Capitolul ii - Sistemul de beneficii de asistenţă socială - Legea 292/2011 asistenţei sociale

M.Of. 905

În vigoare
Versiune de la: 9 Decembrie 2025 până la: 30 Decembrie 2031
CAPITOLUL II:Sistemul de beneficii de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1:Definirea şi clasificarea beneficiilor de asistenţă socială
Art. 7
Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Art. 8
(1)Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de condiţiile de eligibilitate, se clasifică astfel:
a)beneficii de asistenţă socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
b)beneficii de asistenţă socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
c)beneficii de asistenţă socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.
(2)Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei, prevăzută la alin. (1) lit. a), are în vedere:
a)evaluarea veniturilor băneşti reprezentate de toate veniturile realizate în ţară sau în afara graniţei ţării, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii, ajutoare cu caracter permanent, alte creanţe legale;
b)evaluarea bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă.
(3)În funcţie de scopul şi natura lor, beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) lit. a) şi, după caz, lit. c) se acordă fie doar în baza evaluării veniturilor băneşti, fie în baza evaluării cumulate a veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă.
Art. 9
(1)Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de scopul lor, se clasifică astfel:
a)beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială;
b)beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei;
c)beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
d)beneficii de asistenţă socială pentru situaţii deosebite.
(2)Beneficiile de asistenţă socială se acordă în bani sau în natură şi cuprind alocaţii, indemnizaţii, ajutoare sociale şi facilităţi.
(3)Facilităţile prevăzute la alin. (2) se acordă pentru anumite categorii de beneficiari şi pot fi:
a)facilităţi reprezentate de asigurarea plăţii unor contribuţii de asigurări sociale şi/sau asimilarea unor perioade de contribuţie;
b)facilităţi de acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional.
(4)Facilităţile prevăzute la alin. (3) pot fi completate de facilităţi fiscale, acordate în condiţiile legii.
(5)Beneficiile de asistenţă socială în natură prevăzute la alin. (2) pot fi ajutoare materiale constând în bunuri de folosinţă personală sau îndelungată şi alimentare, acordate individual ori în cadrul unor programe destinate facilitării accesului la educaţie, sănătate şi ocupare.
(6)În situaţia în care persoanele cărora li se acordă beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) se încadrează/se reîncadrează în muncă, îşi reiau activitatea profesională sau încep o activitate pe cont propriu, acestea pot beneficia, după caz, în condiţiile prevăzute de legile speciale, de:
a)majorări ale beneficiului de asistenţă socială acordat, dacă se încadrează în condiţiile de eligibilitate;
b)prelungirea perioadei de acordare a beneficiului de asistenţă socială cu maximum 3 luni, începând cu luna încadrării în muncă;
c)stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale;
d)alte drepturi prevăzute de lege.
(7)Refuzul unui loc de muncă, al participării la cursuri de formare/calificare/recalificare sau la alte măsuri active prevăzute de lege poate conduce, în condiţiile prevăzute de legile speciale, la diminuarea cuantumului beneficiului de asistenţă socială sau la încetarea acestuia şi interdicţia de acordare a unui nou beneficiu de asistenţă socială pe o perioadă de timp determinată.
(8)Angajatorii care încadrează în muncă persoane cărora li se acordă beneficii de asistenţă socială pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale sau de altă natură.
(9)Beneficiile de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale pot fi acordate sub rezerva achitării de către beneficiar a obligaţiilor de plată faţă de bugetul local şi pot fi executate silit doar în condiţiile prevăzute de actele normative care le instituie şi numai în cazurile expres prevăzute de acestea.

Art. 10
(1)În funcţie de beneficiarul acestora, beneficiile de asistenţă socială pot avea:
a)caracter individual, acordate persoanei singure, unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată;
b)caracter familial, acordate pentru creşterea calităţii vieţii în familie şi menţinerea unui mediu familial propice realizării funcţiilor de bază ale acesteia.
(2)În funcţie de bugetul din care acestea sunt susţinute, beneficiile de asistenţă socială pot fi:
a)cu caracter general, susţinute de la bugetul de stat şi reglementate prin legislaţie specială, respectiv acte normative emise de Guvern sau Parlament;
b)cu caracter comunitar, susţinute din bugetele locale şi reglementate prin hotărâri ale consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

