Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane
M.Of. 783
În vigoare Versiune de la: 29 Mai 2023
Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane
Dată act: 21-nov-2001
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi protecţia şi asistenţa acordată victimelor unui astfel de trafic, care constituie o violare a drepturilor persoanei şi o atingere a demnităţii şi integrităţii acesteia.
Art. 2
În prezenta lege, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a)prin trafic de persoane se înţelege faptele prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal;
b)prin exploatarea unei persoane se înţelege activităţile prevăzute la art. 182 din Codul penal;
c)prin victimă a traficului de persoane se înţelege persoana fizică, subiect pasiv al faptelor prevăzute la art. 210, 211, 264 şi 374 din Codul penal sau al tentativei la una dintre aceste fapte, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de persoană vătămată.CAPITOLUL II:Prevenirea traficului de persoane
Arată norme de aplicare
Art. 3
Arată norme de aplicarePentru o luptă eficientă împotriva traficului de persoane autorităţile şi instituţiile publice prevăzute în prezentul capitol, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor desfăşura, separat sau, după caz, în cooperare, o activitate susţinută de prevenire a traficului de persoane, în special de femei şi copii.
Art. 4
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi alte organisme guvernamentale cu atribuţii în domeniul traficului de persoane iau măsurile necesare pentru aplicarea, în domeniile lor de activitate, a Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea acesteia.
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi alte organisme guvernamentale cu atribuţii în domeniul traficului de persoane iau măsurile necesare pentru aplicarea, în domeniile lor de activitate, a Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea acesteia.Art. 5 Arată norme de aplicare
(2)Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor adoptă măsurile necesare, în baza legislaţiei care reglementează regimul străinilor în România, pentru a împiedica accesul pe teritoriul României al cetăţenilor străini în legătură cu care există indicii temeinice că ar fi implicaţi în traficul de persoane, în sensul prezentei legi.
Arată norme de aplicare(1)Ministerul Afacerilor Externe întocmeşte o listă cu statele care prezintă potenţial ridicat sub aspectul traficului de persoane, care va fi comunicată, la cerere, instituţiilor interesate.
(2)Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor adoptă măsurile necesare, în baza legislaţiei care reglementează regimul străinilor în România, pentru a împiedica accesul pe teritoriul României al cetăţenilor străini în legătură cu care există indicii temeinice că ar fi implicaţi în traficul de persoane, în sensul prezentei legi.Art. 6
Arată norme de aplicare(1)Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, elaborează şi aplică măsuri speciale de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu risc ridicat de a fi traficate, în special pentru femeile din zonele defavorizate şi pentru persoanele marginalizate social.
(2)Pentru persoanele cu risc ridicat de a fi traficate Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dezvoltă programe de informare privind piaţa muncii şi drepturile angajaţilor, programe de formare profesională, precum şi de informare a agenţilor economici, pentru angajarea acestora cu prioritate.
(3)Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale împreună cu Ministerul Finanţelor Publice studiază oportunitatea elaborării unor măsuri de stimulare a agenţilor economici care angajează atât persoane cu risc ridicat de a fi traficate, cât şi victime ale traficului, care au absolvit cursuri de formare profesională, făcând propuneri în acest sens.
Art. 7
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane realizează şi difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoanele, potenţiale victime ale traficului de persoane.
Arată norme de aplicare
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane realizează şi difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoanele, potenţiale victime ale traficului de persoane.Art. 8
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, individual ori în parteneriat cu celelalte ministere implicate şi/sau cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative în vederea prevenirii traficului de persoane, după cum urmează:
a)activităţi educative în zona educaţiei formale şi nonformale destinate elevilor din învăţământul preuniversitar şi studenţilor din învăţământul universitar;
b)activităţi de informare şi consiliere a părinţilor şi elevilor asupra consecinţelor traficului de persoane;
c)seminare de informare a cadrelor didactice în domeniul drepturilor copiilor şi al traficului de persoane.
