Legea 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura - Republicare

M.Of. 627

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 12 Mai 2006
Legea 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura - Republicare
Dată act: 19-apr-2001
Emitent: Parlamentul
TITLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, precum şi procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultura, când aceste activităţi se realizează:
a)pe teritoriul României;
b)în apele maritime româneşti, de către nave care arborează pavilion român sau nave care arborează pavilionul altor state;
c)în apele naţionale ale altor state sau în marea liberă, de către nave care arborează pavilion român.
(2)Prezenta lege stabileşte măsurile privind:
a)organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;
b)conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c)politica structurală şi administrarea capacităţii flotei de pescuit;
d)acvacultura;
e)organizarea pieţei produselor pescăreşti;
f)cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;
g)controlul şi respectarea reglementărilor;
h)relaţiile internaţionale;
i)răspunderi şi sancţiuni.
(3)Prezenta lege reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.

Art. 2
Obiectivele prezentei legi sunt:
a)urmărirea unei exploatări durabile a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, favorizând dezvoltarea durabilă şi adoptarea măsurilor necesare pentru a conserva şi regenera aceste resurse şi ecosistemele acvatice;
b)protejarea resurselor acvatice vii, care se găsesc în zone protejate, în conformitate cu reglementările specifice în acest domeniu;
c)dezvoltarea activităţii de acvacultura;
d)îmbunătăţirea condiţiilor de realizare a activităţilor de pescuit şi acvacultura, precum şi a nivelului de trai al producătorilor;

e)stimularea asocierii;
f)stimularea consumului produselor pescăreşti, în special al celor excedentare şi/sau subexploatate;
g)stimularea comerţului responsabil, care să contribuie la conservarea resurselor acvatice vii;
h)îmbunătăţirea calităţii produselor pescăreşti, transparenţa pieţei şi informarea consumatorului;
i)stimularea cercetării ştiinţifice în domeniul pescăresc;
j)protecţia resurselor acvatice vii, prin activităţile desfăşurate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», care se supun şi reglementărilor specifice ale acesteia.

Art. 3
În sensul prezentei legi, sunt considerate:
1.Bazine piscicole naturale:
a)Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;
b)complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
c)pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile;
d)bălţile şi lacurile naturale;
e)lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri, în care se practică pescuitul;
f)reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;
g)limita apelor teritoriale şi zona economică exclusivă a Mării Negre;
2.Bazine piscicole amenajate:
a)heleşteiele;
b)iazurile cu zonele lor inundabile;
c)păstrăvăriile;
d)vivierele flotabile;
e)staţiile de reproducere artificială;
f)instalaţiile pentru creşterea superintensivă;
g)lacurile de acumulare în care se practică acvacultura.

Art. 4
În sensul prezentei legi, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
a)acvacultura - ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea şi/sau creşterea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice;
b)administrator - persoană juridică de interes public, căreia statul îi încredinţează administrarea fondului piscicol natural;
c)amenajare piscicolă - unitate de bază a acvaculturii, reprezentată de heleşteu, iaz, vivieră flotabilă, staţie de reproducere artificială sau alte instalaţii destinate acvaculturii;
d)ape continentale - apele situate pe teritoriul României, cu excepţia apelor maritime interioare şi a mării teritoriale;
e)ape maritime româneşti - apele maritime în care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţia, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale şi prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
f)captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de peşte sau alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate obţine anual din resursele acvatice vii, fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;
g)capturi - cantitatea de peşte sau alte vieţuitoare acvatice pescuite sau recoltate din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;
h)cotă - parte din captura totală admisibilă din fiecare specie sau grup de specii, ce se stabileşte anual persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale de pescuit;
i)efectiv piscicol - totalitatea populaţiilor de peşti, scoici, broaşte şi alte vieţuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;
j)efort de pescuit - produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin acelui grup;
k)gestionare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii, prin metode şi procedee adecvate de pescuit, la un nivel care să nu aibă consecinţe negative pe termen lung asupra biodiversităţii ecosistemelor marine şi continentale;

