Capitolul v - Instalaţii şi echipamente electrice - Norma din 2002 generală de protecţie a muncii
M.Of. 880
În vigoare Versiune de la: 17 Mai 2007
CAPITOLUL V:Instalaţii şi echipamente electrice
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Art. 344
(1)Echipamentele electrice trebuie să fie astfel proiectate, fabricate, montate, întreţinute şi exploatate încât să fie asigurată protecţia împotriva pericolelor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.
(2)Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute măsuri tehnice pentru ca:
a)persoanele să fie protejate faţă de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directă sau indirectă a părţilor aflate sub tensiune;
b)să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care să pericliteze viaţa sau sănătatea oamenilor;
c)construcţia echipamentelor tehnice să fie adecvată mediului pentru ca să nu se producă incendii şi explozii;
d)persoanele şi bunurile să fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric;
e)izolaţia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.
(3)Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor datorate influenţei externe, echipamentele electrice trebuie:
a)să satisfacă cerinţele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie periclitate persoanele, animalele domestice şi bunurile;
b)să nu fie influenţate de condiţiile de mediu, astfel încât să nu fie periclitate persoanele, animalele şi bunurile;
c)să nu pericliteze persoanele, animalele domestice şi bunurile, în condiţii previzibile de suprasarcină.
SECŢIUNEA 2:Măsuri de protecţie împotriva pericolului de electrocutare
Art. 345
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice şi organizatorice. Măsurile organizatorice le completează pe cele tehnice în realizarea protecţiei necesare.
Art. 346
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:
a)acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
b)închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
c)îngrădiri;
d)protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;
e)scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
f)utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
g)folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
h)alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecţie;
i)egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.
Art. 347
Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:
a)executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;
b)executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru indicate la art. 389;
c)delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
d)eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
e)elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;
f)organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.
Art. 348
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice. Este interzisă înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.
Art. 349
Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale.
Cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă. În locurile puţin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficientă aplicarea numai a unei măsuri, considerate principale.
Art. 350
(1)Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirectă, măsurile de protecţie care pot fi aplicate sunt următoarele:
a)folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b)legarea la pământ;
c)legarea la nul de protecţie;
d)izolarea suplimentară de protecţie, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;
e)izolarea amplasamentului;
f)separarea de protecţie;
g)egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;
h)deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i)folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
(2)Este interzisă folosirea drept protecţie principală a măsurilor indicate la pct. e), g), h) şi i).
Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenţi de defect poate constitui mijloc principal de protecţie, şi stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie.
(3)Pentru instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin aplicarea uneia sau, cumulativ, a mai multor măsuri de protecţie, dintre care însă legarea la pământ de protecţie este totdeauna obligatorie.
SECŢIUNEA 3:Proiectarea, executarea şi montarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice
Art. 351
Proiectantul este obligat să stabilească zonele cu atmosferă potenţial explozivă în vederea alegerii echipamentelor tehnice cu grad corespunzător de protecţie. Beneficiarul este obligat să solicite proiectantului efectuarea zonării.
Art. 352
Valorile de calcul, precum şi limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru trebuie să fie în conformitate cu anexele nr. 25 - 30.
Art. 353
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecţie împotriva descărcărilor electrice datorate electricităţii statice (prin legare la pământ a elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizante etc.).
Art. 354
În locurile cu praf sau umezeală, cu pericol de incendiu sau explozie, trebuie să se folosească numai utilaje, aparate şi echipamente electrice (inclusiv conducte electrice) de construcţie specială (etanşe la praf, la umezeală, în construcţie antiexplozivă etc.).
Art. 355
(1)Protecţia la suprasarcină şi la curent maxim trebuie să fie astfel realizată, încât în cazul apariţiei unui defect care poate pune în pericol personalul, să deconecteze în timp normat instalaţia sau echipamentul electric respectiv.
(2)Siguranţele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite numai cu siguranţe originale şi calibrate, conform indicaţiilor proiectantului.
Art. 356
În cazul în care întreruperea alimentării cu energie electrică, peste o durată normată, poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente sau pierderi de vieţi omeneşti, alimentarea cu energie trebuie să fie asigurată din două surse independente, din care una va constitui alimentarea de rezervă.