Arată norme de aplicare
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, individual ori în parteneriat cu celelalte ministere implicate şi/sau cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative în vederea prevenirii traficului de persoane, după cum urmează:
a)activităţi educative în zona educaţiei formale şi nonformale destinate elevilor din învăţământul preuniversitar şi studenţilor din învăţământul universitar;
b)activităţi de informare şi consiliere a părinţilor şi elevilor asupra consecinţelor traficului de persoane;
c)seminare de informare a cadrelor didactice în domeniul drepturilor copiilor şi al traficului de persoane.Art. 9
(1)Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu sprijinul altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu, realizează şi actualizează, potrivit competenţelor, baza de date privind fenomenul traficului de persoane, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât făptuitorii, cât şi victimele traficului de persoane, precum şi persoanele juridice implicate în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
(2)Constituirea şi actualizarea bazei de date privind fenomenul traficului de persoane se realizează prin grija fiecărei instituţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor prevăzute la alin. (1), pe domeniul specific de activitate.
(3)Publicarea semestrială a informaţiilor statistice şi publicarea anuală a raportului privind fenomenul traficului de persoane se fac de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane.
Arată norme de aplicare
(1)Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu sprijinul altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu, realizează şi actualizează, potrivit competenţelor, baza de date privind fenomenul traficului de persoane, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât făptuitorii, cât şi victimele traficului de persoane, precum şi persoanele juridice implicate în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
(2)Constituirea şi actualizarea bazei de date privind fenomenul traficului de persoane se realizează prin grija fiecărei instituţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor prevăzute la alin. (1), pe domeniul specific de activitate.
(3)Publicarea semestrială a informaţiilor statistice şi publicarea anuală a raportului privind fenomenul traficului de persoane se fac de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane.Art. 10
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, cu sprijinul altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează traficul de persoane.
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, cu sprijinul altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează traficul de persoane.Art. 11
Pentru prevenirea traficului de persoane, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile, angajaţi în prevenirea traficului de persoane, în protecţia şi asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia.
Pentru prevenirea traficului de persoane, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile, angajaţi în prevenirea traficului de persoane, în protecţia şi asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia.CAPITOLUL III:Infracţiuni
SECŢIUNEA 1:Infracţiuni privind traficul de persoane
Art. 12
[textul din Art. 12 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 13
[textul din Art. 13 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 141
[textul din Art. 14^1 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]Art. 14
[textul din Art. 14 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-mar-2003 de Art. 34 din capitolul VI din Legea 39/2003]
Art. 15
[textul din Art. 15 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 16
[textul din Art. 16 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
SECŢIUNEA 2:Infracţiuni în legătură cu traficul de persoane
Art. 17
[textul din Art. 17 din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 18
[textul din Art. 18 din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 181
[textul din Art. 18^1 din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]SECŢIUNEA 3:Dispoziţii speciale
Art. 19
[textul din Art. 19 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 94, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 20
(1)Persoana supusă traficului de persoane, care a săvârşit, ca urmare a exploatării sale, infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat ori donare de organe, ţesuturi ori celule de origine umană nu se pedepseşte pentru aceste infracţiuni.
(2)Persoana supusă traficului de persoane care a săvârşit una dintre contravenţiile prevăzute la art. 2 pct. 3 şi 6 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se sancţionează.CAPITOLUL IV:Dispoziţii speciale privind procedura judiciară
Art. 21
[textul din Art. 21 din capitolul IV a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 48, punctul 1. din titlul II din Legea 255/2013]
Art. 22
[textul din Art. 22 din capitolul IV a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 48, punctul 1. din titlul II din Legea 255/2013]
Art. 23
[textul din Art. 23 din capitolul IV a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 48, punctul 1. din titlul II din Legea 255/2013]
Art. 24
(1)Şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 211 din Codul penal, şi de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 din Codul penal, sunt nepublice. La desfăşurarea şedinţelor pot asista părţile, reprezentanţii acestora, avocaţii, reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, precum şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară de către instanţă.
