Titlul iv - Executarea măsurilor preventive privative de libertate - Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 514

În vigoare
Versiune de la: 10 Mai 2024
TITLUL IV:Executarea măsurilor preventive privative de libertate
CAPITOLUL I:Executarea măsurilor preventive privative de libertate în centrele de reţinere şi arestare preventivă
Art. 107: Organizarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă
(1)Centrele de reţinere şi arestare preventivă se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi se înfiinţează prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2)Organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(3)Prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi al ministrului justiţiei se stabilesc penitenciarele, centrele de arestare preventivă, centrele educative şi centrele de detenţie în a căror circumscripţie funcţionează centrele de reţinere şi arestare preventivă.
Art. 108: Executarea reţinerii şi arestării preventive
În centrele de reţinere şi arestare preventivă se execută reţinerea şi arestarea preventivă în cursul urmăririi penale.
Art. 109: Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă
(1)Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă a persoanelor faţă de care s-au dispus măsuri preventive privative de libertate se face pe baza ordonanţei prin care s-a dispus măsura reţinerii sau, după caz, a mandatului de arestare preventivă, după stabilirea identităţii acestora.
(2)Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă a persoanelor condamnate, arestate preventiv, în curs de judecată sau faţă de care au fost luate măsuri educative, transferate din penitenciar, centru de arestare preventivă sau centru de detenţie, în condiţiile art. 45 alin. (6), se face în baza mandatului de executare a pedepsei sau a măsurii privative de libertate ori a hotărârii de internare rămase definitivă, însoţite de dosarul individual prevăzut la art. 105 alin. (2).
(3)Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc documentele care trebuie să însoţească persoana reţinută sau arestată preventiv cu ocazia primirii în centrele de reţinere şi arestare preventivă.
Art. 110: Aplicarea unor dispoziţii
(1)Prevederile titlului I, titlului II, precum şi ale cap. II, IV-VI şi IX din titlul III, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor din prezentul titlu, se aplică în mod corespunzător, cu excepţia următoarelor dispoziţii privind:
a)perioada de carantină şi observare, prevăzută la art. 44;
b)[textul din Art. 110, alin. (1), litera B. din titlul IV, capitolul I a fost abrogat la 17-iul-2015 de Actul din Decizia 222/2015]
c)dreptul la învăţământ, prevăzut la art. 79;
d)[textul din Art. 110, alin. (1), litera D. din titlul IV, capitolul I a fost abrogat la 09-iul-2023 de Art. IV, punctul 3. din Legea 200/2023]
e)permisiunea de ieşire din penitenciar, prevăzută la art. 75 alin. (7) şi la art. 98 alin. (1) lit. e)-g);
f)cazarea temporară în camera de protecţie.
(2)Dreptul persoanei arestate preventiv în cursul urmăririi penale de a primi vizite şi de a comunica cu mass-media poate fi realizat numai cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
(3)Dreptul la apărare este garantat.
(4)Recompensele sunt acordate, iar sancţiunile disciplinare se dispun de o comisie desemnată, anual, de şeful unităţii, formată din unul dintre adjuncţii acestuia, în calitate de preşedinte, şeful centrului de reţinere şi arestare preventivă, un ofiţer cu studii juridice, în calitate de membri, şi un secretar.
Art. 111: Regimul de executare a măsurilor preventive privative de libertate
(1)Persoanele reţinute sau arestate preventiv aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă se supun unui regim propriu de executare, în vederea unei bune desfăşurări a procesului penal, cu respectarea drepturilor fundamentale.
(2)Persoanele aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă sunt cazate, de regulă, în comun, putând presta muncă, la cerere, în interesul centrului şi putând beneficia de asistenţă psihologică şi moral-religioasă, în interiorul centrului, sub pază şi supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3)Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare şi de cazarmament, normele de echipare şi durata de folosinţă a ţinutei, precum şi normele minime de hrană ale persoanelor aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 107 alin. (2).
(4)Persoanele arestate preventiv poartă ţinută civilă.
Art. 112: Munca persoanelor reţinute sau arestate preventiv aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă
(1)Persoanele aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă pot presta muncă neremunerată, la cererea lor, în interesul locului de deţinere, cu acordul procurorului care efectuează urmărirea penală sau supraveghează efectuarea urmăririi penale.
(2)Persoanele aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă pot fi retrase de la muncă la solicitarea procurorului care efectuează urmărirea penală sau supraveghează efectuarea urmăririi penale ori în cazul în care este pusă în pericol siguranţa centrului, cu informarea procurorului.
(3)Măsura retragerii de la muncă se dispune prin decizie a şefului centrului de reţinere şi arestare preventivă.
(4)Activităţile ce pot fi prestate în interesul locului de deţinere se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 1121. Vizita intimă în cazul persoanelor arestate preventiv aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă
(1)Pot beneficia de vizită intimă persoanele arestate preventiv în cursul urmăririi penale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi; b) există acordul procurorului care efectuează urmărirea penală sau supraveghează efectuarea urmăririi penale; c) au trecut cel puţin 60 de zile din momentul punerii în executare a măsurii preventive privative de libertate sau al primirii în centru;d) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 60 de zile anterioară solicitării vizitei intime sau sancţiunea a fost ridicată; e) participă activ la activităţi de muncă neremunerată.
(2)Dispoziţiile art. 69 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 113: Ascultarea persoanelor reţinute sau arestate preventiv aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă
(1)Ascultarea persoanelor reţinute sau arestate preventiv, aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă, de către organele de urmărire penală, care instrumentează cauza în care acestea au fost reţinute sau arestate preventiv, se face în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală şi de regulamentul prevăzut la art. 107 alin. (2).
(2)Ascultarea deţinuţilor aflaţi în centrele de reţinere şi arestare preventivă se realizează cu acordul procurorului, în condiţiile art. 51, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 114: Registrele privind persoanele reţinute sau arestate preventiv
Administraţia fiecărui centru de reţinere şi arestare preventivă întocmeşte următoarele registre privind persoanele reţinute sau arestate preventiv:
a)registrul de evidenţă a primirii şi punerii în libertate a persoanelor reţinute sau arestate preventiv, în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora la care persoana reţinută sau arestată a fost primită în centru, precum şi anul, luna, ziua şi ora la care aceasta a fost pusă în libertate;
b)registrul de evidenţă privind utilizarea mijloacelor de imobilizare, în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora utilizării mijloacelor de imobilizare, anul, luna, ziua şi ora autorizării utilizării lor de către directorul penitenciarului, tipul mijlocului de imobilizare folosit, anul, luna, ziua şi ora încetării utilizării mijlocului de imobilizare;
c)alte registre de evidenţiere a activităţilor desfăşurate cu persoanele reţinute sau arestate preventiv, pe care trebuie să le întocmească administraţia centrului de reţinere şi arestare preventivă, stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 107 alin. (2).
Art. 115: Transferarea persoanelor arestate preventiv în penitenciar
(1)După trimiterea în judecată, persoanele arestate preventiv sunt transferate în penitenciar.
(2)Persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată care au fost selecţionate pentru a presta activităţi în interesul centrului pot fi menţinute, cu acordul lor, pe o perioadă de maximum 6 luni, în centrul de reţinere şi arestare preventivă.
(3)Persoanele arestate preventiv aflate în cursul urmăririi penale pot fi transferate, temporar, în penitenciarele-spital, dacă se află într-una dintre următoarele situaţii:
a)organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice;
b)suferă de o afecţiune medicală care necesită internare şi poate fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. b), transferarea temporară se face cu aprobarea directorului penitenciarului-spital, ţinând seama şi de gradul de ocupare a penitenciarului-spital.
(5)Dacă, pe parcursul internării în penitenciarul-spital, se impune internarea persoanei arestate preventiv aflate în curs de urmărire penală într-un spital din reţeaua sanitară publică, organele de poliţie din cadrul structurii teritoriale pe raza căreia se află unitatea medicală asigură paza şi supravegherea persoanei private de libertate.
(6)Transferul persoanelor arestate preventiv în condiţiile prezentului articol se dispune de către şeful centrului de reţinere şi arestare preventivă.
Art. 116: Refuzul de hrană
În cazul în care o persoană aflată în centrul de reţinere şi arestare preventivă refuză hrana, dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător, cu excepţia prevederilor referitoare la cazare.
Art. 117: Regimul minorilor arestaţi
(1)Persoanele minore reţinute sau arestate preventiv sunt cazate, de regulă, în comun, separat de persoanele adulte.
(2)Pe timpul executării arestării preventive, minorului i se acordă asistenţă psihologică, în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 107 alin. (2), în vederea diminuării efectelor negative ale privării de libertate asupra dezvoltării sale fizice, psihice sau morale.
(3)În măsura în care nu se împiedică buna desfăşurare a procesului penal, minorului i se asigură posibilitatea menţinerii legăturii cu persoanele cu care are relaţii familiale sau puternice legături afective, prin suplimentarea dreptului la vizite, convorbiri telefonice sau on-line.
(4)Prevederile titlului II, precum şi ale cap. I, IV, V, VII, VIII şi IX din titlul V referitoare la condiţiile de detenţie, drepturi şi obligaţii, recompense şi sancţiuni, mijloacele de imobilizare şi utilizarea acestora, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor din acest titlu, se aplică în mod corespunzător, cu excepţia următoarelor dispoziţii privind:
a)perioada de carantină şi observare, prevăzută la art. 157;
