi/sau să deconecteze în cazul punerii la pământ.
(2)Obligativitatea deconectării automate, în cazul punerii la pământ a unei faze, precum şi timpul admis pentru funcţionarea reţelei cu un defect de izolaţie pe una din faze, în vederea depistării şi eliminării defectului, trebuie să fie reglementate prin normele specifice de securitate a muncii.
(3)Reţelele izolate faţă de pământ din excavaţiile miniere, cu tensiuni nominale mai mari decât tensiunea nepericuloasă, trebuie prevăzute cu aparate pentru controlul permanent al izolaţiei, care să întrerupă automat alimentarea cu energie, în maximum 0,5 secunde din momentul în care rezistenţa de izolaţie scade sub limitele admise pentru tensiunile utilizate.
(4)Reţelele electrice din locurile de muncă cu risc de incendiu şi explozie, precum şi cele din depozitele de explozivi sau carburanţi, trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure protecţia automată la curenţi de defect (PACD).
Art. 358
Detaliile şi precizările pentru realizarea sistemelor de protecţie trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare.
Art. 359
(1)La acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice (izolarea de lucru şi de protecţie), materialele electroizolante folosite trebuie să fie rezistente la solicitările fizice şi chimice din mediul în care trebuie să funcţioneze.
(2)Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (ţesături, fileuri, benzi de ţesătură sau lemn) nu constituie o izolare, în sensul protecţiei împotriva electrocutării prin atingere directă.
Art. 360
(1)Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să fie rezistente la solicitările fizice şi chimice în mediul în care funcţionează. În afară de condiţia impusă privind protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, carcasele şi învelişurile trebuie să fie în construcţie corespunzătoare protecţiei împotriva incendiilor şi exploziilor (dacă este cazul).
(2)La instalaţiile de înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să fie posibilă numai după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv. Manevrarea dispozitivului de blocare trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă specială (de exemplu, cheie cu cap triunghiular).
Art. 361
(1)La proiectarea, executarea şi montarea instalaţiilor electrice trebuie să se prevadă distanţe şi spaţii în apropierea echipamentelor electrice şi îngrădiri de protecţie în jurul acestora, astfel încât deservirea, întreţinerea şi repararea acestora să se poată efectua fără pericol.
Distanţele şi spaţiile minim admise sunt stabilite în normele specifice de securitate a muncii.
(2)Îngrădirile de protecţie trebuie să fie astfel realizate încât să nu existe elemente sub tensiune neîngrădite în zona de activitate a omului (zona de manipulare sau volum de accesibilitate).
Art. 362
Tipurile de îngrădiri de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere directă, precum şi condiţiile de montare, trebuie să corespundă standardelor în vigoare.
Art. 363
(1)Părţile active ale instalaţiilor electrice trebuie să fie amplasate la distanţe de protecţie pentru a nu putea fi accesibile unei apropieri periculoase de piesele aflate normal sub tensiune.
(2)Acest mijloc de protecţie se aplică, de asemenea, la liniile electrice aeriene, prin respectarea distanţelor minime admise faţă de alte obiecte din apropierea liniilor respective.
(3)La maşinile şi instalaţiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încăperile sau spaţiile de producţie neelectrice, se admit părţi active în construcţie deschisă (fără carcase închise), cu condiţia protejării împotriva atingerii sau apropierii de părţile active.
Aceasta se obţine prin amplasarea maşinilor şi instalaţiilor la înălţimi suficient de mari faţă de căile de acces şi de circulaţie ale persoanelor neautorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice, precum şi prin prevederea de îngrădiri închise pe calea de acces a persoanelor autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective.