(2)În cauzele privind infracţiunile prevăzute în cap. VII din titlul I al părţii speciale a Codului penal şi în cauzele privind infracţiunile de facilitare a şederii ilegale în România, prevăzută de art. 264 din Codul penal, şi de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 din Codul penal, ascultarea minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se face în prezenţa a cel puţin unuia dintre părinţi sau a altui reprezentant legal, fiind totodată obligatorie şi citarea unui psiholog, respectiv a unui reprezentant al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(1)Şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 211 din Codul penal, şi de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 din Codul penal, sunt nepublice. La desfăşurarea şedinţelor pot asista părţile, reprezentanţii acestora, avocaţii, reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, precum şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară de către instanţă.
(2)În cauzele privind infracţiunile prevăzute în cap. VII din titlul I al părţii speciale a Codului penal şi în cauzele privind infracţiunile de facilitare a şederii ilegale în România, prevăzută de art. 264 din Codul penal, şi de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 din Codul penal, ascultarea minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se face în prezenţa a cel puţin unuia dintre părinţi sau a altui reprezentant legal, fiind totodată obligatorie şi citarea unui psiholog, respectiv a unui reprezentant al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.Art. 25
La judecarea infracţiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 din Codul penal, şi facilitare a şederii ilegale în România, prevăzută de art. 264 din Codul penal, la cererea persoanei vătămate, instanţa poate declara şedinţa nepublică.
La judecarea infracţiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 din Codul penal, şi facilitare a şederii ilegale în România, prevăzută de art. 264 din Codul penal, la cererea persoanei vătămate, instanţa poate declara şedinţa nepublică.CAPITOLUL V:Protecţia şi asistenţa victimelor traficului de persoane
Art. 26
(1)Victimelor infracţiunilor de trafic de persoane li se acordă o protecţie şi o asistenţă specială, fizică, juridică şi socială.
(2)Viaţa privată şi identitatea victimelor infracţiunilor de trafic de persoane sunt ocrotite.
(3)Victimele infracţiunilor de trafic de persoane au dreptul la recuperarea lor fizică, psihologică şi socială.
(4)Victimelor minore ale infracţiunilor de trafic de persoane li se acordă protecţie şi asistenţă specială, în raport cu vârsta lor.
(5)Femeilor victime ale infracţiunii de trafic de persoane, precum şi celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime ale acestor infracţiuni li se acordă o protecţie şi o asistenţă socială specifice.
(1)Victimelor infracţiunilor de trafic de persoane li se acordă o protecţie şi o asistenţă specială, fizică, juridică şi socială.
(2)Viaţa privată şi identitatea victimelor infracţiunilor de trafic de persoane sunt ocrotite.
(3)Victimele infracţiunilor de trafic de persoane au dreptul la recuperarea lor fizică, psihologică şi socială.
(4)Victimelor minore ale infracţiunilor de trafic de persoane li se acordă protecţie şi asistenţă specială, în raport cu vârsta lor.
(5)Femeilor victime ale infracţiunii de trafic de persoane, precum şi celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime ale acestor infracţiuni li se acordă o protecţie şi o asistenţă socială specifice.Art. 27
(1)Ministerul Afacerilor Interne asigură protecţia fizică a victimelor traficului de persoane, în condiţiile art. 113 din Codul de procedură penală.
(2)Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile angajaţi în protecţia şi asistarea victimelor traficului de persoane, asigură acestora suportul psihologic şi asistenţa necesare integrării sociale.
(3)Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane monitorizează asistenţa acordată victimei traficului de persoane şi facilitează participarea acesteia la activitatea de urmărire penală şi judecată, desfăşurând activităţi destinate facilitării actului de justiţie.
(1)Ministerul Afacerilor Interne asigură protecţia fizică a victimelor traficului de persoane, în condiţiile art. 113 din Codul de procedură penală.
(2)Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile angajaţi în protecţia şi asistarea victimelor traficului de persoane, asigură acestora suportul psihologic şi asistenţa necesare integrării sociale.
(3)Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane monitorizează asistenţa acordată victimei traficului de persoane şi facilitează participarea acesteia la activitatea de urmărire penală şi judecată, desfăşurând activităţi destinate facilitării actului de justiţie.
Art. 271
Asistenţa medicală pentru victimele traficului de persoane se asigură în conformitate cu actele normative care reglementează materia asigurărilor sociale de sănătate.
