Capitolul iii - Efortul fizic - Norma din 2002 generală de protecţie a muncii

M.Of. 880

În vigoare
Versiune de la: 17 Mai 2007
CAPITOLUL III:Efortul fizic
Art. 163
Din punctul de vedere al efortului fizic, activităţile profesionale se clasifică în funcţie de metabolismul energetic (producţia de căldură metabolică), în conformitate cu tabelul 1.
Tabelul 1

Activitate/Clasa de metabolism

Metabolism energetic, M

raportat la unitatea de suprafaţă cutanată (W/m2)

pentru o suprafaţă cutanată medie de 1,8 m2 (W)

Repaus (0)

M < = 65

M < = 117

Activitate cu efort fizic mic (metabolism redus) (1)

65 < M < = 130

117 < M < = 234

Activitate cu efort fizic mediu (metabolism mediu) (2)

130 < M < = 200

234 < M < = 360

Activitate cu efort fizic mare (metabolism intens) (3)

200 < M < = 260

360 < M < = 468

Activitate cu efort fizic foarte mare (metabolism foarte intens) (4)

M > 260

M > 468

NOTĂ: 1 W = 0,86 Kcal/h
Art. 164
Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
- poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;
- mişcările extreme;
- mişcările bruşte;
- mişcările repetitive.
Art. 165
În acest sens, angajatorul trebuie să asigure:
- evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;
- respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii;
- instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţii profesionale, apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 166
În activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii.
La repartizarea femeilor şi tinerilor în astfel de activităţi se vor avea în vedere şi prevederile capitolelor V şi VI din titlul II.
Art. 167
Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii, determinate de manipularea manuală a maselor, luând în considerare următoarele elemente de referinţă:
a)caracteristicile masei; manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:
- prea grea sau prea mare;
- incomodă sau greu de apucat;
- instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze;
- plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexia ori rotaţia trunchiului;
- susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza marginilor şi/sau a consistenţei sale, în special în eventualitatea unei ciocniri;
b)efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare dacă:
- este prea mare;
- nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- antrenează o mişcare bruscă a masei de transportat;
- este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă;
c)caracteristicile mediului de muncă; caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor, în special în afecţiuni dorsolombare, dacă:
- nu există suficient spaţiu, în special pe verticală, pentru realizarea activităţii;
- pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care determină dezechilibrare;
- locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură sau într-o poziţie de lucru confortabilă;
- pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei la diferite niveluri;
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;
- temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului sunt necorespunzătoare;
d)cerinţele activităţii; activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare:
- efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală;
- perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
- ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de către angajat;
e)factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului dacă:
- este necorespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcina respectivă;
- poartă haine, încălţăminte sau alte lucruri personale necorespunzătoare;
- nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat ori necesar.
Art. 168
(1)Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a maselor sunt prezentate în tabelul 2.
(2)Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect, în conformitate cu principiile fiziologice şi biomecanice.
Tabelul 2
Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor
(în kg)

Tip de manipulare

Frecvenţa operaţiilor

Bărbaţi

Femei

Vârstă (ani)

Vârstă (ani)

16-19

19-45

peste 45

16-19

19-45

peste 45

Ridicare

rar

35

55

50

13

15

13

frecvent

25

30

25

9

10

9

foarte frecvent

20

25

20

8

9

8

Purtare

rar

30

50

40

13

15

13

frecvent

20

30

25

9

10

9

foarte frecvent

15

20

15

8

10

8

Tragere

rar

15

10

frecvent

10

7

Împingere

rar

16

11

frecvent

11

7,5

NOTĂ:
- rar: sub 5% din durata schimbului;
- frecvent: între 6 - 10% din durata schimbului;
- foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.