Art. 364
(1)Obligaţiile celui care proiectează, fabrică şi/sau pune pe piaţă în vederea utilizării un echipament tehnic electric/instalaţie de clasa I de protecţie sunt următoarele:
a)să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalaţiei), curent de defect care să producă deconectarea echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect prin protecţia maximală de curent a circuitului sau prin alte protecţii corespunzătoare.
b)echipamentul electric/instalaţia să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
(2)Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se asigure astfel:
- în cazul unui echipament electric/instalaţie fix(ă) acesta (aceasta) trebuie să fie prevăzut(ă) cu două borne de masă: una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului (instalaţiei) şi a doua bornă pe carcasa echipamentului (instalaţiei) în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalaţie de protecţie;
- în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă (ştecher) cu contact de protecţie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie.
Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie prin care să se lege masele echipamentului de contactele de protecţie ale fişei (ştecherului).
Art. 365
Cel care proiectează, produce sau livrează un echipament electric/instalaţie de clasa II de protecţie trebuie să-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentară (dublă sau întărită) şi o protecţie împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
Art. 366
Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament electric/instalaţie de clasa III de protecţie sunt următoarele:
- să asigure alimentarea echipamentului electric/instalaţiei la o tensiune foarte joasă;
- echipamentul electric/instalaţia să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă;
- echipamentul electric/instalaţia să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
Art. 367
Pentru operaţiile de montare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi echipamentelor electrice, în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă, astfel încât să se evite accidentele.
SECŢIUNEA 4:Exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice
Art. 368
Verificarea mijloacelor şi a echipamentelor electrice de protecţie înainte de utilizare, de punerea în funcţiune, după reparaţii sau modificări, şi apoi periodic (în exploatare) trebuie să se facă în conformitate cu prevederile normelor specifice.
Art. 369
Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament electric, să se aducă modificări faţă de proiect.
În cazurile speciale, se pot efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
Art. 370
Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi echipamentelor electrice, în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă, astfel încât să se evite accidentele.
Art. 371
(1)Instalaţiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute în standarde şi norme specifice pentru protecţia împotriva electrocutării sau a accidentelor tehnice.
(2)Este interzisă folosirea instalaţiilor sau a echipamentelor electrice improvizate sau necorespunzătoare.
Art. 372
Recepţionarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament electric trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de protecţia muncii.
Art. 373
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
a)instrucţiuni de exploatare;
b)instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
c)instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
d)programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi ale instalaţiilor şi mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
Art. 374
Îngrădirile mobile trebuie să se folosească pentru protecţia persoanelor numai în timpul executării unor lucrări în instalaţiile electrice, împotriva apropierii directe sau prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare etc.) de părţile active, la distanţe mai mici decât cele minime admise de protecţie.
Art. 375
Distanţele de protecţie minime admise, care trebuie respectate în timpul lucrărilor în instalaţiile electrice, sunt stabilite în standardele şi normele specifice în vigoare, în funcţie de condiţiile specifice: categoria instalaţiei electrice, tensiunea de lucru, modul de supraveghere a angajaţilor, poziţia de lucru, zona de manipulare.
Art. 376
(1)În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
- părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
- părţile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicată în documentaţia tehnică specifică;
- părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât limita admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
(2)Detaliile şi precizările privind realizarea celor menţionate mai sus se stabilesc în documentaţia tehnică specifică în vigoare pentru securitatea muncii la instalaţiile electrice, în funcţie de condiţiile specifice.
Art. 377
Obligaţiile celui care utilizează un echipament electric/instalaţie de clasa I de protecţie sunt următoarele:
a)să execute legăturile de protecţie necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere;
b)să asigure deconectarea automată a echipamentului electric/instalaţiei sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii periculoase de atingere;
c)să vegheze ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.
Art. 378
Obligaţiile celui care utilizează un echipament electric/instalaţie de clasa II de protecţie sunt următoarele:
a)să vegheze ca izolaţia suplimentară a echipamentului electric/instalaţiei să nu fie deteriorată sau eliminată;
b)să vegheze ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.
Art. 379
Obligaţiile celui care utilizează un echipament electric/instalaţie de clasa III de protecţie sunt următoarele:
a)să alimenteze echipamentul electric sau instalaţia la tensiunea foarte joasă pentru care au fost proiectate să funcţioneze;
b)sursa de tensiune trebuie să fie astfel construită încât să nu permită apariţia în circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un transformator de separare (de siguranţă);
c)izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune trebuie să fie de aşa natură încât să nu permită apariţia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasă;
d)să vegheze ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.