Art. 272
(1)În vederea îmbunătăţirii accesului victimelor traficului de persoane la serviciile de asistenţă şi protecţie, instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu cooperează în vederea aplicării Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane.
(2)Mecanismul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi are ca obiect stabilirea modalităţilor de identificare a victimelor traficului de persoane şi a procedurii de încredinţare a acestora către furnizorii de servicii de protecţie şi asistenţă.
(3)Monitorizarea funcţionării Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane este asigurată de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane.Art. 28
(2)În vederea repatrierii cetăţenilor români victime ale traficului de persoane, Ministerul Afacerilor Externe asigură transportul acestora.
Arată norme de aplicareCetăţenilor români aflaţi pe teritoriul altor ţări, victime ale traficului de persoane, li se acordă, la cerere, asistenţă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în acele ţări.
(2)În vederea repatrierii cetăţenilor români victime ale traficului de persoane, Ministerul Afacerilor Externe asigură transportul acestora.Art. 29
Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, eliberează, în caz de necesitate, în vederea repatrierii, documente de identitate cetăţenilor români care au fost victime ale traficului de persoane, într-un timp rezonabil, fără întârzieri nejustificate.
Art. 30 Arată norme de aplicare
(3)Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate publică, prin mijloace electronice proprii, informaţii referitoare la legislaţia naţională şi a statului străin în domeniu, datele de contact ale Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane şi ale centrelor regionale ale acesteia.
Arată norme de aplicare(1)Ministerul Afacerilor Externe asigură difuzarea către cei interesaţi, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României în străinătate, a unor materiale de informare privind drepturile persoanelor, victime ale traficului de persoane, potrivit legislaţiei române şi a statului de reşedinţă.
(2)Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate asigură informarea organelor judiciare străine cu privire la reglementările române în materie.
(3)Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate publică, prin mijloace electronice proprii, informaţii referitoare la legislaţia naţională şi a statului străin în domeniu, datele de contact ale Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane şi ale centrelor regionale ale acesteia.(4)Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate vor desemna un diplomat din cadrul acestora ca responsabil cu aplicarea metodologiei de repatriere a cetăţenilor români, victime ale traficului de persoane, în sensul prezentei legi.
(5)Metodologia de repatriere a cetăţenilor români, victime ale traficului de persoane, se elaborează de către Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, în termen de 60 de zile de la adoptarea prezentei legi.
Art. 31
Ministerul de Interne asigură, prin structurile sale specializate, la toate punctele de trecere a frontierei României, personal special instruit pentru identificarea şi preluarea victimelor, în vederea îndrumării acestora către instituţiile specializate.
Art. 311
Victimele traficului de persoane au dreptul la acte de identitate emise conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 32
(1)Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în centre de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane, denumite în continuare centre, sau în locuinţe protejate pentru victimele traficului de persoane, înfiinţate prin prezenta lege, denumite în continuare locuinţe protejate.
(2)Centrele funcţionează în subordinea consiliilor judeţene Arad, Botoşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare şi Timiş.
(3)Locuinţa protejată reprezintă aşezământul social, fără personalitate juridică, dezvoltat pentru a asigura victimelor traficului de persoane găzduire de tip familial în sistem protejat şi asistenţă, în vederea reintegrării sociale a acestora.
(4)Locuinţele protejate sunt organizate şi funcţionează în subordinea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(5)Durata cazării în centre, respectiv în locuinţele protejate este stabilită prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru cel mult 90 de zile.
(6)Durata cazării în centre sau în locuinţele protejate poate fi prelungită, prin hotărâre a consiliului judeţean, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult 6 luni sau, după caz, până la finalizarea procesului penal.
(7)Centrele şi locuinţele protejate sunt amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii civilizate de cazare şi igienă personală, hrană, asistenţă psihologică şi medicală.
(8)În cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se înfiinţează servicii de asistenţă pentru victimele adulte ale traficului de persoane.