l)fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;
m)inspector piscicol - persoană fizică care desfăşoară activităţi de inspecţie şi control, pentru constatarea respectării reglementărilor în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
n)jurnal de pescuit - registru la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor corespunzătoare pe specii;
o)navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune, care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultura sau instalaţiile de pescuit pasiv;
p)navă de inspecţie piscicolă - navă neangajată în activitatea de pescuit, care este destinată controlului şi supravegherii activităţii de pescuit;
q)navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru exploatarea comercială a resurselor acvatice vii;
r)pescar profesionist - persoană atestată, conform legii, să exercite pescuitul în scop comercial;
s)pescar sportiv - persoană fizică care practică pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;
t)pescărie - ansamblu de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui; acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau grup de specii;
u)pescuitul ilegal - practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;
v)pescuitul marin - activitatea de pescuit în apele maritime, care implică un ansamblu de măsuri pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
w)piscicultor - persoană fizică atestată să exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultura;
x)posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
y)resurse acvatice vii - speciile de peşte şi alte vieţuitoare acvatice marine şi continentale, disponibile şi accesibile;
z)unelte de pescuit - sculele, uneltele şi echipamentele utilizate în pescuitul marin şi în apele continentale.

Art. 5
Resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale sunt de interes naţional sau local.

Art. 6
[textul din Art. 6 din titlul I a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 6. din Legea 298/2004]
Art. 7
(1)Responsabilitatea privind definirea şi implementarea strategiei şi politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii, existente în apele marine şi continentale, acvacultura, organizarea pieţei produselor pescăreşti, structurile de pescuit şi acvacultura revine autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(2)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura finanţează cheltuielile privind realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în strategie.

TITLUL I1:Reorganizarea sectorului pescăresc
Art. 71
Pentru elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii, existente în apele marine şi continentale, acvacultura, organizarea pieţei produselor pescăreşti, structurile de pescuit şi acvacultura, precum şi pentru implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora, se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.

Art. 72
Sediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este în municipiul Bucureşti şi este asigurat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Art. 73
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura are următoarele atribuţii principale şi responsabilităţi:
a)elaborează strategia şi politicile necesare în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
b)coordonează şi monitorizează activitatea de pescuit şi acvacultura;
c)stabileşte metodologia de evaluare a resurselor acvatice vii şi a cotelor anuale admisibile de pescuit;
d)ţine Registrul unităţilor de producţie din acvacultura;
e)elaborează proiecte de reglementări privind accesul la resursele acvatice vii;
f)coordonează şi monitorizează privatizarea societăţilor comerciale cu profil piscicol şi concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole aflate în portofoliul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol;
g)desfăşoară activităţi de control şi inspecţie piscicolă;
h)ţine Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit;
i)colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale implicate în activitatea de pescuit şi acvacultura;
j)emite avizul de recunoaştere pentru organizaţiile de producători din domeniul pescuitului şi acvaculturii pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;
k)îndeplineşte funcţia de autoritate de management a politicii structurale în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
l)reglementează piaţa produselor pescăreşti;
m)acreditează instituţiile de învăţământ şi cercetare şi asociaţiile profesionale neguvernamentale pentru evaluarea şi estimarea resurselor acvatice vii;
n)organizează cursuri de formare profesională, seminarii, conferinţe, dezbateri şi consultanţă piscicolă.

Art. 74
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este condusă de un preşedinte cu rang de director general, numit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 75
Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, patrimoniul, mijloacele de transport specializate, precum şi numărul maxim de posturi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 76
Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual.
Art. 77
Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura se face potrivit prevederilor legale privind drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici din instituţiile publice de interes naţional.

