Secţiunea 3 - Lichidarea daunelor - Norma 20/2017 privind asigurările auto din România

M.Of. 624

În vigoare
Versiune de la: 21 August 2023
SECŢIUNEA 3:Lichidarea daunelor
Art. 22: Prevederi generale
(1)Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel:
a)pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
b)prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului;
c)prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi.
(2)Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente:
a)din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire;
b)din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei;
c)din care rezultă întinderea prejudiciului;
d)din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului.
(3)Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din:
1.(i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident;
2.(ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule;
3.(iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi;
4.(iv) alte mijloace de probă;
b)persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă;
c)există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenimentului.
(4)În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească.
(5)În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă:
a)potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor;
b)hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior;
c)acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă:
1.(i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau
2.(ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia.
(6)La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017.
(7)În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.
Art. 23: Stabilirea despăgubirii pentru daune produse vehiculelor
(1)La stabilirea ofertei de despăgubire după identificarea vehiculelor şi evidenţierea complexităţii structurii de echipare, a dotărilor de serie şi opţionale, se iau în considerare următoarele:
a)pentru evaluarea costurilor de readucere a vehiculului la starea anterioară producerii evenimentului:
1.(i) piese şi materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparaţie în România şi statele membre;
2.(ii) manopera aferentă reparaţiei şi cea aferentă operaţiilor necesare din punct de vedere tehnic şi tehnologic, conform tehnologiei producătorului;
b)pentru evaluarea valorii de vânzare de piaţă:
1.(i) factori specifici de corecţie;
2.(ii) existenţa unor avarii preexistente;
3.(iii) istoricul de exploatare a vehiculului, precum utilizarea în regim de şcoală de şoferi, taxi, închiriere şi altele.
(2)La stabilirea ofertei de despăgubire sunt luate în considerare modificările structurii de echipare a vehiculului, survenite între data comercializării şi cea a producerii accidentului.
Art. 24: Avarierea sau distrugerea vehiculului
(1)În cazul daunelor la vehicule despăgubirea are în vedere acoperirea costurilor privind:
a)readucerea la starea anterioară producerii accidentului; sau
b)acoperirea diferenţei dintre valoarea de piaţă calculată conform prezentei norme şi valoarea epavei, în cazul daunei totale economice.
(2)Valoarea epavei se determină în urma evaluării prin licitaţie utilizând sisteme de evaluare specializate; în cazul în care nu se poate obţine o valoare a epavei prin licitaţie, aceasta se poate determina şi prin expertiză tehnică, cu acceptul persoanei păgubite.
(3)În cazul daunei totale economice, dacă persoana prejudiciată face dovada radierii din circulaţie a vehiculului avariat şi a valorificării integrale a acestuia către o entitate specializată în dezmembrarea şi reciclarea vehiculelor, valoarea epavei este cea menţionată în documentele fiscale justificative eliberate de către entitatea respectivă.
(4)Evaluarea costului prevăzut la alin. (1) lit. a) conţine costul reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate sau costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul.
(5)În cazul în care despăgubirea este achitată anticipat efectuării reparaţiilor, persoana prejudiciată este îndreptăţită să solicite reanalizarea cuantumului despăgubirii şi plata eventualelor costuri suplimentare fundamentate, dovedite cu documente justificative.
(6)Dacă pentru anumite părţi componente sau piese ale vehiculului lipsesc preţurile de piaţă practicate pe piaţa din România, valoarea acestora se stabileşte pe baza preţurilor de piaţă din alte state membre, dovedite prin orice mijloc de probă.
(7)În cazul daunei totale economice, valoarea de piaţă stabilită pe baza sistemelor de evaluare specializate pentru calculul despăgubirii reprezintă valoarea de înlocuire a vehiculului avariat cu un vehicul de aceeaşi marcă, tip, model, caracteristici tehnice, dotări, an de fabricaţie, având un parcurs în kilometri şi o stare de întreţinere comparabile; modul de calcul se comunică persoanei prejudiciate.
(8)Valoarea prevăzută la alin. (7) se stabileşte pe baza utilizării sistemelor de evaluare specializate sau pe baza documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit.
(9)La evaluarea vehiculului se au în vedere starea tehnică, de întreţinere şi eventualele modificări ale structurii de echipare a acestuia survenite între data comercializării şi data producerii evenimentului, certificate de către specialistul constatare daune.
(10)În cazul vehiculelor înmatriculate în alte state sau al celor care nu sunt înmatriculate permanent în România, valoarea acestora la data producerii accidentului se stabileşte pe baza valorilor de piaţă din statul în care vehiculul este sau a fost ultima dată permanent înmatriculat şi în baza documentelor prezentate de către partea prejudiciată în dovedirea prejudiciului suferit.
(11)În cazul vehiculelor avariate nedeplasabile prin forţă proprie se acordă despăgubiri pe baza documentelor justificative şi pentru:
a)cheltuielile de transport până la domiciliul persoanelor care au efectuat voiajul în vehiculul avariat, fără a se putea depăşi tariful prevăzut pentru transportul cu avionul la clasa economic;
b)cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în vehiculul avariat, inclusiv în remorca sau semiremorca tractată de acesta, până la destinaţie, la care se adaugă costurile cu transbordarea mărfii, dacă este cazul.
(12)
[textul din Art. 24, alin. (12) din titlul I, capitolul VI, sectiunea 3 a fost abrogat la 08-sep-2022 de Art. I, punctul 12. din Norma 18/2022]
(13)[textul din Art. 24, alin. (13) din titlul I, capitolul VI, sectiunea 3 a fost abrogat la 08-sep-2022 de Art. I, punctul 12. din Norma 18/2022]
Art. 25: Lipsa de folosinţă
(1)Despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate, ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, sunt stabilite pe baza documentelor justificative care dovedesc prejudiciul suferit ca urmare a imposibilităţii utilizării vehiculului avariat.
(2)Perioada pentru care se acordă despăgubiri ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, este perioada de timp în care proprietarul poate proceda la repararea acestuia, atunci când vehiculul nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic, conform alin. (3)-(6).
(3)În cazul în care proprietarul procedează la repararea unui vehicul avariat care nu se încadrează în situaţia de daună totală economică, perioada menţionată la alin. (2) se consideră perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data constatării avariilor de către asigurător, la care se adaugă:
a)perioada în care proprietarul efectuează demersurile necesare introducerii în reparaţie a vehiculului, fără ca aceasta să depăşească 3 zile lucrătoare de la data efectuării constatării avariilor de către asigurătorul RCA; şi
b)perioada de timp justificată necesară reparării vehiculului avariat într-o unitate reparatoare auto; aceasta începe de la data semnării documentelor care fac dovada introducerii în reparaţie a vehiculului.
(4)În cazul vehiculelor avariate a căror utilizare nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic, care se încadrează în categoria daunelor totale economice şi nu se mai repară, perioada pentru care se acordă despăgubiri ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, este perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data la care asigurătorul RCA înaintează oferta de despăgubire.
(5)Perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data constatării avariilor de către asigurătorul RCA poate fi invocată de către persoana prejudiciată numai în condiţiile în care aceasta permite accesul asigurătorului RCA la bunul avariat şi asigură condiţiile necesare în vederea efectuării constatării avariilor.
(6)Perioada prevăzută la alin. (3) se prelungeşte corespunzător cu perioada în care vehiculul nu poate fi introdus în reparaţie atunci când asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare.