(9)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital pentru centrele prevăzute la alin. (2), precum şi pentru locuinţele protejate prevăzute la alin. (4) se realizează de la bugetele locale ale judeţelor pe a căror rază administrativ-teritorială funcţionează.
(10)Costurile referitoare la cazarea, asistenţa şi protecţia victimelor traficului de persoane, precum şi la transportul acestora între unităţile administrativ-teritoriale unde au fost identificate şi cele în care se află centrul sau locuinţa protejată unde urmează să fie cazate/asistate se suportă de la bugetul local al judeţului pe a cărui rază administrativ-teritorială funcţionează centrul sau locuinţa protejată.
(11)În funcţie de evoluţia fenomenului traficului de persoane în România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, altele decât cele prevăzute la alin. (2), pot înfiinţa centre în condiţiile alin. (7), (9) şi (10).
(1)Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în centre de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane, denumite în continuare centre, sau în locuinţe protejate pentru victimele traficului de persoane, înfiinţate prin prezenta lege, denumite în continuare locuinţe protejate.
(2)Centrele funcţionează în subordinea consiliilor judeţene Arad, Botoşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare şi Timiş.
(3)Locuinţa protejată reprezintă aşezământul social, fără personalitate juridică, dezvoltat pentru a asigura victimelor traficului de persoane găzduire de tip familial în sistem protejat şi asistenţă, în vederea reintegrării sociale a acestora.
(4)Locuinţele protejate sunt organizate şi funcţionează în subordinea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(5)Durata cazării în centre, respectiv în locuinţele protejate este stabilită prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru cel mult 90 de zile.
(6)Durata cazării în centre sau în locuinţele protejate poate fi prelungită, prin hotărâre a consiliului judeţean, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult 6 luni sau, după caz, până la finalizarea procesului penal.
(7)Centrele şi locuinţele protejate sunt amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii civilizate de cazare şi igienă personală, hrană, asistenţă psihologică şi medicală.
(8)În cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se înfiinţează servicii de asistenţă pentru victimele adulte ale traficului de persoane.
(9)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital pentru centrele prevăzute la alin. (2), precum şi pentru locuinţele protejate prevăzute la alin. (4) se realizează de la bugetele locale ale judeţelor pe a căror rază administrativ-teritorială funcţionează.
(10)Costurile referitoare la cazarea, asistenţa şi protecţia victimelor traficului de persoane, precum şi la transportul acestora între unităţile administrativ-teritoriale unde au fost identificate şi cele în care se află centrul sau locuinţa protejată unde urmează să fie cazate/asistate se suportă de la bugetul local al judeţului pe a cărui rază administrativ-teritorială funcţionează centrul sau locuinţa protejată.
(11)În funcţie de evoluţia fenomenului traficului de persoane în România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, altele decât cele prevăzute la alin. (2), pot înfiinţa centre în condiţiile alin. (7), (9) şi (10).Art. 33
(2)Plăţile contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale pentru victimele traficului de persoane se fac de către autorităţile administraţiei publice locale din bugetele locale, din sumele primite cu această destinaţie de la bugetul de stat.
(3)Sumele necesare plăţii contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale pentru victimele traficului de persoane de către autorităţile administraţiei publice locale se alocă, anual, integral, prin legea bugetului de stat din unele venituri ale bugetului de stat, prin cuprinderea distinctă în bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(4)Procedura privind virarea către bugetele locale a sumelor prevăzute la alin. (3), precum şi plata contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale pentru victimele traficului de persoane către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Victimelor traficului de persoane, cazate temporar, li se asigură de către asistenţii sociali din aparatul consiliului local în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea centrele informaţii şi consiliere pentru a beneficia de facilităţile asigurate prin lege persoanelor marginalizate social.
(2)Plăţile contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale pentru victimele traficului de persoane se fac de către autorităţile administraţiei publice locale din bugetele locale, din sumele primite cu această destinaţie de la bugetul de stat.