SECŢIUNEA 2:Categorii de beneficii de asistenţă socială
Art. 11
Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială se acordă pe perioade determinate de timp sau pentru situaţii punctuale şi pot cuprinde următoarele categorii principale:
a)ajutoare sociale susţinute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de populaţie aflate în risc de sărăcie;
b)ajutoare sociale comunitare susţinute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri individuale de suport pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară;
c)ajutoare de urgenţă susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, acordate pentru situaţii datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
d)burse sociale şi ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educaţie, susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale;
e)ajutoare în natură, alimentare şi materiale, inclusiv cele acordate în cadrul programelor de sprijin educaţional pentru copiii şi tinerii proveniţi din familii defavorizate, susţinute din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, cum ar fi programe pentru suplimente alimentare, rechizite şi alte materiale necesare în procesul de educaţie;
f)ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiaţi, precum şi persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară în România, în condiţiile prevăzute de lege;
g)facilităţi privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la comunicare şi informare, precum şi alte facilităţi prevăzute de lege.
Art. 12
Beneficiile pentru susţinerea copilului şi a familiei au în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor şi cuprind următoarele categorii principale:
a)alocaţii pentru copii;
b)alocaţii pentru copiii lipsiţi, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor;
c)indemnizaţii pentru creşterea copiilor;
d)facilităţi, în condiţiile legii.
Art. 13
(1)Beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acordă atât pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieţii, cât şi în scopul promovării şi garantării exercitării de către acestea a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi participării depline la viaţa societăţii.
(2)Principalele categorii de beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale sunt următoarele:
a)alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
b)indemnizaţii de îngrijire;
c)facilităţi, în condiţiile legii.
Art. 14
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială, precum şi modalitatea de actualizare a acestora se stabilesc prin actele normative care instituie dreptul, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2).

SECŢIUNEA 3:Administrarea beneficiilor de asistenţă socială
Art. 15
(1)Statul acordă beneficiile de asistenţă socială prin autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniu.
(2)Beneficiile de asistenţă socială acordate de autorităţile administraţiei publice centrale, direct sau prin instituţiile aflate în subordinea acestora, se stabilesc în bani sau în natură şi reprezintă măsuri financiare destinate asigurării unui standard minim de viaţă, susţinerii familiei şi copilului, promovării şi garantării exercitării de către persoanele cu nevoi speciale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
(3)Beneficiile de asistenţă socială acordate de autorităţile administraţiei publice locale se stabilesc în bani sau în natură şi sunt măsuri complementare celor prevăzute la alin. (2), susţinute din bugetele locale.
Art. 16
(1)Dreptul la beneficii de asistenţă socială se acordă la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite ori din oficiu, în condiţiile reglementate prin legile speciale.

(2)Cererea este formularul tipizat care conţine date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia, bunurile deţinute, date referitoare la situaţia educaţională şi profesională a acestora, precum şi informaţii referitoare la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.
(3)Cererea este însoţită de documentele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia sau de persoana singură, precum şi de orice alte documente privind situaţia membrilor familiei, prevăzute de lege.

(4)Pentru solicitarea beneficiilor de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat se utilizează formulare de cerere care se stabilesc prin legile speciale emise potrivit prevederilor art. 10 alin. (2).

(5)Pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetele locale, autorităţile administraţiei publice locale utilizează formulare de cerere aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale.
Art. 17
(1)Cererea, însoţită de documentele justificative, se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială domiciliază, îşi are reşedinţa sau, după caz, locuieşte/trăieşte familia ori persoana singură care solicită unul sau mai multe beneficii de asistenţă socială.
(2)Pentru beneficiile de asistenţă socială plătite din bugetul de stat, cererea prevăzută la alin. (1) se transmite până la data de 5 a lunii următoare, pentru luna anterioară, la structura sau, după caz, la serviciul deconcentrat din subordinea plătitorului dreptului. Modalitatea de transmitere se stabileşte prin legile speciale emise potrivit prevederilor art. 10 alin. (2).

(3)Verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în funcţie de tipul şi natura beneficiului de asistenţă socială, pe baza documentelor doveditoare ce însoţesc cererea, a informaţiilor furnizate de celelalte baze de date deţinute de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a altor proceduri stabilite de lege.
(4)În vederea solicitării şi acordării beneficiilor de asistenţă socială se implementează sistemul informatic integrat care asigură atât primirea electronică a cererilor, cât şi verificarea datelor înscrise în cerere, precum şi a altor informaţii referitoare la solicitant şi la situaţia socioeconomică a acestuia.

(5)[textul din Art. 17, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-apr-2024 de Art. III, punctul 21. din Legea 100/2024]
(6)Verificarea prevăzută la alin. (3) are în vedere atât respectarea condiţiilor de eligibilitate, cât şi determinarea situaţiilor de dificultate ori a nevoilor sociale ale membrilor familiei/persoanei singure şi poate constitui parte a evaluării iniţiale prevăzute la art. 46 lit. a).

