Secţiunea i - Partile constitutive ale proiectului de act normativ - Metodologie din 1976 GENERALA DE TEHNICA LEGISLATIVA privind pregatirea si sistematizarea proiectelor de acte normative
B.Of. 14
Ieşit din vigoare Versiune de la: 13 Februarie 1976
SECTIUNEA I:Partile constitutive ale proiectului de act normativ
Art. 70
Proiectul de act normativ are, de regula, urmatoarele parti: titlu; preambul si formula introductiva, cind este cazul; dispozitii sau principii generale; dispozitii de continut; dispozitii finale si dispozitii tranzitorii.
Art. 71
- Titlul - element principal de identificare a actului normativ - trebuie sa fie scurt, sa exprime in mod sintetic obiectul reglementarii.
In cazul proiectelor de acte normative prin care se modifica, se completeaza sau se abroga un alt act normativ, titlul proiectului va indica denumirea, numarul si anul publicarii acelui act, adaugindu-se - cind este cazul - cuvintele: "cu modificarile ulterioare".
Art. 72
Preambulul - folosit in cazul unor reglementari mai importante - constituie o introducere, succinta, prin care se exprima unele consideratii social-politice menite sa releve necesitatea si finalitatea actului normativ.
Art. 73
Formula introductiva contine indicarea precisa a dispozitiilor constitutionale sau ale actului normativ superior pe care se sprijina proiectul.
Art. 74
Dispozitiile generale determina obiectul, scopul si sfera relatiilor reglementate prin actul normativ, cuprinzind totodata si unele prevederi de natura sa orienteze intreaga reglementare.
Dispozitiile generale nu trebuie reluate in celelalte parti structurale ale proiectului, in afara de cazul in care sint strict necesare pentru intelegerea unor dispozitii de continut, cu care formeaza un tot unitar.
La elaborarea codurilor sau a altor reglementari de mare intindere, unele parti structurale cu o pondere deosebita in economia proiectului pot cuprinde, si ele, subdiviziuni introducti8ve continind dispozitii generale.
Art. 75
In cazul unor reglementari de importanta deosebita, in locul "dispozitiilor generale" pot fi stabilite "principiile generale" pe care se intemeiaza intreaga reglementare.
Art. 76
Dispozitiile de continut cuprind reglementarea proipriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ.
In actele normative avind mai multe capitole sau alte subdiviziuni, dispozitiile de continut vor fi grupate in aceste subdiviziuni, in functie de obiectul reglementarii si sub titulatura corespunzatoare.
Daca in cuprinsul actului normativ este prevazuta realizarea anumitor activitati, reglementarea va urma ordinea logica a desfasurarii lor; se va avea in vedere, in special, ca dispozitiile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar dispozitiile cuprinzind sanctiuni penale sau administrative sa fie grupate in ultima parte.
Se pot folosi anexe - ca parti complementare - pentru a se evidentia, cifric sau statistic, ori sub forma de desene, tabele, schite, planuri sau late asemenea, continutul unor norme juridice.
Tot astfel, pot constituyi anexe ale unui act normativ reglemenytarile care se aproba prin acest act, ca regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.
Art. 77
In dispozitiile finale se determina data intrarii in vigoare, daca aceasta nu are loc pe data publicarii, implicatiile pe care noul act le are asupra unor alte acte normative, precum si masurile necesarepentru punerea in aplicare a reglementarii.
In proiectele actelor normative cu caracter temporar se va prevedea, de regula, perioada aplicarii sau data incetarii aplicarii; in acest fel de acte nu se vor insera dispozitii cu caracter permanent.
Art. 78
In cazul in care prin noua reglementare sint afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pina la data intrarii in vigoare a noului act, acesta va cuprinde dispozitii tranzitorii corespunzatoare, care sa precizeze daca acelor raporturi sau situatii li se va aplica in continuare vechea reglementare ori o alta diferita de cea prevazuta in noul act normativ.
Dispozitiile tranzitorii pot fi reunite, cind este cazul, cu dispozitiile finale, intr-o subdiviziune unica, intitulata "dispozitii finale si tranzitorii".