(3)Sumele necesare plăţii contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale pentru victimele traficului de persoane de către autorităţile administraţiei publice locale se alocă, anual, integral, prin legea bugetului de stat din unele venituri ale bugetului de stat, prin cuprinderea distinctă în bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(4)Procedura privind virarea către bugetele locale a sumelor prevăzute la alin. (3), precum şi plata contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale pentru victimele traficului de persoane către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului.Art. 34
(1)Regulamentele de organizare şi funcţionare ale centrelor şi locuinţelor protejate, precum şi structura organizatorică a acestora se aprobă de consiliul judeţean sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu consultarea Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.
(1)Regulamentele de organizare şi funcţionare ale centrelor şi locuinţelor protejate, precum şi structura organizatorică a acestora se aprobă de consiliul judeţean sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu consultarea Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.(2)Personalul încadrat în centre este salarizat potrivit legislaţiei referitoare la salarizarea personalului din unităţile bugetare.
(3)[textul din Art. 34, alin. (3) din capitolul V a fost abrogat la 09-dec-2010 de Art. I, punctul 24. din Legea 230/2010]
Art. 35
(1)Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă organizează gratuit, în condiţiile legii, programe speciale de scurtă durată pentru formarea profesională a victimelor cazate.
(2)De asemenea, agenţiile prevăzute la alin. (1) asigură gratuit, cu prioritate, victimelor traficului de persoane servicii de consiliere şi mediere a muncii, în vederea identificării unui loc de muncă.
(3)Persoanele cu risc ridicat de a fi traficate şi victimele traficului de persoane, care au dreptul de a munci în România, beneficiază gratuit, cu prioritate, de serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit normelor legale privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
(1)Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă organizează gratuit, în condiţiile legii, programe speciale de scurtă durată pentru formarea profesională a victimelor cazate.
(2)De asemenea, agenţiile prevăzute la alin. (1) asigură gratuit, cu prioritate, victimelor traficului de persoane servicii de consiliere şi mediere a muncii, în vederea identificării unui loc de muncă.
(3)Persoanele cu risc ridicat de a fi traficate şi victimele traficului de persoane, care au dreptul de a munci în România, beneficiază gratuit, cu prioritate, de serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit normelor legale privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.Art. 36
Arată norme de aplicareVictimelor traficului de persoane, cetăţeni români, li se pot acorda locuinţe sociale, cu prioritate, de către consiliile locale din localitatea de domiciliu.
Art. 37
Arată norme de aplicareRomânia le facilitează cetăţenilor străini, victime ale traficului de persoane, întoarcerea în ţara lor de origine fără nici o întârziere nejustificată şi le asigură transportul în deplină securitate până la frontiera statului român, dacă nu este prevăzut altfel în acordurile bilaterale.
Art. 38
(1)Străinii victime ale traficului de persoane pot fi cazaţi în centrele special amenajate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, fără a mai fi necesară luarea în custodie publică a acestora. În acest scop, administraţia centrelor amenajează spaţii speciale, separate de cele destinate cazării străinilor luaţi în custodie publică.
(2)Străinii victime ale traficului de persoane, solicitanţi ai unei forme de protecţie în România, pot fi cazaţi în centrele special amenajate potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Cazarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se aprobă de directorul general al Oficiului Român pentru Imigrări, la solicitarea scrisă a autorităţilor competente.
(4)[textul din Art. 38, alin. (4) din capitolul V a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 48, punctul 6. din titlul II din Legea 255/2013]
(1)Străinii victime ale traficului de persoane pot fi cazaţi în centrele special amenajate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, fără a mai fi necesară luarea în custodie publică a acestora. În acest scop, administraţia centrelor amenajează spaţii speciale, separate de cele destinate cazării străinilor luaţi în custodie publică.
(2)Străinii victime ale traficului de persoane, solicitanţi ai unei forme de protecţie în România, pot fi cazaţi în centrele special amenajate potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Cazarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se aprobă de directorul general al Oficiului Român pentru Imigrări, la solicitarea scrisă a autorităţilor competente.