Art. 380
(1)În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ şi în scurtcircuit a conductoarelor de fază, operaţie care trebuie să se execute imediat după verificarea lipsei de tensiune.
Prin efectuarea legăturilor la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se asigure protecţia angajatului împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă, descărcarea părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi protecţia împotriva tensiunilor induse.
(2)Dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie conform standardelor în vigoare.
(3)Secţiunile minime ale conductoarelor şi elementelor, modul de aplicare a dispozitivelor de scurtcircuitare, precum şi măsurile organizatorice legate de aplicarea acestor dispozitive, trebuie să fie indicate în instrucţiunile de securitate a muncii pentru instalaţiile electrice, în funcţie de condiţiile specifice (categoria instalaţiei electrice, scopul legărilor în scurtcircuit şi la pământ etc.).
Art. 381
(1)Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât la lucrări în instalaţiile scoase de sub tensiune, cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoatere de sub tensiune a instalaţiilor şi a echipamentelor electrice.
(2)Acestea din urmă se efectuează de către personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
La instalaţiile de joasă tensiune folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante constituie singura măsură tehnică de protecţie şi se foloseşte cumulat cu măsurile organizatorice.
(3)La instalaţiile de înaltă tensiune, această măsură se aplică cumulat cu alte mijloace de protecţie.
Art. 382
Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să fie dotate, în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecţie:
a)mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ (prăjini electroizolante pentru acţionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu mânere electroizolante, covoare şi platforme electroizolante, mănuşi şi încălţăminte electroizolante etc.);
b)detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenţa sau lipsa tensiunii;
c)garnituri mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit;
d)panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);
e)panouri de semnalizare.
Art. 383
Exploatarea echipamentelor electrice trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit a lucra cu respectivele echipamente.
Art. 384
(1)Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima punere sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru aceste operaţii la echipamentele respective.
(2)Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi punerea sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie făcute conform instrucţiunilor special întocmite de unitatea care execută aceste operaţii.
(3)Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, trebuie făcută conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al normelor de protecţia muncii, pe bază de examen medical, psihologic, şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor.
Art. 385
Manevrarea şi exploatarea instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi aparatelor care utilizează energia electrică şi la care este posibilă atingerea directă a pieselor aflate normal sub tensiune, indiferent de valoarea tensiunii, este permisă numai personalului calificat, instruit şi autorizat pentru aceasta (angajaţii de la electroliză, cracare, sudare electrică, instalaţii de pornit autovehicule etc.).
Art. 386
La utilizarea transformatoarelor, generatoarelor şi convertizoarelor de sudare electrică, în locuri de muncă periculoase şi foarte periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare, trebuie să fie luate măsuri care să asigure protecţia la atingerea accidentală a porţiunilor neizolate ale circuitului de sudură.
Măsurile de protecţie trebuie să fie precizate în normele specifice de securitate a muncii.
Art. 387
Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora.
Art. 388
Executarea manevrelor la instalaţiile de producere, transport şi distribuire a energiei electrice, trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit pentru operaţiile respective, şi numai la instalaţiile pentru care a fost autorizat.
Art. 389
(1)Intervenţiile la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energia electrică sunt permise numai în baza unei autorizaţii de lucru scrise (AL), sau în baza unor instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM) sau a atribuţiilor de serviciu (AS) sau a dispoziţiilor verbale (DV) sau a unor procese verbale (PV) sau a obligaţiilor de serviciu (OS) sau pe proprie răspundere (PR).
(2)Modul de lucru în baza fiecărei din formele indicate la paragraful 1 sunt precizate în normele specifice de securitate a muncii.
Art. 390
(1)Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice pe timp de ploaie, furtună, viscol.
(2)Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice fără întreruperea tensiunii, dacă locul respectiv nu este bine iluminat.