b)obligaţia de a urma cursurile învăţământului general obligatoriu, prevăzută la art. 161 alin. (2) şi (3);
c)vizita intimă, prevăzută la art. 162 alin. (4);
d)recompensele, prevăzute la art. 170 alin. (1) lit. d)-h);
e)obligaţiile, prevăzute la art. 172 alin. (2);
f)măsurile de siguranţă a centrelor educative, prevăzute la art. 175;
g)măsurile de siguranţă a centrelor de detenţie, prevăzute la art. 176.
(5)În timpul arestării preventive, dreptul la educaţie este restrâns pentru motive privind desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
(6)Acordarea recompenselor şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se fac în condiţiile art. 110 alin. (4), iar munca minorilor arestaţi preventiv se desfăşoară în condiţiile art. 112.
(7)Drepturile minorilor arestaţi preventiv pot fi suplimentate în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
Art. 118: Accesul la bibliotecă
(1)În fiecare centru de reţinere şi arestare preventivă funcţionează o bibliotecă.
(2)Fondul de carte este asigurat de administraţia centrului de reţinere şi arestare preventivă din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din sponsorizări şi donaţii.
Art. 119: Persoanele condamnate aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi persoanelor condamnate aflate temporar, la solicitarea organelor judiciare, în centrele de reţinere şi arestare preventivă.
CAPITOLUL II:Executarea măsurilor preventive privative de libertate în centrele de arestare preventivă şi în secţiile de arestare preventivă din penitenciare
Art. 120: Centrele de arestare preventivă
(1)În cursul judecăţii, arestarea preventivă se execută în secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare sau în centrele de arestare preventivă de pe lângă penitenciare, care se organizează şi funcţionează în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)În secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare sunt deţinute şi persoanele condamnate care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză.
(3)Persoanelor prevăzute la alin. (2) li se aplică prevederile titlului I, precum şi cele ale cap. II din titlul III, referitor la siguranţa penitenciarelor.
(4)Centrele de arestare preventivă se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului.
(5)Prin ordin al ministrului justiţiei se stabilesc penitenciarele în a căror circumscripţie funcţionează centrele de arestare preventivă, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora.
(6)Măsurile necesare pentru siguranţa centrelor de arestare preventivă se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3).
Art. 121: Executarea arestării preventive în cursul judecăţii
(1)Primirea în centrele de arestare preventivă sau în penitenciare a persoanelor arestate preventiv în curs de judecată se face pe baza mandatului de arestare prevăzut la art. 2 alin. (4), după stabilirea identităţii acestora.
(2)Centrele de arestare preventivă şi secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare sunt obligate să asigure exercitarea drepturilor prevăzute în Codul de procedură penală.
(3)Dispoziţiile art. 110 alin. (1) se aplică în mod corespunzător, cu excepţia lit. a).
Art. 122: Regimul arestaţilor preventiv
(1)Persoanele arestate preventiv sunt cazate, de regulă, în comun, pot desfăşura activităţi educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri, în interiorul centrului de arestare preventivă sau al penitenciarului, sub pază şi supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(2)Persoanele arestate preventiv pot presta, la cererea lor, o muncă în interiorul sau exteriorul centrului de arestare preventivă sau al penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului.
(3)Dispoziţiile art. 34 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor arestate preventiv în curs de judecată.
Art. 123: Regimul arestaţilor minori
(1)În cursul judecăţii, minorii arestaţi preventiv execută măsura preventivă în centre de detenţie sau în centre de arestare preventivă.
(2)Pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, minorii arestaţi preventiv pot fi transferaţi în secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare pentru o perioadă de maximum 10 zile, fiind cazaţi separat de majori.
(3)În intervalul prevăzut la alin. (2), minorii execută măsura arestării preventive cu respectarea particularităţilor vârstei, cu asigurarea asistenţei psihosociale necesare, pentru a nu fi prejudiciată dezvoltarea lor fizică, psihică sau morală.
(4)La împlinirea vârstei de 18 ani, minorul arestat rămâne sau este transferat în centrul de detenţie.
(5)Dispoziţiile art. 117 se aplică în mod corespunzător, cu excepţia alin. (4) lit. a) şi g).
(6)Minorii arestaţi preventiv prestează muncă numai la cererea lor, dispoziţiile art. 163 aplicându-se în mod corespunzător.
CAPITOLUL III:Executarea măsurii preventive a arestului la domiciliu
Art. 124: Temeiul legal al executării arestului la domiciliu
(1)Arestul la domiciliu se execută în temeiul încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată, pronunţate în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.
(2)În situaţia în care, cu ocazia dispunerii măsurii arestului la domiciliu, se stabileşte ca inculpatul să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit art. 221 alin. (3) din Codul de procedură penală, supravegherea îndeplinirii obligaţiei de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere se face în condiţiile stabilite prin lege specială.

