Titlul iii - Sarcinile de muncă - Norma din 2002 generală de protecţie a muncii

M.Of. 880

În vigoare
Versiune de la: 17 Mai 2007
TITLUL III:Sarcinile de muncă
CAPITOLUL I:Conceperea şi repartizarea sarcinilor de muncă
Art. 158
Sarcinile de muncă şi activităţile corespunzătoare se vor organiza astfel încât exigenţele profesionale determinate de natura şi caracteristicile sarcinilor de muncă, de specificul mediului de muncă (inclusiv mediul psiho-social), de interacţiunea operator-echipament tehnic şi de relaţiile interumane să corespundă capacităţilor fizice, fiziologice şi psihologice ale angajaţilor asigurându-se astfel solicitări profesionale în limite normale, confort fizic şi psihic, condiţii de securitate şi sănătate în muncă.
CAPITOLUL II:Organizarea timpului de muncă şi de odihnă, munca în schimburi
Art. 159
Timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi, precum şi intensitatea acesteia, se vor stabili potrivit reglementărilor în vigoare, în cadrul contractului colectiv de muncă, luând în considerare particularităţile activităţilor profesionale, existenţa unor factori de risc în mediul de muncă şi capacitatea de adaptare a personalului angajat; stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de întreprindere şi a specialiştilor în medicina muncii din teritoriu.
Art. 160
(1)Angajaţii, lucrători de noapte, a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice ori mentale deosebite, nu trebuie să lucreze noaptea mai mult de 8 ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore.
(2)În condiţiile mai sus menţionate, activitatea trebuie definită în contractele colective de muncă sau în acordurile încheiate între partenerii sociali, luând în considerare efectele şi riscurile inerente muncii de noapte.
Art. 161
(1)"Lucrătorii de noapte" şi "lucrătorii în schimburi" trebuie să beneficieze de asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, corespunzător naturii activităţii desfăşurate.
(2)Serviciile sau mijloacele de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii, asigurate de către sau prin compartimentele de protecţie a muncii lucrătorilor de noapte şi lucrătorilor în schimburi trebuie să fie echivalente celor acordate celorlalţi angajaţi şi disponibile în orice moment.
Art. 162
Angajatorul care intenţionează să organizeze activitatea după un anumit ritm, trebuie să ţină seama de principiul general de adaptare a muncii la om, în special în vederea evitării activităţilor monotone şi a celor desfăşurate într-o cadenţă predeterminată, în funcţie de tipul de activitate şi de cerinţele de securitate şi sănătate. O atenţie specială trebuie acordată organizării pauzelor pe parcursul zilei de lucru.
CAPITOLUL III:Efortul fizic
Art. 163
Din punctul de vedere al efortului fizic, activităţile profesionale se clasifică în funcţie de metabolismul energetic (producţia de căldură metabolică), în conformitate cu tabelul 1.
Tabelul 1

Activitate/Clasa de metabolism

Metabolism energetic, M

raportat la unitatea de suprafaţă cutanată (W/m2)

pentru o suprafaţă cutanată medie de 1,8 m2 (W)

Repaus (0)

M < = 65

M < = 117

Activitate cu efort fizic mic (metabolism redus) (1)

65 < M < = 130

117 < M < = 234

Activitate cu efort fizic mediu (metabolism mediu) (2)

130 < M < = 200

234 < M < = 360

Activitate cu efort fizic mare (metabolism intens) (3)

200 < M < = 260

360 < M < = 468

Activitate cu efort fizic foarte mare (metabolism foarte intens) (4)