Art. 391
Pentru prevenirea accidentelor de muncă provocate de curentul electric, toate instalaţiile şi mijloacele de protecţie trebuie verificate la recepţie, înainte de darea în funcţiune, şi apoi periodic în exploatare, precum şi după fiecare reparaţie sau modificare.
Art. 392
Serviciul de întreţinere trebuie să întocmească lista verificărilor periodice pentru fiecare utilaj electric şi să execute aceste verificări. Este strict interzisă punerea sub tensiune a instalaţiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una din aceste verificări.
CAPITOLUL VI:Instalaţii sub presiune, de ridicat şi de transportat
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Art. 393
Proiectarea, fabricarea, montarea, exploatarea şi verificarea instalaţiilor sub presiune, de ridicat şi de transportat, trebuie să se facă în conformitate cu prescripţiile tehnice - colecţia Inspecţiei pentru cazane, recipiente sub presiune şi instalaţii de ridicat (ISCIR) şi normele de protecţia muncii aplicabile.
Art. 394
Se interzice utilizarea instalaţiilor sub presiune, de ridicat şi de transportat, fără avizul tehnic şi verificarea ISCIR.
Art. 395
Executarea intervenţiilor la instalaţiile sub presiune, de ridicat şi de transportat (depanări, reparaţii, modificări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de către personal calificat, instruit şi autorizat în acest scop, conform prescripţiilor tehnice - colecţia ISCIR.
SECŢIUNEA 2:Instalaţii de ridicat sarcini
Art. 396
Atunci când un echipament tehnic pentru ridicarea sarcinilor este instalat în mod permanent, rezistenţa şi stabilitatea în timpul utilizării trebuie asigurată ţinând seama, în particular, de sarcinile care se vor ridica şi de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.
Art. 397
(1)Echipamentele tehnice pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil cu sarcina nominală şi atunci când este necesar, cu sarcina nominală pentru fiecare configuraţie a echipamentului.
(2)Dispozitivele de legare sau de prindere a sarcinii trebuie marcate astfel încât să fie posibilă identificarea caracteristicilor esenţiale pentru utilizarea în condiţii de securitate.
(3)Echipamentul tehnic care n-a fost destinat pentru ridicarea persoanelor dar care ar putea fi utilizat în acest scop datorită unei posibile confuzii, trebuie marcat în mod adecvat şi vizibil pentru evitarea unei astfel de erori.
Art. 398
Echipamentul tehnic care se instalează permanent trebuie instalat astfel încât să fie reduse riscurile ca sarcinile:
a)să lovească angajaţii;
b)să se deplaseze periculos sau să cadă liber;
c)să se desprindă neintenţionat.
Art. 399
(1)Echipamentul tehnic pentru ridicarea sau deplasarea angajaţilor trebuie să fie astfel încât:
a)să prevină riscul de cădere al habitaclului, atunci când acesta există, cu ajutorul unor dispozitive adecvate;
b)să prevină riscul de cădere a utilizatorului din habitaclu, atunci când acesta există;
c)să prevină riscul de strivire, de prindere sau de lovire a utilizatorului, în particular, printr-un contact întâmplător cu obiecte;
d)să asigure că persoanele blocate în habitaclu, în eventualitatea unui incident, nu sunt expuse la pericol şi pot fi deblocate.
(2)Dacă, din motive datorate amplasamentului şi înălţimilor diferite, riscurile vizate la alin. (1) pct. a) nu pot fi evitate prin nici o măsură de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de siguranţă mărit.
(3)Cablul menţionat la alin. (2) trebuie verificat în fiecare zi de lucru.
Art. 400
Echipamentul tehnic care este mobil sau care poate fi demontat şi care este destinat pentru ridicarea sarcinilor, trebuie utilizat astfel încât să fie asigurată stabilitatea sa în toate condiţiile previzibile, ţinând seama de natura solului.
Art. 401
(1)Persoanele pot fi ridicate numai prin intermediul echipamentului tehnic şi a accesoriilor prevăzute în acest scop.