Art. 125: Organul de supraveghere
Supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu sau a obligaţiilor impuse inculpatului, pe durata acesteia, se realizează de către inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, denumit/denumită în continuare organ de supraveghere, în a cărui/cărei circumscripţie se află imobilul în care locuieşte inculpatul, stabilit prin încheiere.

Art. 126: Imobilul în care se execută arestul la domiciliu
Prin imobil în care se execută arestul la domiciliu, prevăzut la art. 221 alin. (1) din Codul de procedură penală, se înţelege locuinţa inculpatului, încăperea, dependinţa sau locul împrejmuit ţinând de acestea.
Art. 127: Cazuri urgente
Se află în situaţia prevăzută la art. 221 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpatul care a părăsit imobilul pentru a salva de la un pericol imediat viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general. În aceste situaţii, organul de supraveghere verifică realitatea şi temeinicia motivelor invocate.
Art. 128: Comunicarea măsurilor privind arestul la domiciliu
(1)Încheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, încetarea, revocarea, înlocuirea arestului la domiciliu, precum şi cele privind permisiunea de părăsire a imobilului se comunică, de îndată, organului de supraveghere.
(2)În cazul în care faţă de inculpat s-a dispus obligaţia prevăzută la art. 221 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, organul judiciar prevăzut la alin. (1) comunică persoanei vătămate sau membrului de familie al acesteia la care se referă obligaţia dreptul de a solicita un ordin european de protecţie în condiţiile legii.

Art. 1281: Obligaţiile inculpatului la comunicarea măsurii privind arestul la domiciliu
După comunicarea măsurii privind arestul la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se deplasa de îndată la imobilul prevăzut la art. 126, în vederea executării măsurii.

Art. 129: Executarea supravegherii arestului la domiciliu
(1)La primirea încheierii, organul de supraveghere desemnează reprezentanţi care se deplasează, de îndată, la locuinţa inculpatului, îl legitimează şi identifică persoanele care locuiesc în mod obişnuit cu acesta sau care se află în îngrijirea sa, încheie proces-verbal în acest sens, după care comunică judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată începerea activităţilor de supraveghere.
(2)După consultarea inculpatului, organul de supraveghere întocmeşte un program care cuprinde modul de executare a arestului la domiciliu, obligaţia de informare în situaţia părăsirii locuinţei în cazuri urgente, precum şi, după caz, condiţiile de părăsire, deplasare şi revenire la locuinţă, care i se comunică, de îndată, sub semnătură.
(3)Organul de supraveghere dispune efectuarea, periodic ori la sesizare, de vizite inopinate, în orice moment al zilei, la locuinţa inculpatului sau în locurile stabilite prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată, pentru verificarea respectării măsurii şi a obligaţiilor de către persoana supravegheată. Efectuarea de vizite inopinate de către organul de supraveghere este adusă de îndată la cunoştinţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, după caz.
(31)Perioada dintre două verificări inopinate succesive, potrivit alin. (3), nu poate fi mai mare de două zile calendaristice.

