Capitolul v - Partile constitutive ale proiectelor. Metode si procedee de tehnica legislativa - Metodologie din 1976 GENERALA DE TEHNICA LEGISLATIVA privind pregatirea si sistematizarea proiectelor de acte normative
B.Of. 14
Ieşit din vigoare Versiune de la: 13 Februarie 1976
CAPITOLUL V:Partile constitutive ale proiectelor. Metode si procedee de tehnica legislativa
Art. 69
Organele care elaboreaza acte normative vor folosi metode si procedee de tehnica legislativa de natura sa asigure reglementarea juridica adecvata a relatiilor sociale.
SECTIUNEA I:Partile constitutive ale proiectului de act normativ
Art. 70
Proiectul de act normativ are, de regula, urmatoarele parti: titlu; preambul si formula introductiva, cind este cazul; dispozitii sau principii generale; dispozitii de continut; dispozitii finale si dispozitii tranzitorii.
Art. 71
- Titlul - element principal de identificare a actului normativ - trebuie sa fie scurt, sa exprime in mod sintetic obiectul reglementarii.
In cazul proiectelor de acte normative prin care se modifica, se completeaza sau se abroga un alt act normativ, titlul proiectului va indica denumirea, numarul si anul publicarii acelui act, adaugindu-se - cind este cazul - cuvintele: "cu modificarile ulterioare".
Art. 72
Preambulul - folosit in cazul unor reglementari mai importante - constituie o introducere, succinta, prin care se exprima unele consideratii social-politice menite sa releve necesitatea si finalitatea actului normativ.
Art. 73
Formula introductiva contine indicarea precisa a dispozitiilor constitutionale sau ale actului normativ superior pe care se sprijina proiectul.
Art. 74
Dispozitiile generale determina obiectul, scopul si sfera relatiilor reglementate prin actul normativ, cuprinzind totodata si unele prevederi de natura sa orienteze intreaga reglementare.
Dispozitiile generale nu trebuie reluate in celelalte parti structurale ale proiectului, in afara de cazul in care sint strict necesare pentru intelegerea unor dispozitii de continut, cu care formeaza un tot unitar.
La elaborarea codurilor sau a altor reglementari de mare intindere, unele parti structurale cu o pondere deosebita in economia proiectului pot cuprinde, si ele, subdiviziuni introducti8ve continind dispozitii generale.
Art. 75
In cazul unor reglementari de importanta deosebita, in locul "dispozitiilor generale" pot fi stabilite "principiile generale" pe care se intemeiaza intreaga reglementare.
Art. 76
Dispozitiile de continut cuprind reglementarea proipriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ.
In actele normative avind mai multe capitole sau alte subdiviziuni, dispozitiile de continut vor fi grupate in aceste subdiviziuni, in functie de obiectul reglementarii si sub titulatura corespunzatoare.
Daca in cuprinsul actului normativ este prevazuta realizarea anumitor activitati, reglementarea va urma ordinea logica a desfasurarii lor; se va avea in vedere, in special, ca dispozitiile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar dispozitiile cuprinzind sanctiuni penale sau administrative sa fie grupate in ultima parte.
Se pot folosi anexe - ca parti complementare - pentru a se evidentia, cifric sau statistic, ori sub forma de desene, tabele, schite, planuri sau late asemenea, continutul unor norme juridice.
Tot astfel, pot constituyi anexe ale unui act normativ reglemenytarile care se aproba prin acest act, ca regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.
Art. 77
In dispozitiile finale se determina data intrarii in vigoare, daca aceasta nu are loc pe data publicarii, implicatiile pe care noul act le are asupra unor alte acte normative, precum si masurile necesarepentru punerea in aplicare a reglementarii.
In proiectele actelor normative cu caracter temporar se va prevedea, de regula, perioada aplicarii sau data incetarii aplicarii; in acest fel de acte nu se vor insera dispozitii cu caracter permanent.
Art. 78
In cazul in care prin noua reglementare sint afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pina la data intrarii in vigoare a noului act, acesta va cuprinde dispozitii tranzitorii corespunzatoare, care sa precizeze daca acelor raporturi sau situatii li se va aplica in continuare vechea reglementare ori o alta diferita de cea prevazuta in noul act normativ.
