Titlul iii - Drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 2025
TITLUL III:Drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii
CAPITOLUL I:Drepturi şi îndatoriri
Art. 204
Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
Art. 205
(1)Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie lunară stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută şi, după caz, în raport cu vechimea sau alte criterii prevăzute de lege.
(2)Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.
(3)Judecătorii şi procurorii militari sunt ofiţeri activi în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. Obligaţiile în calitate de militari şi structura militară de comandă nu pot afecta independenţa judecătorilor şi procurorilor militari în exercitarea atribuţiilor judiciare.
(4)Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din sistemul justiţiei şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de cadru militar activ. În situaţia în care anumite drepturi sunt prevăzute atât în legislaţia aplicabilă personalului din sistemul justiţiei, cât şi în cea aplicabilă cadrelor militare, judecătorul sau procurorul militar optează pentru unul dintre aceste drepturi.
(5)Acordarea gradelor militare şi înaintarea în gradul militar următor a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit dispoziţiilor legale aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale.
(6)Înaintarea în gradul militar următor se face la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel, pentru judecătorii militari şi la propunerea procurorului militar-şef al Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurorii militari.
(7)Promovarea în funcţii de execuţie sau numirea în funcţii de conducere la instanţe militare şi parchete militare se poate face indiferent de gradul militar corespunzător funcţiei respective, participarea la aceste proceduri fiind condiţionată de deţinerea calităţii de judecător militar sau procuror militar.
Art. 206
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora.
Art. 207
(1)Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2)Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Afacerilor Interne, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 208
(1)Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri acordate din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public, al Consiliului Superior al Magistraturii sau al Ministerului Apărării Naţionale, după caz, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
(2)Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 209
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
(2)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor, respectiv procurorilor care se aprobă prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 210
(1)Judecătorii şi procurorii au dreptul la locuinţă de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, în limitele şi condiţiile stabilite de lege.
(2)Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.
(3)Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
*) În anul 2023 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple.

*) În anul 2024 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple.

(4)Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, soţul sau soţia acestora, precum şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală constând în servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, care se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate şi ale respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei personale/coplăţii care se suportă din bugetul ordonatorilor principali de credite.
(5)Condiţiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale prevăzute la alin. (4) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
Art. 211
(1)Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2)[textul din Art. 211, alin. (2) din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. I, punctul 2. din Legea 282/2023]
(3)De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(4)Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