Art. 357
(1)Reţelele izolate faţă de pământ trebuie să fie prevăzute cu protecţie automată prin controlul rezistenţei de izolaţie, care să semnalizeze şi/sau să deconecteze în cazul punerii la pământ.
(2)Obligativitatea deconectării automate, în cazul punerii la pământ a unei faze, precum şi timpul admis pentru funcţionarea reţelei cu un defect de izolaţie pe una din faze, în vederea depistării şi eliminării defectului, trebuie să fie reglementate prin normele specifice de securitate a muncii.
(3)Reţelele izolate faţă de pământ din excavaţiile miniere, cu tensiuni nominale mai mari decât tensiunea nepericuloasă, trebuie prevăzute cu aparate pentru controlul permanent al izolaţiei, care să întrerupă automat alimentarea cu energie, în maximum 0,5 secunde din momentul în care rezistenţa de izolaţie scade sub limitele admise pentru tensiunile utilizate.
(4)Reţelele electrice din locurile de muncă cu risc de incendiu şi explozie, precum şi cele din depozitele de explozivi sau carburanţi, trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure protecţia automată la curenţi de defect (PACD).
Art. 358
Detaliile şi precizările pentru realizarea sistemelor de protecţie trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare.
Art. 359
(1)La acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice (izolarea de lucru şi de protecţie), materialele electroizolante folosite trebuie să fie rezistente la solicitările fizice şi chimice din mediul în care trebuie să funcţioneze.
(2)Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (ţesături, fileuri, benzi de ţesătură sau lemn) nu constituie o izolare, în sensul protecţiei împotriva electrocutării prin atingere directă.
Art. 360
(1)Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să fie rezistente la solicitările fizice şi chimice în mediul în care funcţionează. În afară de condiţia impusă privind protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, carcasele şi învelişurile trebuie să fie în construcţie corespunzătoare protecţiei împotriva incendiilor şi exploziilor (dacă este cazul).
(2)La instalaţiile de înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să fie posibilă numai după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv. Manevrarea dispozitivului de blocare trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă specială (de exemplu, cheie cu cap triunghiular).
Art. 361
(1)La proiectarea, executarea şi montarea instalaţiilor electrice trebuie să se prevadă distanţe şi spaţii în apropierea echipamentelor electrice şi îngrădiri de protecţie în jurul acestora, astfel încât deservirea, întreţinerea şi repararea acestora să se poată efectua fără pericol.
Distanţele şi spaţiile minim admise sunt stabilite în normele specifice de securitate a muncii.
(2)Îngrădirile de protecţie trebuie să fie astfel realizate încât să nu existe elemente sub tensiune neîngrădite în zona de activitate a omului (zona de manipulare sau volum de accesibilitate).
Art. 362
Tipurile de îngrădiri de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere directă, precum şi condiţiile de montare, trebuie să corespundă standardelor în vigoare.
Art. 363
(1)Părţile active ale instalaţiilor electrice trebuie să fie amplasate la distanţe de protecţie pentru a nu putea fi accesibile unei apropieri periculoase de piesele aflate normal sub tensiune.
(2)Acest mijloc de protecţie se aplică, de asemenea, la liniile electrice aeriene, prin respectarea distanţelor minime admise faţă de alte obiecte din apropierea liniilor respective.
(3)La maşinile şi instalaţiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încăperile sau spaţiile de producţie neelectrice, se admit părţi active în construcţie deschisă (fără carcase închise), cu condiţia protejării împotriva atingerii sau apropierii de părţile active.
Aceasta se obţine prin amplasarea maşinilor şi instalaţiilor la înălţimi suficient de mari faţă de căile de acces şi de circulaţie ale persoanelor neautorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice, precum şi prin prevederea de îngrădiri închise pe calea de acces a persoanelor autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective.
Art. 364
(1)Obligaţiile celui care proiectează, fabrică şi/sau pune pe piaţă în vederea utilizării un echipament tehnic electric/instalaţie de clasa I de protecţie sunt următoarele:
a)să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalaţiei), curent de defect care să producă deconectarea echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect prin protecţia maximală de curent a circuitului sau prin alte protecţii corespunzătoare.
b)echipamentul electric/instalaţia să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
(2)Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se asigure astfel:
- în cazul unui echipament electric/instalaţie fix(ă) acesta (aceasta) trebuie să fie prevăzut(ă) cu două borne de masă: una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului (instalaţiei) şi a doua bornă pe carcasa echipamentului (instalaţiei) în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalaţie de protecţie;
- în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă (ştecher) cu contact de protecţie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie.
Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie prin care să se lege masele echipamentului de contactele de protecţie ale fişei (ştecherului).
Art. 365
Cel care proiectează, produce sau livrează un echipament electric/instalaţie de clasa II de protecţie trebuie să-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentară (dublă sau întărită) şi o protecţie împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
Art. 366
Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament electric/instalaţie de clasa III de protecţie sunt următoarele:
- să asigure alimentarea echipamentului electric/instalaţiei la o tensiune foarte joasă;
- echipamentul electric/instalaţia să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă;
- echipamentul electric/instalaţia să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
Art. 367
Pentru operaţiile de montare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi echipamentelor electrice, în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă, astfel încât să se evite accidentele.
SECŢIUNEA 4:Exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice
Art. 368
Verificarea mijloacelor şi a echipamentelor electrice de protecţie înainte de utilizare, de punerea în funcţiune, după reparaţii sau modificări, şi apoi periodic (în exploatare) trebuie să se facă în conformitate cu prevederile normelor specifice.
Art. 369
Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament electric, să se aducă modificări faţă de proiect.
În cazurile speciale, se pot efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
Art. 370
Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi echipamentelor electrice, în instrucţiunile de securitate a muncii trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă, astfel încât să se evite accidentele.
Art. 371
(1)Instalaţiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute în standarde şi norme specifice pentru protecţia împotriva electrocutării sau a accidentelor tehnice.
(2)Este interzisă folosirea instalaţiilor sau a echipamentelor electrice improvizate sau necorespunzătoare.
Art. 372
Recepţionarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament electric trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de protecţia muncii.
Art. 373
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
a)instrucţiuni de exploatare;
b)instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;
c)instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
d)programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi ale instalaţiilor şi mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.
Art. 374
Îngrădirile mobile trebuie să se folosească pentru protecţia persoanelor numai în timpul executării unor lucrări în instalaţiile electrice, împotriva apropierii directe sau prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare etc.) de părţile active, la distanţe mai mici decât cele minime admise de protecţie.
Art. 375
Distanţele de protecţie minime admise, care trebuie respectate în timpul lucrărilor în instalaţiile electrice, sunt stabilite în standardele şi normele specifice în vigoare, în funcţie de condiţiile specifice: categoria instalaţiei electrice, tensiunea de lucru, modul de supraveghere a angajaţilor, poziţia de lucru, zona de manipulare.
Art. 376
(1)În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
- părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
- părţile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicată în documentaţia tehnică specifică;
- părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât limita admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
(2)Detaliile şi precizările privind realizarea celor menţionate mai sus se stabilesc în documentaţia tehnică specifică în vigoare pentru securitatea muncii la instalaţiile electrice, în funcţie de condiţiile specifice.
Art. 377
Obligaţiile celui care utilizează un echipament electric/instalaţie de clasa I de protecţie sunt următoarele:
a)să execute legăturile de protecţie necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere;
b)să asigure deconectarea automată a echipamentului electric/instalaţiei sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii periculoase de atingere;
c)să vegheze ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.
Art. 378
Obligaţiile celui care utilizează un echipament electric/instalaţie de clasa II de protecţie sunt următoarele:
a)să vegheze ca izolaţia suplimentară a echipamentului electric/instalaţiei să nu fie deteriorată sau eliminată;
b)să vegheze ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.
Art. 379
Obligaţiile celui care utilizează un echipament electric/instalaţie de clasa III de protecţie sunt următoarele:
a)să alimenteze echipamentul electric sau instalaţia la tensiunea foarte joasă pentru care au fost proiectate să funcţioneze;
b)sursa de tensiune trebuie să fie astfel construită încât să nu permită apariţia în circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un transformator de separare (de siguranţă);
c)izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune trebuie să fie de aşa natură încât să nu permită apariţia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasă;
d)să vegheze ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.