(2)În mod excepţional, echipamentul tehnic care nu este special destinat pentru ridicarea persoanelor, poate fi utilizat în acest scop, cu condiţia să fie luate măsuri adecvate pentru asigurarea securităţii şi supravegherii permanente.
(3)Atât timp cât pe echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor se află angajaţi, trebuie asigurată prezenţa permanentă în postul de comandă. Persoanele ridicate trebuie să dispună de mijloace de comunicare fiabile. În eventualitatea apariţiei unui pericol trebuie să existe mijloace pentru evacuarea acestora în siguranţă.
Art. 402
(1)Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că sub sarcinile suspendate nu sunt prezenţi angajaţi, cu excepţia cazului în care acest lucru este necesar pentru realizarea efectivă a sarcinii de muncă.
(2)Sarcinile nu trebuie să fie deplasate pe deasupra locurilor de muncă neprotejate în care angajaţii sunt prezenţi în mod curent.
(3)Dacă procesul de muncă nu se poate desfăşura în alt mod, trebuie stabilite şi aplicate metode şi procedee adecvate, atunci când este cazul.
Art. 403
Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese în funcţie de sarcinile care se manipulează, de locurile de legare sau de prindere şi de condiţiile atmosferice, ţinându-se seama de modul şi configuraţia legării. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil, astfel încât utilizatorii să fie avertizaţi asupra caracteristicilor sale, atunci când ansamblul nu se demontează după utilizare.
Art. 404
Dispozitivele de legare sau de prindere trebuie depozitate astfel încât să existe certitudinea că nu se vor deteriora sau degrada.
Art. 405
Atunci când două sau mai multe echipamente tehnice utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât razele lor de acţiune se intersectează, trebuie luate măsuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea între sarcini şi/sau părţi ale echipamentelor tehnice.
Art. 406
Atunci când se utilizează un echipament tehnic mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate măsuri pentru a se preveni bascularea, răsturnarea sau, atunci când este necesar, deplasarea ori alunecarea echipamentului. Trebuie efectuate verificări pentru a avea certitudinea că aceste măsuri au fost corect executate.
Art. 407
Dacă operatorul unui echipament tehnic, destinat pentru ridicarea sarcinilor neghidate, nu poate observa întregul traseu al sarcinii, fie direct, fie prin intermediul unui echipament auxiliar care furnizează informaţiile necesare, atunci o persoană competentă trebuie să comunice cu operatorul pentru a-l ghida şi trebuie luate măsuri organizatorice pentru a se preveni ciocnirile cu sarcina care pot să pericliteze angajaţii.
Art. 408
Procesul de muncă trebuie organizat astfel încât atunci când un legător de sarcină leagă sau eliberează sarcina, aceste operaţii să fie efectuate în condiţii de securitate, în particular prin existenţa la angajat a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului tehnic.
Art. 409
(1)Toate operaţiile de ridicare trebuie stabilite corect, supravegheate şi efectuate corespunzător pentru a asigura securitatea angajaţilor.
(2)În particular, dacă o sarcină este ridicată simultan cu două sau mai multe echipamente tehnice pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie stabilite şi aplicate metode şi procedee care să asigure o bună coordonare a operatorilor.
Art. 410
(1)Dacă echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu poate reţine sarcina, în cazul unei defectări totale sau parţiale, trebuie luate măsuri adecvate pentru a se evita expunerea angajaţilor la orice risc rezultant.
(2)Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere în afara cazului în care pătrunderea în zona periculoasă este prevenită iar legarea, prinderea şi reţinerea sarcinii conferă o securitate deplină.
Art. 411
Utilizarea în aer liber a echipamentelor tehnice destinate pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă atunci când condiţiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de securitate a echipamentului, expunându-se angajaţii la riscuri. Se vor lua măsuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajaţi, în particular, pentru a se preveni răsturnarea echipamentului tehnic.