M > 260

M > 468

NOTĂ: 1 W = 0,86 Kcal/h
Art. 164
Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
- poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;
- mişcările extreme;
- mişcările bruşte;
- mişcările repetitive.
Art. 165
În acest sens, angajatorul trebuie să asigure:
- evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;
- respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii;
- instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţii profesionale, apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 166
În activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii.
La repartizarea femeilor şi tinerilor în astfel de activităţi se vor avea în vedere şi prevederile capitolelor V şi VI din titlul II.
Art. 167
Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii, determinate de manipularea manuală a maselor, luând în considerare următoarele elemente de referinţă:
a)caracteristicile masei; manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:
- prea grea sau prea mare;
- incomodă sau greu de apucat;
- instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze;
- plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexia ori rotaţia trunchiului;
- susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza marginilor şi/sau a consistenţei sale, în special în eventualitatea unei ciocniri;
b)efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare dacă:
- este prea mare;
- nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- antrenează o mişcare bruscă a masei de transportat;
- este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă;
c)caracteristicile mediului de muncă; caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor, în special în afecţiuni dorsolombare, dacă:
- nu există suficient spaţiu, în special pe verticală, pentru realizarea activităţii;
- pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care determină dezechilibrare;
- locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură sau într-o poziţie de lucru confortabilă;
- pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei la diferite niveluri;
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;
- temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului sunt necorespunzătoare;
d)cerinţele activităţii; activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare:
- efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală;
- perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
- ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de către angajat;
e)factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului dacă:
- este necorespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcina respectivă;
- poartă haine, încălţăminte sau alte lucruri personale necorespunzătoare;
- nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat ori necesar.
Art. 168
(1)Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a maselor sunt prezentate în tabelul 2.
(2)Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect, în conformitate cu principiile fiziologice şi biomecanice.
Tabelul 2
Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor
(în kg)

Tip de manipulare

Frecvenţa operaţiilor

Bărbaţi

Femei

Vârstă (ani)

Vârstă (ani)

16-19

19-45

peste 45

16-19

19-45

peste 45

Ridicare

rar

35

55

50

13

15

13

frecvent

25

30

25

9

10

9

foarte frecvent

20

25

20

8

9

8

Purtare

rar

30

50

40

13

15

13

frecvent

20

30

25

9

10

9

foarte frecvent

15

20

15

8

10

8

Tragere

rar

15

10

frecvent

10

7

Împingere

rar

16

11

frecvent

11

7,5

NOTĂ:
- rar: sub 5% din durata schimbului;
- frecvent: între 6 - 10% din durata schimbului;
- foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.
CAPITOLUL IV:Efortul mental
Art. 169
Conţinutul şi intensitatea efortului mental în activitate depind de conţinutul şi natura sarcinii de muncă, de volumul şi complexitatea informaţiilor necesar de recepţionat şi prelucrat, de complexitatea şi responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat, de natura, complexitatea şi dificultatea răspunsurilor efectoare.
Art. 170
Angajatorul trebuie să ţină seama că efortul mental în activitate diferă în funcţie de raportul dintre variabile profesionale (exigenţe, condiţii de muncă, riscuri profesionale) şi variabile individuale (capacităţi profesionale individuale) şi se reflectă în niveluri diferite de solicitare (subsolicitare, solicitare optimă, solicitare maximă, suprasolicitare) a organismului, a diferitelor sale sisteme, funcţii, capacităţi (senzorial perceptive, cognitive, psihomotorii) inclusiv a planului emoţional.
Art. 171
Obiectivarea şi măsurarea efortului mental în activitate se realizează prin intermediul următoarelor categorii de indicatori şi tehnici:
a)indicatori şi tehnici de analiză şi evaluare a exigenţelor sarcinii de muncă, pe baza evidenţierii unor parametri obiectivi ai acesteia: exigenţe temporale, complexitate-viteză, atenţie, precizie;
b)indicatori şi tehnici de evaluare subiectivă: scale de apreciere a senzaţiei subiective de efort, a stării fizice şi psihice individuale pe parcursul activităţii, la sfârşitul acesteia şi chiar a stării individuale din timpul liber;
c)indicatori şi tehnici de performanţă (de comportament), care permit obţinerea unor indicatori ai efortului mental prin intermediul unor elemente de performanţă în realizarea sarcinii sau de comportament (modificări ale strategiilor de operare în funcţie de efort);
d)indicatori şi tehnici psihofiziologice, de evaluare a dinamicii unor parametri psihofiziologici şi biochimici implicaţi în realizarea sarcinii de muncă de-a lungul unei perioade de lucru.
Art. 172
Consecinţele solicitării psihice şi psihofiziologice şi a efortului mental în activitate, ca urmare a interacţiunii factorilor profesionali cu cei individuali şi extraprofesionali, se urmăresc stadial: de la primele faze ale unor modificări/tulburări localizabile şi reversibile, până la cele cu caracter ireversibil, patologic, până la instalarea bolilor profesionale sau legate de profesie.
CAPITOLUL V:Munca femeilor
Art. 173
(1)La repartizarea în muncă a femeilor se va ţine seama de caracteristicile lor morfo-funcţionale şi de stările fiziologice specifice.
(2)Prevederile acestui capitol au ca obiect implementarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a angajatelor gravide, a angajatelor lăuze şi a celor care alăptează, grup considerat vulnerabil faţă de anumite riscuri.
(3)Pentru a beneficia de aceste prevederi, femeile angajate gravide, lăuze şi care alăptează trebuie să informeze angajatorul asupra stării lor fiziologice.
Art. 174
(1)Pentru femeile gravide, lăuze şi care alăptează, angajate în activităţi susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă, a căror listă este prezentată în tabelul 3, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul şi durata de expunere a angajatelor în unitatea respectivă, pentru a depista orice risc pentru securitatea şi sănătatea angajatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi pentru a stabili măsurile care trebuie luate.
(2)Femeile angajate gravide, lăuze şi care alăptează şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra rezultatelor evaluării la care s-a făcut referire în alin. (1) precum şi asupra tuturor măsurilor referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă.
Art. 175
(1)Dacă rezultatele evaluării, la care se face referire în art. 174 (1), evidenţiază riscuri pentru securitatea sau sănătatea femeilor angajate ori efecte asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru al angajatei respective, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile respective.
(2)Dacă modificarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este tehnic şi/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al angajatei respective.
(3)Prevederile acestui articol trebuie să se aplice în funcţie de situaţia respectivă, atunci când o angajată care exercită o activitate interzisă în virtutea art. 176 devine gravidă sau alăptează şi îşi informează angajatorul despre aceasta.
Tabelul 3
Lista agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă la care s-a făcut referire în art. 174

