Secţiunea 2 - Funcţia de instrumentare daune şi activitatea de constatare daune - Norma 20/2017 privind asigurările auto din România

M.Of. 624

În vigoare
Versiune de la: 21 August 2023
SECŢIUNEA 2:Funcţia de instrumentare daune şi activitatea de constatare daune
Art. 20: Obligaţii profesionale şi responsabilităţi
(1)Asigurătorul RCA instituie funcţia de instrumentare daune cu două activităţi separate funcţional, cea de constatare daune şi cea de lichidare daune, şi stabileşte politicile scrise privind activitatea acesteia; atribuţiile acestei funcţii pot fi îndeplinite şi de specialistul constatare daune.
(2)Conducerea asigurătorului RCA stabileşte acţiunile şi măsurile care urmează a fi întreprinse pentru eficientizarea activităţii pe baza constatărilor şi recomandărilor funcţiei de instrumentare daune.
(3)Activitatea de constatare daune este obiectivă şi separată faţă de celelalte funcţii operaţionale ale asigurătorului RCA, având următoarele responsabilităţi:
a)constatarea prejudiciului şi dimensionarea avariilor în concordanţă cu legislaţia şi prevederile contractuale aplicabile fiecărui caz în parte pentru a furniza cele mai bune servicii;
b)transmiterea constatărilor şi recomandărilor referitoare la necesitatea efectuării unor investigaţii cu privire la producerea accidentului;
c)evaluarea prejudiciului prin folosirea sistemelor specializate sau, în cazul în care acestea nu conţin elemente ale bunurilor avariate, prin folosirea de documente justificative.
(4)Specialistul constatare daune poate să desfăşoare şi activităţi de lichidare daune şi îşi poate asuma responsabilităţi ale altor funcţii ale asigurătorului RCA atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)când acest lucru este necesar dat fiind principiul proporţionalităţii;
b)când nu apar conflicte de interese pentru persoanele care exercită funcţia respectivă;
c)când costurile pentru menţinerea unor persoane care îndeplinesc exclusiv funcţia de instrumentare daune şi care nu exercită alte funcţii ar genera pentru asigurătorul RCA costuri disproporţionate în raport cu totalul cheltuielilor de administrare.
(5)Specialistul constatare daune are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a)deţine cunoştinţe astfel încât să fie capabil să constate prejudiciul şi să dimensioneze avariile în concordanţă cu legislaţia şi prevederile contractuale aplicabile fiecărui caz în parte;
b)constată, efectuează evaluarea iniţială a avariilor şi propune soluţiile tehnice pentru readucerea vehiculului la starea tehnică de dinaintea producerii accidentului;
c)îşi desfăşoară activitatea furnizând informaţii corecte, complete, exacte şi clare cu privire la natura serviciilor prestate;
d)păstrează confidenţialitatea datelor care au legătură cu serviciile prestate, acestuia fiindu-i interzis să utilizeze datele în propriul beneficiu sau în beneficiul unei terţe persoane;
e)evită în orice moment potenţialele conflicte de interese.
(6)Specialistului constatare daune îi este interzisă obţinerea avantajelor nejustificate de natură financiară, materială sau de altă natură în legătură cu activitatea prestată.
(7)Conducerea asigurătorului RCA este responsabilă de aprobarea politicilor scrise privind conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru personalul care instrumentează dosare de daună.
Art. 21: Modalitatea de avizare şi de înregistrare
(1)Persoanele care efectuează constatarea daunelor sunt avizate de către A.S.F. în vederea înregistrării şi menţinerii în Registrul specialiştilor constatare daune.
(2)Datele din Registrul specialiştilor constatare daune sunt accesibile publicului pe site-ul A.S.F.
(3)În vederea avizării ca specialist constatare daune, acesta îndeplineşte cel puţin următoarele condiţii:
a)prezintă certificate de cazier fiscal şi judiciar care să ateste că nu a fost condamnat pentru fapte de corupţie sau de natură economică, în termenul de valabilitate şi în original;
b)deţine competenţe profesionale corespunzătoare domeniului pentru care efectuează constatarea, dovedite prin certificat de competenţe emis de către ISF, fie în baza examinării, ca urmare a finalizării unui curs de pregătire profesională, fie în urma evaluării competenţelor specifice ocupaţiei în centrul ISF de evaluare a competenţelor constatatorilor de daune;
c)prezintă declaraţie pe propria răspundere privind respectarea legislaţiei incidente.
(4)Menţinerea în registrul prevăzut la alin. (1) este condiţionată de obţinerea certificării iniţiale până la data de 30.06.2018 şi a validării continue a competenţelor profesionale de către ISF cu o frecvenţă de un an.
(41)Până la data validării continue a competenţelor profesionale, A.S.F. evidenţiază specialiştii constatare daune într-o secţiune dedicată a registrului; în această perioadă, specialiştilor respectivi le este interzisă desfăşurarea activităţii de constatare daune RCA.
(42)În situaţia prevăzută la alin. (41), procesul de avizare de către A.S.F. nu se reia, iar taxa de avizare nu se mai achită.

(5)Procedura evaluării competenţelor şi obţinerea certificatului de competenţe profesionale, precum şi procesul validării continue a competenţelor profesionale se stabilesc de către ISF şi se publică pe site-ul propriu.
(6)Documentaţia necesară pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (3) se publică pe site-ul A.S.F.
(7)Avizul se comunică după depunerea documentaţiei complete şi achitarea taxei de avizare şi înregistrare prevăzute de reglementările privind veniturile A.S.F.
(8)A.S.F. retrage avizul specialistului constatare daune în următoarele cazuri:
a)dacă constată faptul că a fost obţinut pe baza unor informaţii sau documente false sau eronate;
b)la solicitarea acestuia;
c)în situaţia constatării neîndeplinirii condiţiilor avute în vedere la avizarea acestuia pe parcursul exercitării atribuţiilor;
d)pe baza constatărilor autorităţii competente care reglementează activitatea de reparaţii auto, atunci când aceasta constată că au fost propuse soluţii tehnice care nu sunt în concordanţă cu legislaţia în vigoare, soluţiile tehnice emise de producător şi/sau cu sistemele de specialitate aplicabile.
(9)Documentele şi informaţiile prevăzute în prezenta normă sunt transmise în limba română; documentele emise într-o limbă străină se depun în original sau în copie autentificată în statul de origine, împreună cu traducerea legalizată.