(41)În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

(5)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora au dreptul la pensie de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu calculată potrivit bazei de calcul de la alin. (1), în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii. La data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, beneficiarii pensiei de invaliditate pot solicita pensie de serviciu.
(6)Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.
(7)Pensiile prevăzute de prezentul articol, cu excepţia pensiei de la alin. (5), au regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
Art. 212
(1)Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.
(2)Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, precum şi copiii cu dizabilităţi au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.
(3)În cazul în care la data decesului judecătorul sau procurorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, precum şi copiii cu dizabilităţi au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din baza de calcul prevăzută la art. 211 alin. (1) a susţinătorului decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii.
Art. 213
(1)Partea din pensia de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public ori, după caz, nu se acoperă potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii se suportă din bugetul de stat.
(2)Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează, din oficiu, în fiecare an cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(3)Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.
(4)La data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabileşte, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Art. 214
(1)Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, o infracţiune de serviciu sau o infracţiune în legătură cu acestea ori o infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
(2)Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.
(3)Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.
(4)Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii.
(5)Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
Art. 215
Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
Art. 216
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pot fi menţinuţi în funcţie până la vârsta de 70 de ani. După împlinirea vârstei de 65 de ani, menţinerea în activitate a acestora se realizează numai cu avizul anual al secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau al conducătorului instituţiei, după caz.
(2)Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi celuilalt personal prevăzut la alin. (1).
(3)Reîncadrarea în funcţie se face cu respectarea competenţei prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii.
(4)La eliberarea din funcţie, personalul menţinut în funcţie potrivit alin. (1) sau reîncadrat potrivit alin. (2), după caz, are dreptul să solicite recalcularea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a perioadei lucrate de la data deciziei de pensionare până la data eliberării din funcţie prin decret al Preşedintelui României, în condiţiile art. 211 alin. (2), prin raportare la funcţia avută şi la baza de calcul de la această ultimă dată.
Art. 217
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care au fost eliberaţi din funcţie şi care beneficiază de pensie de serviciu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Art. 218
(1)Judecătorul şi procurorul este obligat să depună toate diligenţele în vederea finalizării lucrărilor în curs până la data eliberării din funcţie prin pensionare.
(2)Judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică care intenţionează să solicite eliberarea din funcţie prin pensionare are obligaţia de a notifica în scris în acest sens preşedintele instanţei/conducătorul parchetului ori al instituţiei şi, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data prevăzută în cererea acestuia ca fiind cea a eliberării din funcţie prin pensionare. Preşedintele instanţei ori conducătorul parchetului/instituţiei ia măsuri ca, până la data eliberării din funcţie prin pensionare, judecătorul sau procurorul să îşi finalizeze lucrările în curs.
Art. 219
În vederea aplicării prevederilor prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu, se vor emite norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
Art. 220
(1)Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar.
(2)Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
Art. 221
(1)Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii se bucură de stabilitate şi este asimilat judecătorilor şi procurorilor, inclusiv în ceea ce priveşte susţinerea examenului de admitere, de capacitate şi de promovare în grade, evaluarea activităţii profesionale, formarea profesională, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
(2)Dispoziţiile prezentei legi privind cariera, incompatibilităţile şi interdicţiile, drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, precum şi abaterile şi sancţiunile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la alin. (1).
(3)Actele administrative prevăzute de lege privind personalul prevăzut la alin. (1) se emit de conducătorul instituţiei unde este încadrat.
Art. 222
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora au obligaţia de a se supune, la fiecare 5 ani, unei evaluări psihologice.
(2)Comisiile de evaluare psihologică sunt constituite prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau prin decizie a conducătorului instituţiei şi sunt alcătuite din câte un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori al curţilor de apel, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al parchetelor de pe lângă curţile de apel, al Inspecţiei Judiciare ori al Institutului Naţional al Magistraturii sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărei persoane, precum şi calificativul "Recomandabil" sau "Nerecomandabil", precum şi recomandările prevăzute la alin. (3).
(3)Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat acestora primeşte calificativul "Nerecomandabil", comisia de evaluare sesizează secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau conducătorul instituţiei şi recomandă efectuarea unei expertize medicale de specialitate, în condiţiile legii şi/sau urmarea unui program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, după care persoana va fi supusă unei noi evaluări psihologice, în condiţiile prezentului articol.
(4)Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv prin ordin al conducătorului instituţiei.
Art. 223
(1)Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2)Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.
Art. 224
(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.
(2)Judecătorul şi magistratul-asistent sunt obligaţi să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.
Art. 225
(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2)Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.
Art. 226
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.
CAPITOLUL II:Incompatibilităţi şi interdicţii
Art. 227
(1)Funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare, şi a funcţiilor didactice de la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
(2)Persoanele care deţin funcţiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abţină de la orice activitate care presupune existenţa unui conflict între interesele lor personale şi interesul public, de natură să influenţeze îndeplinirea cu imparţialitate şi obiectivitate a atribuţiilor lor stabilite prin Constituţie sau prin alte acte normative.
(3)În considerarea statutului lor, judecătorii şi procurorii, inclusiv cei care au calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt demnitari, neputând face parte concomitent din autoritatea judecătorească, puterea executivă sau legislativă.
Art. 228
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
(2)Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(4)Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte.
(5)Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Plenul sau secţiile Consiliului Superior al Magistraturii ori judecătorul sau procurorul vizat.
(6)Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilităţii prevăzute la alin. (1) se concretizează într-un înscris şi se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, celui vizat de verificare, precum şi, la cerere, oricărei persoane.
(7)Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (6) poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii.
Art. 229
(1)Înaintea numirii în funcţie, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care aveau vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au dat declaraţia prevăzută la alin. (1) sunt obligate să dea această declaraţie în termen de cel mult 30 de zile de la această dată.
(3)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). Rezultatele verificărilor se comunică Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, după caz, şi se ataşează la dosarul profesional.
(4)Dacă în urma verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, persoana nu mai poate fi numită în funcţia respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcţie.
(5)Dispoziţiile legale privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.
Art. 230
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul asimilat acestora sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.
Art. 231
(1)Judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;
c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2)În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
Art. 232
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. Aceştia sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 233
(1)Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2)Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia, şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
(3)Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.
Art. 234
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori ştiinţifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic, şi îşi pot exprima opinia cu privire la politicile publice sau iniţiativele legislative în domeniul justiţiei sau în alte domenii de interes public, fără caracter politic.
(2)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei.
(3)Activitatea desfăşurată de judecători, procurori şi personalul asimilat acestora în calitate de formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii sau ai Şcolii Naţionale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiţiei se poate desfăşura, în principal, în afara timpului normal de lucru la instanţă/parchet/instituţie ori fără a afecta activitatea din cadrul instanţei, parchetului sau a instituţiei respective. Pentru aceste motive, judecătorul sau procurorul ori personalul asimilat acestora poate lipsi de la instanţă, parchet sau instituţie, cu acordul preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului/instituţiei, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.