Art. 78
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

TITLUL II:Pescuitul în bazinele naturale şi autorizarea pescuitului
CAPITOLUL I:Administrarea şi exploatarea fondului piscicol
Art. 8
(1)Pentru gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii care aparţin domeniului public al statului se înfiinţează Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, instituţie publică cu personalitate juridică, cu caracter financiar şi comercial, cu finanţare extrabugetară, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(2)Sediul administrativ al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucureşti.
(3)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum şi patrimoniul acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 9
(1)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol gestionează bunuri de natura celor prevăzute la art. 136 alin. (3) din Constituţie, republicată, şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol se subrogă Agenţiei Domeniilor Statului în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din contractele încheiate de Agenţia Domeniilor Statului cu agenţi contractanţi ce deţin în exploatare sau în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune.
*) Prevederile alin. (2) al art. 9 se duc la îndeplinire în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă (28 mai 2005).
(3)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol va încheia acte adiţionale cu agenţii contractanţi, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune, în termen de 30 de zile de la preluarea contractelor prevăzute la alin. (2).
(4)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Agenţia Domeniilor Statului le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de Agenţia Domeniilor Statului, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
*) Prevederile alin. (4) al art. 9 se duc la îndeplinire în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă (28 mai 2005).
(5)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol se subrogă Administraţiei Naţionale "Apele Române" în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din contractele legal încheiate cu agenţii economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv şi va încheia o convenţie pentru stabilirea condiţiilor economice de colaborare.
(6)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol este condusă de un consiliu de administraţie format din 5 membri, numit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; unul dintre membri este desemnat să îndeplinească funcţia de preşedinte. În consiliul de administraţie este numit şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.
(7)Durata mandatului membrilor consiliului de administraţie se stabileşte prin ordinul de numire şi nu poate fi mai mare de 4 ani.
(8)Salarizarea membrilor consiliului de administraţie şi a personalului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 10
Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol are următoarele atribuţii principale:
a)aplică strategia naţională în ceea ce priveşte gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii;
b)privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi/sau amenajările piscicole pe care le are în portofoliu;
c)concesionează terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole din domeniul public sau privat al statului;
d)elaborează caietele de sarcini în vederea privatizării şi/sau concesionării;
e)[textul din Art. 10, litera E. din titlul II, capitolul I a fost abrogat la 27-feb-2006 de Art. 18, litera B. din Ordonanta urgenta 13/2006]
f)desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.

Art. 11
(1)Veniturile încasate de Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol se virează semestrial la bugetul de stat după deducerea cheltuielilor proprii aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
(2)Constituie venituri încasate de Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol următoarele:
a)venituri din încasarea redevenţei, conform contractelor de concesionare a resurselor acvatice vii, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, a bunurilor, a activităţilor şi a serviciilor specifice;
b)venituri încasate din vânzarea acţiunilor emise de societăţile comerciale aflate în portofoliul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol;
c)venituri încasate din vânzarea activelor cu destinaţie piscicolă din patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol;
d)tarife pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură în bazinele piscicole naturale;
e)venituri obţinute din contracte de arendă, precum şi cele obţinute în baza altor contracte;
f)venituri provenite din activităţi comerciale;
g)venituri din dobânzi bancare;
h)venituri din dividende;
i)venituri realizate din vânzarea caietelor de sarcini şi a dosarelor de prezentare;
j)venituri din chirii;
k)alte venituri.
(3)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se asigură integral din venituri proprii.
(4)Constituie cheltuieli ale Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol următoarele:
a)cheltuieli pentru finanţarea programelor de populare şi repopulare;
b)cheltuieli pentru finanţarea activităţii de cercetare, pentru protecţia resurselor acvatice vii, pentru stabilirea capturilor totale admisibile, pentru studii de promovare şi marketing al produselor piscicole;
c)cheltuieli pentru finanţarea construirii infrastructurii necesare pescuitului;
d)cheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultanţi, cabinete sau societăţi profesionale de avocatură;
e)cheltuieli aferente lansării ofertei de vânzare pe piaţa de capital, inclusiv comisioanele şi taxele;
f)costuri implicate de închiderea operaţională, reorganizarea şi/sau lichidarea societăţilor comerciale cu profil piscicol;
g)plata rapoartelor de evaluare, cheltuieli de publicitate, taxe notariale, taxe de registru, taxe judiciare şi de timbru, taxe pentru avize de mediu;
h)cheltuieli pentru înregistrarea transferului acţiunilor de la Agenţia Domeniilor Statului la Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol;
i)sumele plătite efectiv cumpărătorilor în executarea garanţiilor acordate acestora şi/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretenţiilor formulate de cumpărători;
j)sumele plătite efectiv concesionarilor în executarea contractelor de concesiune cu titlu de despăgubiri pentru nerespectarea obligaţiilor de mediu şi/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretenţiilor formulate de aceştia;
k)cheltuieli cu asigurările;
l)sumele plătite efectiv terţilor în vederea pregătirii procesului de concesionare;
m)cheltuieli corespunzătoare întocmirii balanţei terenurilor, stabilirii bonităţii terenurilor pe clase de calitate, în vederea calculării redevenţei, pentru verificarea respectării tehnologiilor, alte impozite şi taxe;
n)cheltuieli pentru preluarea, transportul, depozitarea, condiţionarea şi valorificarea redevenţei în natură;
o)alte cheltuieli prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.
(5)Sumele ce se virează la bugetul de stat se stabilesc ca diferenţă între veniturile totale încasate efectiv până la finele semestrului şi cheltuielile totale aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli pentru aceeaşi perioadă.
(6)Virarea sumelor calculate potrivit alin. (4) se efectuează în termen de 30 de zile de la data expirării semestrului încheiat.
(7)Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol are obligaţia să deruleze fondurile rezultate din activităţile desfăşurate prin conturi deschise la Trezoreria Statului.
(8)Bugetul de venituri şi cheltuieli al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.