(4)Organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată încunoştinţează organul de supraveghere ori de câte ori îl cheamă pe inculpat, arătând data, ora şi locul chemării. În acest caz, itinerarul şi condiţiile de deplasare se stabilesc de organul de supraveghere şi sunt aduse la cunoştinţa inculpatului pe bază de semnătură. În cazul în care inculpatul nu se prezintă, organul judiciar încunoştinţează de îndată organul de supraveghere.
(5)Verificările cu privire la respectarea măsurii şi a obligaţiilor de către inculpat, efectuate de organele de supraveghere, se materializează în procese-verbale care se depun la dosarul individual.
(6)Măsurile cuprinse în programul de supraveghere pot fi contestate de către inculpat sau orice persoană interesată, prin contestaţie adresată judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată care a dispus măsura arestului la domiciliu. Prevederile art. 219, respectiv art. 220 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
(7)Prin hotărârea luată, organul judiciar prevăzut la alin. (6) poate modifica sau completa programul de supraveghere, în tot sau în parte.

Art. 130: Procedura în caz de imposibilitate a punerii în executare a măsurii
În cazul în care organul de supraveghere constată că încheierea prin care s-a dispus măsura arestului la domiciliu nu poate fi pusă în executare, procedează în conformitate cu prevederile art. 131.
Art. 131: Procedura de sesizare în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurii şi a obligaţiilor
(1)În cazul în care organul de supraveghere constată nerespectarea cu rea-credinţă a măsurii şi a obligaţiilor impuse inculpatului, întocmeşte o sesizare motivată pe care o înaintează, de îndată, procurorului, în cursul urmăririi penale, judecătorului de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii.
(11)Prevederile art. 221 alin. (11) din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

(2)În vederea întocmirii sesizării prevăzute la alin. (1), organul de supraveghere verifică situaţia de fapt şi audiază inculpatul, dacă este posibil, sau alte persoane.
(3)Organele judiciare pot consulta dosarul individual al inculpatului.
(4)În vederea verificării situaţiei de fapt şi întocmirii sesizării prevăzute la alin. (1), organul de supraveghere are acces, în condiţiile legii, la documente, imagini, înregistrări audiovideo sau orice înscrisuri necesare, deţinute de autorităţile sau instituţiile publice, persoanele juridice ori persoanele fizice.

Art. 132: Colaborarea cu alte instituţii
(1)Organul de supraveghere colaborează cu autorităţile locale, alte organe de ordine şi siguranţă publică, precum şi cu orice persoane fizice şi juridice care ar putea oferi informaţii privind îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaţiilor impuse de organul judiciar care a luat măsura.
(2)Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) iau la cunoştinţă, în orice mod, despre încălcarea măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor impuse inculpatului, informează, de îndată, organul de supraveghere, pentru a sesiza organul judiciar competent, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală.
(3)În cazul în care inculpatul are obligaţia de a nu intra în legătură cu anumite persoane, organul de supraveghere identifică şi contactează persoanele care ar putea furniza informaţii relevante despre o eventuală neîndeplinire a obligaţiei.
Art. 133: Dosarul persoanei arestate la domiciliu
(1)Pentru fiecare persoană arestată la domiciliu se întocmeşte, de către organul de supraveghere, un dosar.
(2)Dosarul persoanei arestate la domiciliu cuprinde:
a)încheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, încetarea, revocarea, înlocuirea arestului la domiciliu, permisiunea de părăsire a imobilului, precum şi alte comunicări;
b)actul de identitate, fişa de evidenţă a persoanei ori procesul-verbal de identificare a persoanei arestate la domiciliu;
c)actele întocmite cu ocazia fiecărei verificări cu privire la respectarea măsurii şi a obligaţiilor de către inculpat;
d)documente referitoare la datele de identificare a persoanelor cu care sa stabilit că persoana supravegheată este obligată să nu intre în legătură;
e)documente referitoare la datele de identificare a persoanelor care locuiesc în mod obişnuit împreună cu aceasta sau care se află în îngrijirea sa;
f)dovada de luare la cunoştinţă sub semnătură a programului privind condiţiile de părăsire, deplasare şi revenire în locuinţă;
g)orice alte documente apreciate drept necesare executării în condiţii corespunzătoare a activităţilor specifice de supraveghere, referitoare sau în legătură cu persoana arestată la domiciliu, pe perioada supravegherii.
(3)Dispoziţiile art. 60 se aplică în mod corespunzător.
(4)Pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţilor specifice de supraveghere a inculpatului, organul de supraveghere îşi constituie o bază de date cu persoanele arestate la domiciliu.