CAPITOLUL VII:Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Art. 412
Dacă lucrul temporar la înălţime nu poate fi efectuat în condiţii de securitate şi în condiţii ergonomice adecvate, de pe o suprafaţă convenabilă, trebuie alese cele mai adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura şi menţine condiţii de lucru nepericuloase. Trebuie acordată prioritate măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală. Dimensionarea echipamentului tehnic trebuie adaptată naturii lucrării de executat, dificultăţilor previzibile şi să permită circulaţia fără pericol.
Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de muncă pentru lucrul temporar la înălţime trebuie ales în funcţie de frecvenţa sa de utilizare, de înălţimea ce trebuie atinsă şi de durata utilizării. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de pericol iminent.
Trecerea, într-un sens sau altul, între un mijloc de acces şi platforme, planşee sau pasarele nu trebuie să genereze riscuri suplimentare de cădere.
Art. 413
Scările nu pot fi utilizate ca posturi de lucru la înălţime decât în condiţiile în care, ţinând seama de prevederile art. 412, utilizarea altor echipamente tehnice mai sigure nu este justificată din cauza nivelului redus de risc şi din cauza, fie a duratei reduse de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale spaţiului de acces pe care angajatorul nu le poate modifica.
Art. 414
Pot fi utilizate metode de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor numai în cazurile în care, în funcţie de aprecierea riscului, lucrarea respectivă poate fi executată în condiţii de securitate şi/sau nu este justificată utilizarea unui echipament tehnic mai sigur.
Ţinând seama de aprecierea riscului şi, în special, în funcţie de durata lucrului şi de restricţiile de natură ergonomică, trebuie prevăzut un scaun dotat cu accesoriile corespunzătoare.
Art. 415
În funcţie de tipul de echipament tehnic ales pe baza punctelor precedente, trebuie identificate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru angajaţi, riscuri inerente acestui tip de echipament.
Dacă este necesar, trebuie prevăzută instalarea unor mijloace de protecţie împotriva căderilor.
Aceste mijloace trebuie să aibă o structură şi o rezistenţă corespunzătoare care să oprească sau să împiedice căderile de la înălţime şi să prevină, în limitele posibilului, producerea de leziuni angajaţilor. Mijloacele de protecţie colectivă împotriva căderilor nu trebuie să fie întrerupte decât în dreptul punctului de acces al unei scări mobile sau fixe.
Art. 416
Atunci când executarea unei lucrări specifice necesită îndepărtarea temporară a unui mijloc de protecţie colectivă împotriva căderilor, trebuie luate măsuri de securitate compensatorii, eficiente. Lucrul nu poate fi efectuat fără adoptarea prealabilă a acestor măsuri. Imediat după ce lucrarea specifică a fost terminată, definitiv sau temporar, trebuie montate la loc mijloacele de protecţie colectivă împotriva căderilor.
Art. 417
Lucrul temporar la înălţime trebuie efectuat numai atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea angajaţilor.
SECŢIUNEA 2:Utilizarea scărilor
Art. 418
Scările vor fi amplasate astfel încât să le fie asigurată stabilitatea în timpul utilizării. Picioarele scărilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni corespunzătoare şi imobil astfel încât treptele să rămână în poziţie orizontală. Scările suspendate, cu excepţia celor din frânghie vor fi fixate în mod sigur, astfel încât să nu se deplaseze şi să fie evitată orice mişcare de balans.
Art. 419
Alunecarea picioarelor scărilor portabile va fi împiedicată în timpul utilizării, fie prin fixarea părţii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin orice alt dispozitiv antiderapant sau procedeu de egală eficienţă.
Scările de acces trebuie să aibă o lungime astfel încât să depăşească în mod suficient nivelul de acces, cu excepţia situaţiei în care au fost luate alte măsuri care să garanteze o fixare sigură. Scările articulate sau scările culisante trebuie utilizate astfel încât să fie împiedicată mişcarea relativă între subansamble. Scările mobile trebuie imobilizate înainte de urcarea pe ele.