Dispozitiile tranzitorii pot fi reunite, cind este cazul, cu dispozitiile finale, intr-o subdiviziune unica, intitulata "dispozitii finale si tranzitorii".
SECTIUNEA II:Elementele de structura si procedeele de sistematizare a proiectelor de acte normative
Art. 79
Elementul structural de baza al proiectului de act normativ il constituie articolul. Pentru identificare, articolele se numeroteaza cu cifre arabe. In cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte, articolele se vor numerota cu cifre romane, pastrindu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.
Art. 81
In cazul codurilor, articolele pot fi prevazute cu note marginale, ca modalitate de sintetizare a textelor, spre a usura folosirea lor.
Art. 82
Articolele pot fi formate din mai multe aliuneate. Se recomanda ca un articol sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate.
Pentru o mai precisa identificare, alineatele pot fi numerotate cu cifre arabe puse intre paranteze.
Art. 83
In articolele care cuprind enumerari, acestea se vor nota cu cifre arabe sau cu litere, evitindu-se pe cit posibil folosirea liniutelor, in special in cazul in care unele parti ale textului ar putea sa formeze obiect de trimitere.
Art. 84
In cuprinsul unui act normativ, articolele pot fi grupate, in finctie de amploarea reglementarii si tinind seama de legatura organica dintre norme, in paragrafe, sectiuni, capitole si titluri. In cazul codurilor sau al altor reglementari de mare intindere, titlurile se pot grupa in "parti" sau iin "carti".
Art. 85
Pentru evitarea unor repetari, se pot folosi dispozitii de trimitere, fara ca prin aceasta sa se creeze dificultati in cunoasterea si aplicarea textelor. Nu se poate face trimitere la o norma care, la rindul ei, face trimitere la alta norma. Se pot face trimiteri la unul sau mai multe articole dintr-un act normativ sau la intregul act normativ.
Art. 86
In cuprinsul dispozitiei de trimitere se va arata titlul actului la care se face trimitere, numarul acestuia si data publicarii, iar cind trimiterea se face la anume dispozitii din acel act, se vor indica si numerele articolelor.
Cind se face trimitere la un act ce a fost intre timp modificat, sau , dupa caz, si republicat, este necesar sa se faca mentiune despre aceasta.
Art. 87
Instituirea acelorasi norme in doua sau mai multe acte normative, incriminarea, in legi penale speciale, a unor fapte in acelasi mod incriminate in legi generale, precum si orice alte asemenea paralelisme, vor trebui evitate.
In cazul in care, pentru a accentua rolul educativ al reglementarii si a usura cunoasterea si aplicarea acesteia, se impune evocarea unor norme existente, se va face trimitere la ele in termeni generali, continutul textelor putind sa fie redat in subsolul paginii.
SECTIUNEA III:Procedee tehnice privind abrogarea, modificarea si compltarea actelor normative
Art. 88
In proiecte trebuie sa fie identificate toate dispozitiile legale contrare noii reglementari si sa se prevada expres abrogarea lor.
Actele normative prevazute a se abroga, total sau partial, vor fi mentionate in ordine cronologica, incepind cu legile si decretele.
Abrogarea poate fi dispusa numai printr-un act de acelasi nivel sau de nivel superior.
In mod exceptional, in cazul in care, datorita complexitatii reglementarilor, nu ar putea fi indicate toate dispozitiile legale contrare, se va putea adauga, la sfirsitul enumerarii actelor normative abrogate direct, formula de abrogare generica "si orice alte dispozitii contrare."
Art. 89
In toate cazurile in care adoptarea unui act normativ de nivel superior atrage abrogarea unui act normativ de nivel inferior care nu a fost abrogat in mod direct, organul competent va lua masuri de identificare si abrogare directa a acestui act.
Art. 90
In cazul in care, ca o consecinta a evolutiei relatiilor sociale, un act normativ a incetat, practic, sa mai fie aplicat, organele competente vor propune, de asemenea, abrogarea lui expresa.
Art. 91
Abrogarea unui act normativ, care contine reglementarea generala intr-o anumita ramura sau intr-un anumit domeniu de activitate, nu implica si abrogarea actelor normative speciale. Ori de cite ori se are in vedere si abrogarea actelor normative speciale, aceasta se va dispune in mod expres.