Art. 380
(1)În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ şi în scurtcircuit a conductoarelor de fază, operaţie care trebuie să se execute imediat după verificarea lipsei de tensiune.
Prin efectuarea legăturilor la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se asigure protecţia angajatului împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă, descărcarea părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi protecţia împotriva tensiunilor induse.
(2)Dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie conform standardelor în vigoare.
(3)Secţiunile minime ale conductoarelor şi elementelor, modul de aplicare a dispozitivelor de scurtcircuitare, precum şi măsurile organizatorice legate de aplicarea acestor dispozitive, trebuie să fie indicate în instrucţiunile de securitate a muncii pentru instalaţiile electrice, în funcţie de condiţiile specifice (categoria instalaţiei electrice, scopul legărilor în scurtcircuit şi la pământ etc.).
Art. 381
(1)Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât la lucrări în instalaţiile scoase de sub tensiune, cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoatere de sub tensiune a instalaţiilor şi a echipamentelor electrice.
(2)Acestea din urmă se efectuează de către personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
La instalaţiile de joasă tensiune folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante constituie singura măsură tehnică de protecţie şi se foloseşte cumulat cu măsurile organizatorice.
(3)La instalaţiile de înaltă tensiune, această măsură se aplică cumulat cu alte mijloace de protecţie.
Art. 382
Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să fie dotate, în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecţie:
a)mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ (prăjini electroizolante pentru acţionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu mânere electroizolante, covoare şi platforme electroizolante, mănuşi şi încălţăminte electroizolante etc.);
b)detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenţa sau lipsa tensiunii;
c)garnituri mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit;
d)panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);
e)panouri de semnalizare.
Art. 383
Exploatarea echipamentelor electrice trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit a lucra cu respectivele echipamente.
Art. 384
(1)Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima punere sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie făcută numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru aceste operaţii la echipamentele respective.
(2)Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi punerea sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie făcute conform instrucţiunilor special întocmite de unitatea care execută aceste operaţii.
(3)Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii, trebuie făcută conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al normelor de protecţia muncii, pe bază de examen medical, psihologic, şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor.
Art. 385
Manevrarea şi exploatarea instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi aparatelor care utilizează energia electrică şi la care este posibilă atingerea directă a pieselor aflate normal sub tensiune, indiferent de valoarea tensiunii, este permisă numai personalului calificat, instruit şi autorizat pentru aceasta (angajaţii de la electroliză, cracare, sudare electrică, instalaţii de pornit autovehicule etc.).
Art. 386
La utilizarea transformatoarelor, generatoarelor şi convertizoarelor de sudare electrică, în locuri de muncă periculoase şi foarte periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare, trebuie să fie luate măsuri care să asigure protecţia la atingerea accidentală a porţiunilor neizolate ale circuitului de sudură.
Măsurile de protecţie trebuie să fie precizate în normele specifice de securitate a muncii.
Art. 387
Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora.
Art. 388
Executarea manevrelor la instalaţiile de producere, transport şi distribuire a energiei electrice, trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit pentru operaţiile respective, şi numai la instalaţiile pentru care a fost autorizat.
Art. 389
(1)Intervenţiile la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energia electrică sunt permise numai în baza unei autorizaţii de lucru scrise (AL), sau în baza unor instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM) sau a atribuţiilor de serviciu (AS) sau a dispoziţiilor verbale (DV) sau a unor procese verbale (PV) sau a obligaţiilor de serviciu (OS) sau pe proprie răspundere (PR).
(2)Modul de lucru în baza fiecărei din formele indicate la paragraful 1 sunt precizate în normele specifice de securitate a muncii.
Art. 390
(1)Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice pe timp de ploaie, furtună, viscol.
(2)Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice fără întreruperea tensiunii, dacă locul respectiv nu este bine iluminat.
Art. 391
Pentru prevenirea accidentelor de muncă provocate de curentul electric, toate instalaţiile şi mijloacele de protecţie trebuie verificate la recepţie, înainte de darea în funcţiune, şi apoi periodic în exploatare, precum şi după fiecare reparaţie sau modificare.
Art. 392
Serviciul de întreţinere trebuie să întocmească lista verificărilor periodice pentru fiecare utilaj electric şi să execute aceste verificări. Este strict interzisă punerea sub tensiune a instalaţiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una din aceste verificări.