A. Agenţi

1. Agenţi fizici consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului şi/sau dezlipire de placentă, în special:

a) şocuri, vibraţii sau mişcări bruşte;

b) manipularea manuală de mase grele implicând riscuri, în special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare;

c) zgomot;

d) radiaţii ionizante;

e) radiaţii neionizante;

f) ambianţe termice extreme, reci sau calde;

g) mişcări şi poziţii de muncă, deplasări (în interiorul sau în exteriorul instituţiei), oboseală mentală, fizică, alte eforturi fizice legate de activitatea angajatelor femei, în sensul prevederilor acestui capitol.

2. Agenţi biologici

Agenţii biologici din grupele de risc 2, 3 şi 4 în sensul prevederilor prezentelor norme referitoare la agenţii biologici, în măsura în care se ştie că aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenţa lor, pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu apar încă în tabelul 4.

3. Agenţi chimici

Următorii agenţi chimici, în măsura în care se ştie că pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu apar încă în tabelul 4:

a) agenţii cancerigeni şi/sau mutageni, în măsura în care nu apar încă în anexele nr. 31 şi 32;

b) agenţii chimici din anexa nr. 31 din prezentele norme;

c) mercurul şi derivaţii săi;

d) medicamentele antimitotice;

e) monoxidul de carbon;

f) agenţii chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată.

B. Procedee

Procedeele industriale prezentate în tabelul 8.

C. Condiţii de muncă

Activităţi subterane miniere.

Art. 176
(1)Femeile angajate gravide nu pot fi obligate, în nici un caz, să realizeze activităţile cu risc de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă care ar putea să le pună în pericol securitatea sau sănătatea, prezentate în tabelul 4, partea A.
(2)Femeile angajate care alăptează nu pot fi obligate, în nici un caz, să realizeze activităţi cu risc de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă care ar putea să le pună în pericol securitatea sau sănătatea, prezentate în tabelul 4 partea B.
Art. 177
Femeile angajate care se încadrează în sensul prezentelor prevederi beneficiază de concediu de maternitate şi de alte drepturi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Tabelul 4
Lista agenţilor şi condiţiilor de muncă la care s-a făcut referire în art. 176

A. Femei angajate gravide

1. Agenţi

a) Agenţi fizici:

Activitatea în atmosferă hiperbarică, de exemplu, în incinte presurizate şi la scufundări subacvatice.

b) Agenţi biologici:

- toxoplasma;

- virusul rubeolei,

exceptând cazurile în care se dovedeşte că angajata gravidă este suficient protejată faţă de aceşti agenţi prin imunizare.

c) Agenţi chimici:

Plumbul şi derivaţii săi, în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.