Art. 18
(1)Soluţionarea cererii privind acordarea dreptului se face prin actul administrativ emis de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale.
(2)Verificarea îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a dreptului se realizează pe baza actelor doveditoare şi a informaţiilor şi procedurilor prevăzute la art. 17 alin. (3).
(3)În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile legale, dreptul la beneficiile de asistenţă socială se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
(4)Încetarea dreptului se face începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate.
(5)Procedura de înregistrare şi soluţionare a cererii de acordare a beneficiilor de asistenţă socială se reglementează prin legi speciale.
Art. 19
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice furnizează, fără plată, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale care asigură beneficiile de asistenţă socială, date şi informaţii din bazele de date deţinute, gestionate sau administrate, necesare pentru realizarea verificărilor prevăzute la art. 17 alin. (3) şi art. 18 alin. (2).
Art. 20
(1)Plata beneficiilor de asistenţă socială se poate efectua, în funcţie de specificul acestora şi opţiunea titularului, prin mandat poştal, în cont bancar sau prin altă formă de plată, conform legii.
(2)Plata beneficiilor de asistenţă socială se poate efectua şi sub forma tichetelor sociale. Modalitatea de acordare a tichetelor sociale se stabileşte, în funcţie de bugetul din care se suportă beneficiul, fie prin legile speciale, fie prin hotărâri ale consiliilor judeţene ori consiliilor locale.
(3)Plata beneficiilor de asistenţă socială se efectuează în luna curentă pentru luna anterioară, cu excepţia situaţiilor în care legea specială prevede altfel.
(4)În cazul achitării drepturilor de beneficii de asistenţă socială prin mandat poştal sau în cont bancar, ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari/terţiari de credite sau persoanele delegate să îndeplinească această atribuţie încheie la nivel naţional, respectiv local, convenţii/contracte cu furnizorul de servicii sociale cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 21
(1)Pentru achitarea drepturilor se stabileşte un comision de transmitere.
(2)În cazul achitării drepturilor în cont bancar, comisionul prevăzut la alin. (1) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit prin negociere, între autorităţile administraţiei publice centrale sau, după caz, locale şi unităţile bancare.
(3)În cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, comisionul de transmitere prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin legea bugetară anuală.

(4)Condiţiile de plată şi fluxul financiar al plăţilor se stabilesc prin convenţia/contractul încheiată/încheiat între părţi.

SECŢIUNEA 4:Noţiuni specifice sistemului de beneficii de asistenţă socială
Art. 22
(1)Prin familie se înţelege soţul şi soţia sau soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi, care au domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care gospodăresc împreună.
(2)Se consideră familie şi fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi au domiciliul sau reşedinţa comună, separat de domiciliul ori reşedinţa părinţilor.
(3)Se asimilează termenului familie, bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.
(4)Familia extinsă desemnează copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.
(5)Termenul familie monoparentală desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere şi care locuiesc împreună cu aceasta.
(6)Prin persoană singură, se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
a)este necăsătorită;
b)este văduvă;
c)este divorţată;
d)al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;
e)al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
f)nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e);
g)a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e).
(7)Prin termenul copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii.
Art. 23
(1)Reprezentantul familiei este membrul familiei care are capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile şi care solicită, în numele familiei, acordarea drepturilor la beneficii de asistenţă socială. Reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.
(2)În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.
(3)În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu sau, după caz, reprezentantul legal/ocrotitorul legal al acesteia.
(4)Reprezentantul legal este persoana desemnată, în condiţiile legii, să reprezinte interesul persoanei lipsite de capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile sau al persoanei lipsite de discernământ.
(5)Reprezentantul legal al copilului este părintele sau persoana desemnată potrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil.
Art. 24
(1)Prin locuinţa de domiciliu sau reşedinţă se înţelege construcţia aflată în proprietate personală ori închiriată sau asupra căreia exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, formată din una sau mai multe camere, care acoperă condiţiile minimale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă ale persoanei singure sau familiei, conform anexei nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii nr. 114/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Prin locuinţă cu condiţii improprii se înţelege locuinţa improvizată sau construcţia cu destinaţie de locuinţă care nu îndeplineşte cerinţele minimale prevăzute la lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Prin persoană fără locuinţă se înţelege persoana care nu are stabilit un domiciliu sau o reşedinţă, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, nu deţine o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară.
Art. 25
[textul din Art. 25 din capitolul II, sectiunea 4 a fost abrogat la 21-apr-2024 de Art. III, punctul 25. din Legea 100/2024]
Art. 26
(1)Titularul beneficiilor de asistenţă socială este persoana îndreptăţită sau, după caz, reprezentantul familiei.
(2)Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter familial, beneficiarul este familia.
(3)Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter individual, beneficiarul este persoana îndreptăţită.