(4)[textul din Art. 38, alin. (4) din capitolul V a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 48, punctul 6. din titlul II din Legea 255/2013]
Art. 381
Prevederile referitoare la victimele traficului de persoane cetăţeni români se aplică şi victimelor traficului de persoane cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.Art. 39
În cazul în care străinii, victime ale traficului de persoane, nu posedă niciun document de identitate sau acesta a fost pierdut, furat ori distrus, Ministerul Administraţiei şi Internelor poate solicita ambasadelor acreditate în România eliberarea unui nou paşaport sau titlu de călătorie, după caz, pentru aceştia, cu excepţia cazului solicitanţilor de azil ori al beneficiarilor de protecţie în România.
În cazul în care străinii, victime ale traficului de persoane, nu posedă niciun document de identitate sau acesta a fost pierdut, furat ori distrus, Ministerul Administraţiei şi Internelor poate solicita ambasadelor acreditate în România eliberarea unui nou paşaport sau titlu de călătorie, după caz, pentru aceştia, cu excepţia cazului solicitanţilor de azil ori al beneficiarilor de protecţie în România.
Art. 391
(1)Străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de persoane beneficiază de o perioadă de recuperare şi reflecţie de până la 90 de zile, pentru a se reface, a ieşi de sub influenţa făptuitorilor şi a lua o decizie în cunoştinţă de cauză privind cooperarea cu autorităţile competente, timp în care li se acordă de către Oficiul Român pentru Imigrări, la solicitarea procurorului sau a instanţei, tolerarea rămânerii pe teritoriul României. În perioada de recuperare şi reflecţie, străinii beneficiază de drepturile prevăzute la art. 38.
(2)În timpul sau la expirarea perioadei de reflecţie, străinilor victime ale traficului de persoane li se poate acorda, la cerere, un permis de şedere temporară, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Perioada de reflecţie încetează în oricare dintre următoarele cazuri:
a)se constată că victimele traficului de persoane restabilesc, din proprie iniţiativă, contactul cu infractorii;
b)există un pericol pentru ordinea publică şi securitatea naţională;
c)statutul de victimă a fost invocat în mod nejustificat.
Art. 392
(1)Cetăţenii români cu privire la care există motive temeinice să se considere că sunt victime ale traficului de persoane beneficiază de o perioadă de recuperare şi reflecţie de până la 90 de zile, fie pentru a li se permite să se recupereze, fie pentru a evita influenţa traficanţilor, fie pentru a lua o decizie în cunoştinţă de cauză privind cooperarea cu autorităţile competente.
(2)În perioada de recuperare şi reflecţie, cetăţenii români beneficiază de consiliere psihologică, de asistenţă medicală şi socială, de medicamente şi hrană, precum şi de cazare, la cerere, în centrele sau locuinţele protejate şi sunt informaţi cu privire la procedurile judiciare şi administrative aplicabile.
(3)Perioada de reflecţie încetează în oricare dintre următoarele cazuri:
a)se constată că victimele traficului de persoane restabilesc, din proprie iniţiativă, contactul cu infractorii;
b)există un pericol pentru ordinea publică şi securitatea naţională;
c)statutul de victimă a fost invocat în mod nejustificat.Art. 40
În cazul aducerii în România de către o companie de transport de victime ale traficului, cunoscând caracterul ilicit al acestuia, compania de transport respectivă este obligată să asigure cazarea şi întreţinerea acestora pe perioada stabilită de Ministerul de Interne şi să suporte transportul lor până la frontiera română, conform legii.
Art. 41
Minorilor cetăţeni străini care însoţesc victimele traficului de persoane sau care sunt ei înşişi victime li se aplică, în mod corespunzător, prevederile referitoare la regimul străinilor în România.
Arată norme de aplicare
Minorilor cetăţeni străini care însoţesc victimele traficului de persoane sau care sunt ei înşişi victime li se aplică, în mod corespunzător, prevederile referitoare la regimul străinilor în România.Art. 42
Arată norme de aplicareAsociaţiile şi fundaţiile care fac dovada că desfăşoară programe de servicii de asistenţă socială pentru victimele traficului de persoane, cum ar fi: cazare, hrană, consiliere psihică, psihologică şi juridică, asistenţă medicală, vor putea beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale, în condiţiile legii.