Art. 420
Scările trebuie utilizate astfel încât, în orice moment, angajaţii să aibă posibilitatea de prindere cu mâna şi un suport de susţinere sigur. În special, purtarea cu mâna a sarcinilor pe o scară nu trebuie să împiedice menţinerea unei prinderi sigure cu mâna.
SECŢIUNEA 3:Utilizarea schelelor
Art. 421
Atunci când nu este disponibil breviarul de calcul al schelei alese sau nu sunt prevăzute în acesta configuraţiile structurale avute în vedere, trebuie efectuat un calcul de rezistenţă şi de stabilitate, cu excepţia cazului în care această schelă este asamblată prin respectarea unei configuraţii tip, general recunoscute.
Art. 422
În funcţie de complexitatea schelei alese, trebuie întocmit, de către o persoană competentă, un plan de montare, utilizare şi demontare.
Acest plan poate avea forma unui plan general, completat de planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective.
Art. 423
Elementele de sprijin ale unei schele trebuie protejate împotriva pericolului de alunecare, ori prin fixare pe suprafaţa de sprijin, ori prin alt procedeu de egală eficienţă, iar suprafaţa de sprijin să aibă o capacitate portantă satisfăcătoare. Trebuie asigurată stabilitatea schelei. Trebuie prevenită, cu ajutorul unor dispozitive adecvate, deplasarea neaşteptată a schelelor pe roţi, în timpul lucrului la înălţime.
Art. 424
Dimensiunile, forma şi dispunerea platformelor unei schele trebuie adaptate naturii lucrării de executat şi corespunzătoare sarcinilor pe care trebuie să le suporte şi să permită lucrul şi circulaţia în securitate. Platformele schelelor trebuie montate astfel încât componentele lor să nu se deplaseze în cazul utilizării normale. Între componentele platformelor şi mijloacele verticale de protecţie colectivă împotriva căderilor nu trebuie să existe goluri periculoase.
Art. 425
Atunci când unele părţi ale unei schele nu sunt gata de întrebuinţare, de exemplu în timpul montării, demontării sau modificărilor, aceste părţi trebuie semnalizate prin panouri de avertizare de pericol general, conform reglementărilor în vigoare şi vor fi delimitate în mod corespunzător prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă.
Art. 426
Schelele nu pot fi montate, demontate sau modificate substanţial decât sub supravegherea unei persoane competente şi de către angajaţi care au fost instruiţi corespunzător şi conform operaţiilor prevăzute, referitor la riscurile specifice, în conformitate cu art. 286 şi insistându-se în special asupra:
1._
a)înţelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective;
b)securităţii în timpul montării, demontării sau modificării schelei respective;
c)măsurilor de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;
d)măsurilor de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective;
e)condiţiilor referitoare la sarcina admisibilă;
f)oricărui alt risc pe care îl pot include operaţiile de montare, demontare şi modificare.
2.Conducătorul locului de muncă şi angajaţii respectivi trebuie să aibă la dispoziţie planul de montare şi demontare la care se face referire la art. 422, în special toate instrucţiunile pe care acesta le poate cuprinde.
SECŢIUNEA 4:Tehnici de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor
Art. 427
La utilizarea tehnicilor de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate următoarele condiţii:
1._
a)sistemul trebuie să includă cel puţin două frânghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de coborâre şi de susţinere (frânghie de lucru) şi cealaltă mijlocul de asigurare (frânghie de securitate);
b)angajaţii trebuie dotaţi cu o centură complexă corespunzătoare, să o utilizeze şi să fie legaţi prin această centură la frânghia de securitate;
c)frânghia de lucru trebuie echipată cu un dispozitiv de coborâre şi urcare sigur şi să includă un sistem de autoblocare care să împiedice căderea utilizatorului în cazul în care acesta şi-ar pierde controlul mişcărilor. Frânghia de securitate trebuie echipată cu un dispozitiv mobil de oprire a căderii care să însoţească angajatul în timpul deplasării;
d)uneltele şi celelalte accesorii pe care le utilizează un angajat trebuie legate de centura complexă sau de scaunul angajatului sau ataşate printr-un alt mijloc corespunzător;
e)lucrul trebuie organizat şi supravegheat în mod corect astfel încât angajatului să-i poată fi dat un ajutor imediat, în caz de urgenţă;
f)angajaţii respectivi trebuie, conform art. 286 să primească o instruire corespunzătoare şi specifică operaţiilor avute în vedere, în special asupra procedurilor de salvare.