2. Condiţii de muncă

Activităţi subterane miniere

B. Femei angajate care alăptează:

1. Agenţi

Agenţi chimici

Plumbul şi derivaţii săi, în măsura în care aceşti agenţi pot fi absorbiţi de organismul uman.

2. Condiţii de muncă

Activităţi subterane miniere

CAPITOLUL VI:Munca tinerilor
Art. 178
Prevederile acestui capitol au drept scop protejarea tinerilor împotriva oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale sau sociale sau să pericliteze educaţia acestora.
Art. 179
Angajatorul este obligat să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.
Art. 180
(1)Prevederile cuprinse în acest capitol se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are un contract sau un raport de muncă definit prin legislaţia în vigoare.
(2)Ele nu se aplică lucrărilor ocazionale sau de scurtă durată care vizează:
a)serviciul casnic exercitat într-o gospodărie particulară sau
b)activitatea care este considerată ca nefiind vătămătoare, dăunătoare sau periculoasă pentru tineri, în întreprinderile familiale.
Art. 181
(1)Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama în special de riscurile specifice prevăzute la art. 184 (1).
(2)Angajatorul trebuie să pună în practică măsurile prevăzute la aliniatul 1 pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri şi legate de munca acestora.
1.Evaluarea trebuie să fie efectuată înainte ca tinerii să înceapă munca şi la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă şi ea trebuie să vizeze în principal următoarele elemente:
a)echipamentul tehnic şi organizarea locului de muncă şi a postului de muncă;
b)natura, nivelul şi durata expunerii la agenţi fizici, biologici şi chimici;
c)organizarea, alegerea şi utilizarea echipamentelor tehnice, în special a agenţilor utilizaţi, maşinilor, aparatelor şi dispozitivelor, precum şi manipularea acestora;
d)organizarea procedeelor de muncă şi a desfăşurării muncii şi interacţiunea acestora (organizarea muncii);
e)stadiul formării şi informării tinerilor.
2.Atunci când această evaluare demonstrează existenţa unui risc pentru securitatea, sănătatea fizică sau mentală ori dezvoltarea tinerilor, trebuie să fie asigurate evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor, la intervale regulate, în mod gratuit şi adecvat, în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Art. 182
Angajatorul este obligat să informeze pe tineri asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.
Art. 183
Angajatorul implică serviciile de protecţie şi de prevenire în planificarea, aplicarea şi controlul condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor.
Art. 184
(1)Tinerii trebuie să fie protejaţi împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.
(2)În acest scop, se interzice munca tinerilor în activităţi care:
1._
a)depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;
b)implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină alterări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;
c)implică o expunere nocivă la radiaţii;
d)prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
e)pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori vibraţiilor.
2.Printre activităţile care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri, în sensul alin. (1), figurează în special:
- activităţile care implică o expunere nocivă la agenţii fizici, biologici şi chimici menţionaţi în tabelul 5 la partea I şi
- procedeele şi activităţile menţionate în tabelul 5 la partea II.
Art. 185
Pentru adolescenţi, pot fi autorizate derogări de la art. 184 alin. (2), atunci când aceste activităţi sunt indispensabile pentru formarea lor profesională şi cu condiţia ca protecţia securităţii şi sănătăţii să le fie asigurată prin faptul că lucrările sunt efectuate sub supravegherea unei persoane competente.
Tabelul 5
Listă de agenţi, procedee şi activităţi la care se face referire în art. 184

I. Agenţi

1. Agenţi fizici

a) Radiaţiile ionizante;

b) Munca în atmosferă hiperbarică, de exemplu în incintele presurizate, la scufundări subacvatice.