Art. 12
[textul din Art. 12 din titlul II, capitolul I a fost abrogat la 28-sep-2004 de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 69/2004]
CAPITOLUL II:Dreptul de pescuit, licenţierea şi autorizarea pescuitului
Art. 121
Accesul la resursele acvatice vii este reglementat prin acte normative emise de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, cu scopul de a asigura protecţia, refacerea şi conservarea acestora, în conformitate cu prezenta lege şi cu practica internaţională în domeniu.
Art. 122
(1)Pentru refacerea şi conservarea resurselor acvatice vii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura stabileşte măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi/sau stabilirea cotei alocate.
(2)Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a)limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în funcţie de caracteristicile acestora, în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;
b)limitarea timpului activităţii pescuitului;
c)numărul de unelte utilizate la pescuit;
d)oprirea pescuitului.
(3)Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave/ambarcaţiuni sau grupuri de nave/ambarcaţiuni, sau în baza altor criterii stabilite ulterior de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
Art. 13
Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se atribuie de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, în calitate de administrator al resurselor acvatice vii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 131
(1)Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură pe baza datelor înregistrate în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial şi care va cuprinde date privind proprietarul sau, după caz, administratorul navei/ambarcaţiunii, caracteristicile tehnice ale acesteia, zona de pescuit, metodele, uneltele şi echipamentele de pescuit prevăzute la bord, precum şi perioada de valabilitate.
(2)În cazul transmiterii proprietăţii navei/ambarcaţiunii, în termen de 30 de zile de la data transmiterii, noul proprietar va comunica Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură schimbarea proprietarului, în vederea eliberării unei noi licenţe de pescuit.
(3)Neutilizarea licenţei de pescuit pe o durată de 60 de zile fără o cauză justificată, în perioada sa de valabilitate, va fi considerată ca o renunţare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la excluderea definitivă a navei/ambarcaţiunii din fişier.
(4)Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.

Art. 132
(1)Autorizaţia de pescuit este documentul prin care se atribuie dreptul de pescuit în scop comercial şi/sau recreativ/sportiv unei persoane fizice sau juridice şi conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, efortul de pescuit şi cota alocată pe specii.
(2)Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în aceeaşi zonă de pescuit va putea primi o autorizaţie colectivă de pescuit.
(3)Autorizaţia de pescuit în scop comercial se va elibera şi în cazul exercitării activităţii de pescuit în ape ce nu aparţin jurisdicţiei sau suveranităţii române de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale încheiate de România.
(4)Capturarea reproducătorilor din bazinele piscicole naturale, necesari activităţilor de reproducere artificială, se face în baza unei autorizaţii speciale eliberate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura.