Art. 92
Modificarea expresa a unor reglementari in vigoare se face prin acte normative de acelasi nivel cu actele ce urmeaza a fi modificate.
Cind modificarea adusa unui act de nivel superior atrage modificarea unui act de nivel inferior, organul care a emis actul in executare va lua masuri de modificare expresa a acestui act.
Art. 93
Modificarea unor prevederi dintr-un act normativ se poate face numai daca prin aceasta nu se afecteaza conceptia generala a actului normativ sau caracterul unitar al acestuia. In caz contrar, reglementarea supusa modificarii urmeaza a fi abrogata in intregime si inlocuita cu o noua reglementare, care sa preia ceea ce ramine valabil din vechea reglementare si sa adauge elementele noi, care se dovedesc necesare.
Art. 94
In cazul modificarii unui act normativ care a mai fost modificat anterior, modificarea ulterioara se va referi la actul de baza, mentionindu-se si modificarea anterioara, precum si, daca este cazul, data republicarii.
Art. 95
Dispozitiile destinate sa inlocuiasca textele vechi trebuie sa se integreze in mod armonios in actul ce urmeaza a fi modificat, pastrind stilul si terminologia acestui act.
Art. 96
Daca se modifica un numar mare de articole dintr-un act normativ, este indicata republicarea acestuia, masura ce se va dispune prin actul normativ modificator.
Cu ocazia republicarii se vor actualiza denumirile unor organisme, localitati si altele asemenea, care au fost schimbate intre timp prin alte acte normative.
Republicarea se face, de regula, odata cu publicarea actului modificator.
Art. 97
Completarea unui act normativ se face fie prin introducerea de noi alineate la articolele existente, fie prin introducerea unor noi articole. Fiecare nou articol va avea, de regula, numarul articolului caruia ii urmeaza, insotit de un indice, pentru diferentiere.
Completarea unui act normativ se va face cu asigurarea unitatii de conceptie a acestuia.
Regulile tehnice privind modificarea se aplica in mod corespunzator si in caz decompletare.
Art. 98
Cind se stabilesc norme derogatorii fata de o anumita reglementare, se va folosi formula "prin derogare de la prevederile..."
SECTIUNEA IV:Reguli privitoare la redactarea si stilul actelor normative
Art. 99
Proiectele trebuie sa fie redactate in forma prescriptiva - proprie activitatii de reglementare juridica a relatiilor sociale intr-un stil concis, clar si precis, care sa excluda orice echivoc.
Art. 100
Textele proiectelor vor fi redactate folosindu-se cuvintele in intelesul lor curent din limba romana moderna. Neologismele se vor folosi numai daca sint de larga circulatie. Atunci cind este necesar, se vor intrebuinta termeni de specialitate consacrati in ramura sau domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
Art. 101
In cuprinsul proiectelor actelor normative se vor utiliza aceasi termeni cind este vorba de aceleasi notiuni. Terminologia folosita in proiectele actelor normative de executare nu trebuie sa se indeparteze de cea folosita in actele normative de baza. Daca unii termeni folositi in proiectele actelor normative pot avea mai multe intelesuri sau daca au alt inteles decit cel obisnuit, se va arata in text sensul ce trebuie sa li se dea, pentru a se asigura interpretarea corecta a actului normativ.
Art. 102
La redactarea proiectelor se va asigura aplicarea intocmai a normelor ortografice, a tuturor regulilor gramaticale.
SECTIUNEA V:Expunerea de motive
Art. 103
Proiectele de legi, decrete si hotariri ale Consiliului de Ministri - iar atunci cind este cazul, si celelalte acte normative - vor fi insotite de expuneri de motive, care vor arata succint:
a)cerintele care justifica interventia normativa, cu o referire speciala la insuficientele reglementarilor in vigoare;
b)esenta si finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi;
c)efectele de ordin politic, economic, social sau cultural urmarite, in functie de obiectul reglementarii;
d)efectele pe care noua reglementare le are asupra reglementarilor existente.
Art. 104
Expunerea de motive care insoteste proiectul de act normativ va fi semnata de ministrul sau conducatorul organului care a elaborat proiectul, precum si de conducatorii organelor care l-au avizat potrivit procedurii avizului unic.