2. Agenţi biologici: agenţii biologici din grupele 3 şi 4 în sensul prevederilor prezentelor norme referitoare la agenţi biologici.

3. Agenţi chimici

a) Substanţele şi preparatele care sunt clasificate în toxice, foarte toxice, corosive sau explozive.

b) Substanţele şi preparatele care se clasifică în nocive şi prezintă următoarele riscuri:

- pot determina efecte ireversibile foarte grave;

- pot determina efecte ireversibile;

- pot antrena o sensibilizare prin inhalare;

- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea;

- pot cauza cancer;

- pot cauza modificări genetice ereditare;

- pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită;

- pot reduce fertilitatea;

- pot determina apariţia pe durata gravidităţii, a unor efecte nocive pentru copil.

c) Substanţele şi preparatele care se clasifică în iritante şi prezintă următoarele riscuri:

- sunt inflamabile;

- pot antrena o sensibilizare prin inhalare;

- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea.

d) Substanţele şi preparatele vizate de prevederile prezentelor norme referitoare la agenţi cancerigeni şi mutageni.

e) Plumbul şi compuşii săi, în măsura în care agenţii respectivi pot să fie absorbiţi de organismul uman.

f) Azbestul

II. Procedee şi activităţi

1. Procedee şi activităţi vizate în tabelul 8.

2. Activităţi de fabricaţie şi de manipulare a dispozitivelor, artificiilor sau diverselor obiecte care conţin explozivi.

3. Activităţi din menajeriile de animale feroce şi veninoase.

4. Activităţi de tăiere industrială a animalelor.

5. Activităţi care presupun manipularea aparatelor de producere, de înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate.

6. Activităţi care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor sau canistrelor care conţin agenţii chimici prevăzuţi la punctul I.3.

7. Activităţi care comportă risc de prăbuşire.

8. Activităţi care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune.

9. Activităţi al căror ritm este condiţionat de maşini şi care sunt remunerate în funcţie de rezultat.

Art. 186
(1)Timpul consacrat pregătirii de către tânărul care lucrează în cadrul unui sistem de formare teoretică şi/sau practică alternativă sau de stagiu în întreprindere este inclus în timpul de muncă.
(2)Atunci când tânărul este angajat de mai mulţi angajatori, zilele de muncă şi orele de muncă efectuate se însumează.
Art. 187
Este interzisă munca în program de noapte a tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Art. 188
(1)Se vor lua măsurile necesare pentru ca, pentru fiecare perioadă de 24 de ore, adolescenţii să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive.
(2)Se vor lua măsurile necesare pentru ca, pentru fiecare perioadă de 7 zile, adolescenţii să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 2 zile, consecutive dacă este posibil.
Atunci când motive tehnice sau organizatorice o justifică, perioada minimă de repaus se poate reduce, dar, în nici un caz ea nu poate să fie mai mică de 36 ore consecutive.
Perioada minimă de repaus prevăzută la alin. (1) şi (2) include, în principiu, duminica.
(3)Perioadele minime de repaus prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi întrerupte în cazul unor activităţi caracterizate prin perioade de muncă fracţionate sau de scurtă durată în cursul zilei.
(4)Atunci când există motive obiective şi cu condiţia ca adolescenţilor să le fie acordat un repaus compensator adecvat, iar obiectivele prevăzute la art. 178 să nu fie puse în cauză, pot fi prevăzute derogări de la alin. (1) şi de la alin. (2) în cazurile următoare:
a)munci efectuate în sectoarele de navigaţie sau pescuit;
b)munci efectuate în spitale sau instituţii similare;
c)munci efectuate în agricultură;
d)munci efectuate în sectorul de turism sau în sectorul hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor;
e)activităţi caracterizate de perioade de muncă fracţionate în cursul zilei.
Art. 189
Se pot autoriza derogări de la art. 188 (1) şi, în privinţa adolescenţilor, pentru munci prestate în condiţii prevăzute de celelalte reglementări de securitate şi sănătate în muncă, cu condiţia ca: aceste munci să fie de scurtă durată şi să nu sufere nici o întârziere, să nu fie disponibili lucrători adulţi şi să se acorde adolescenţilor vizaţi perioade echivalente de repaus compensator într-un termen de 3 săptămâni.