Art. 43
Victimele infracţiunilor de trafic de persoane au dreptul să primească, în limba pe care o înţeleg, informaţii cu privire la procedurile judiciare şi administrative aplicabile.
Victimele infracţiunilor de trafic de persoane au dreptul să primească, în limba pe care o înţeleg, informaţii cu privire la procedurile judiciare şi administrative aplicabile.Art. 44
(1)Persoanelor prevăzute la art. 43 li se asigură asistenţă juridică obligatorie pentru a putea să îşi exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de lege, în toate fazele procesului penal, şi să îşi susţină cererile şi pretenţiile civile faţă de persoanele care au săvârşit infracţiunile prevăzute de prezenta lege, în care ele sunt implicate.
(2)Prevederile cap. IV din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa juridică gratuită a victimelor unor infracţiuni se aplică în mod corespunzător şi victimelor traficului de persoane.
(1)Persoanelor prevăzute la art. 43 li se asigură asistenţă juridică obligatorie pentru a putea să îşi exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de lege, în toate fazele procesului penal, şi să îşi susţină cererile şi pretenţiile civile faţă de persoanele care au săvârşit infracţiunile prevăzute de prezenta lege, în care ele sunt implicate.
(2)Prevederile cap. IV din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa juridică gratuită a victimelor unor infracţiuni se aplică în mod corespunzător şi victimelor traficului de persoane.CAPITOLUL VI:Cooperarea internaţională
Art. 45
Prin prezenta lege se instituie ofiţeri de legătură în cadrul Ministerului de Interne, precum şi magistraţi de legătură la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, care să asigure consultarea reciprocă cu ofiţeri de legătură sau, după caz, cu magistraţi de legătură care funcţionează în alte state, în scopul coordonării acţiunilor acestora în cursul urmăririi penale.
Art. 46
În vederea schimbului de date şi de informaţii cu privire la investigarea şi urmărirea infracţiunilor prevăzute în prezenta lege se va stabili un punct de contact în cadrul Ministerului de Interne şi al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie cu instituţii similare din alte state.
Art. 47
(1)Societăţile de transport internaţional sunt obligate să verifice la emiterea documentului de călătorie dacă pasagerii sunt în posesia documentelor de identitate cerute pentru intrarea în ţara de tranzit sau de primire.
(2)Obligaţia prevăzută la alin. (1) revine şi conducătorului mijlocului de transport internaţional rutier la urcarea pasagerilor, precum şi personalului abilitat să controleze documentele de călătorie.
CAPITOLUL VII:Dispoziţii finale
Art. 48
Pentru identificarea victimelor traficului de persoane lucrătorii Ministerului de Interne pot organiza controale în instituţii publice ori particulare, precum şi în incinta agenţilor economici, indiferent de proprietar sau de deţinător, în condiţiile legii.
Art. 49
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va adopta, prin hotărâre a Guvernului, regulamentul de aplicare a acesteia.
-****-
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 2 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 783 din data de 11 decembrie 2001
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »
Acte numărul de obiecte din listă: (28)
Proiecte legislative numărul de obiecte din listă: (4)
- Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, precum si a art.30 din Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania
- Propunere legislativa pentru completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si a art.30 din Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania
- Proiect de lege privind prevenirea si combaterea traficului de persoane
Modificat de numărul de obiecte din listă: (11)
- Legea 136/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români
- Ordonanță de urgență 100/2022 privind aprobarea şi implementarea Planului naţional de măsuri cu privire la protecţia şi incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
- Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (13)
- Decizia 375/2013 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală
- Decizia 1317/2011 [R/R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
- Decizia 1333/2011 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (13325)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (13325)
- Sentinta nr. RJ 8422d9576/2025 din 11-dec-2025, Tribunalul Teleorman, sesizarea cu acordul de recunoastere a vinovatiei (art.483 NCPP) (Penal)
- Sentinta nr. RJ 9d2724d23/2025 din 10-oct-2025, Tribunalul Suceava, constituirea unui grup infractional organizat (art.367 NCP) (Penal)
- Decizie penala nr. RJ 65g7726g6/2025 din 02-oct-2025, Curtea de Apel Cluj, traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2) (Penal)