Art. 26: Vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii sau decesul
La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrităţii corporale sau sănătăţii sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele:
a)în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii:
1.(i) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probate cu documente justificative, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical;
2.(ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activităţi desfăşurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;
3.(iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;
4.(iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;
5.(v) cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economia;
6.(vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017;
b)în caz de deces:
1.(i) cheltuieli directe şi indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative;
2.(ii) veniturile nete nerealizate şi alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului, prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;
3.(iii) prejudicii nepatrimoniale.
Art. 27: Avarierea sau distrugerea altor bunuri
Despăgubirile pentru clădiri, construcţii sau alte bunuri sunt stabilite pe baza:
a)sistemelor de evaluare specializate;
b)documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 12.
Art. 28: Vătămările sau pierderile animalelor
(1)Despăgubirile pentru animale sunt stabilite pe baza valorii de pe piaţa locală a animalului respectiv, la data producerii evenimentului.
(2)La stabilirea despăgubirilor se au în vedere acoperirea cheltuielilor prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul animalelor ca urmare a vătămării acestora, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze şi/sau alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative şi/sau eventuale cheltuieli prilejuite de decesul acestora.
Art. 29: Oferta de despăgubire
(1)Oferta de despăgubire este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, şi cuprinde:
a)modul detaliat de calcul al costurilor reparaţiei, inclusiv tarifele la care este calculată manopera de reparaţie;
b)în cazul daunei totale economice:
1.(i) modul de calcul al valorii bunului la data evenimentului;
2.(ii) modul de calcul al valorii epavei;
c)sursele de referinţă ale costurilor avute în vedere
(2)Asigurătorul RCA este responsabil pentru erorile materiale, omisiunile şi diferenţele de cost rezultate din înaintarea unei oferte de despăgubire care exclude costurile de readucere a bunului la starea anterioară producerii evenimentului.
(3)Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, şi cuprinde modul detaliat de calcul şi sursele de referinţă.
Art. 30: Plata despăgubirilor
(1)După exprimarea în scris a acceptului cu privire la oferta de despăgubire, plata se efectuează conform indicaţiilor persoanei prejudiciate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(2)Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plăţii.
(3)Asigurătorul RCA răspunde solicitării de reanalizare prevăzute la alin. (2) în termen de 10 zile lucrătoare, după cum urmează:
a)efectuând plata diferenţei de despăgubire justificată;
b)notificând în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care a respins pretenţiile formulate.