2.În situaţiile excepţionale în care, ţinând seama de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua frânghii ar mări periculozitatea lucrului, poate fi permisă utilizarea unei singure frânghii în condiţiile în care au fost luate măsuri corespunzătoare pentru asigurarea securităţii, în conformitate cu reglementările în vigoare.
CAPITOLUL VIII:Echipamente pentru fluide energetice
Art. 428
Din categoria fluidelor energetice fac parte oxigenul, acetilena, aerul comprimat, gazele lichefiate, gazele naturale şi fabricate, hidrogenul etc., care prezintă riscuri ridicate de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Art. 429
Proiectarea, fabricarea, amplasarea, utilizarea şi verificarea echipamentelor tehnice pentru fluide energetice se va face conform normelor specifice, precum şi a instrucţiunilor tehnice în domeniu.
Art. 430
Producătorii sunt obligaţi să întocmească şi să pună la dispoziţia beneficiarilor instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii pentru fiecare fluid energetic.
Art. 431
(1)Se interzice utilizarea echipamentelor pentru fluide energetice dacă acestea nu sunt prevăzute cu toate dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi protecţie necesare desfăşurării activităţii în condiţii de securitate.
(2)Se interzice utilizarea instalaţiei pentru fluide energetice în condiţiile în care dispozitivele şi aparatele menţionate la alin. (1) sunt defecte sau descompletate sau neverificate (neetalonate).
Art. 432
Producătorii şi utilizatorii de fluide energetice trebuie să aibă program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi urmărilor acestora.
CAPITOLUL IX:Echipamente portabile şi unelte manuale
Art. 433
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Art. 434
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, încât la lăsarea lor din mână să se întrerupă acţionarea mişcării mecanismului portsculă.
Art. 435
Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie să corespundă presiunii de lucru. Va fi asigurată fixarea lor pe racorduri.
Art. 436
Echipamentele portabile rotative cu acţionare pneumatică trebuie să fie prevăzute cu sistem de limitare automată a creşterii accidentale a turaţiei arborelui peste valorile admise.
Art. 437
(1)Cozile şi mânerele uneltelor manuale vor fi netede, bine fixate, şi vor avea dimensiuni şi forme ergonomice, care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
(2)Cozile şi mânerele din lemn se vor executa din lemn de esenţă tare, cu fibrele axiale drepte, fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunzătoare.
(3)Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte manuale se admite numai pentru trusele de unelte construite în mod special cu mâner demontabil.
Art. 438
(1)Uneltele de percuţie (ciocanele, dălţile, dornurile, căpuitoarele şi toate uneltele de mână similare) vor fi executate din oţeluri corespunzătoare, în aşa fel încât, sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, partea activă să nu sufere deformări permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii.
(2)Folosirea uneltelor de percuţie deformate, înflorite, ştirbite sau improvizate este interzisă.
Art. 439
Uneltele manuale folosite în mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive, vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare şi care, în contact cu atmosfera respectivă, ar putea iniţia incendii sau explozii.
Art. 440
(1)Uneltele manuale prevăzute cu articulaţii, cu foarfeci, cleşti etc., vor avea o construcţie robustă şi nu vor prezenta frecări mari sau jocuri în articulaţii, care pot duce la eforturi suplimentare pentru acţionare sau la nesiguranţă în timpul lucrului.
(2)Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute încât la închidere să rămână un spaţiu suficient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor părţi ale organismului uman.
Art. 441
La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele manuale vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
Art. 442
În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor manuale, ca tăişuri, vârfuri etc., vor fi acoperite cu teci sau apărători adecvate.
Art. 443
Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb. Este interzisă utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezintă într-o stare tehnică corespunzătoare.