Art. 14
Accesul la resursele acvatice vii, în vederea practicării pescuitului în scop comercial, se atribuie în mod direct pescarilor, persoane fizice şi/sau juridice, organizaţiilor de pescari din domeniul pescuitului comercial, legal constituite şi recunoscute pe baza criteriilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.

Art. 15
Deţinătorii de autorizaţii de pescuit pot fi:
a)persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activităţi piscicole;
b)institute, centre şi staţiuni de cercetare din domeniul piscicol;
c)asociaţii care desfăşoară şi activităţi piscicole;
d)asociaţii de pescari sportivi;
e)persoane fizice care au atestată calitatea de pescar profesionist.
Art. 16
(1)Dreptul de pescuit obţinut în baza unei autorizaţii piscicole se exercită prin permisul de pescuit.
(2)Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil.
(3)[textul din Art. 16, alin. (3) din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 12-mai-2006 de Art. 1, punctul 1. din Legea 116/2006]
(4)Permisul de pescuit individual nu dă dreptul titularului la angajarea de personal ajutător pentru activitatea de pescuit.
(5)Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru agricultură şi alimentaţie.
Art. 17
[textul din Art. 17 din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 16. din Legea 298/2004]
Art. 18
(1)Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apă.
(2)În cazul în care o apă în regim neamenajat îşi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizaţiei de pescuit iniţiale sunt autorizaţi piscicol atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cât şi pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.
(3)Mărirea suprafeţei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit este îndreptăţit să pescuiască în perimetrul inundat.
CAPITOLUL III:Exercitarea pescuitului
Art. 19
Prin pescuit în scop comercial se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice prin metode şi cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în condiţiile prezentei legi.
Art. 191
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura condiţionează exercitarea pescuitului speciilor protejate, în bâza unor reglementări specifice.

Art. 20
[textul din Art. 20 din titlul II, capitolul III a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 18. din Legea 298/2004]
Art. 21
(1)Prin pescuit în scop recreativ/sportiv, se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa şi cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, pe baza unui permis nominal.
(2)Permisul de pescuit recreativ/sportiv nominal se eliberează de asociaţiile de pescari sportivi, legal constituite, în baza unui test aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(3)Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajări piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practică acvacultura, în condiţiile şi pe baza Regulamentului de pescuit recreativ/sportiv, întocmit de către administratorii acestora.

CAPITOLUL IV:Paza fondului piscicol
Art. 22
Gestionarii resurselor acvatice vii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercită cu personal specializat paza resurselor acvatice vii, a exploatării acestora, controlul activităţilor de pescuit, combaterea pescuitului ilegal, furturilor, distrugerilor şi degradărilor.

Art. 221
Personalul de pază este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.
Art. 222
În timpul exercitării atribuţiilor de serviciu personalul de pază este asimilat personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
Art. 223
La nivelul structurilor teritoriale proprii organizarea activităţii de pază este reglementată prin statutul gestionarilor.

Art. 23
[textul din Art. 23 din titlul II, capitolul IV a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 20. din Legea 298/2004]
Art. 24
[textul din Art. 24 din titlul II, capitolul IV a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 20. din Legea 298/2004]
Art. 25
[textul din Art. 25 din titlul II, capitolul IV a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 20. din Legea 298/2004]
Art. 26
Unităţile de poliţie, ale Poliţiei de frontieră şi ale Jandarmeriei sprijină acţiunile de pază a resurselor acvatice vii, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii.

TITLUL III:Piscicultura
CAPITOLUL I:Organizarea activităţii de piscicultură
Art. 261
Acvacultura, astfel cum este definită la art. 4 lit. a), se poate practica în amenajări sau instalaţii special destinate creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice, precum şi în lacurile de acumulare nominalizate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, în baza studiilor efectuate de instituţiile de cercetare de profil.
Art. 262
(1)Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin:
a)măsuri pentru adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
b)măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informarea consumatorilor;
c)instruirea producătorilor din acvacultura;
d)măsuri pentru siguranţa produselor din acvacultura şi asigurarea sănătăţii populaţiei;
e)măsuri de asigurare a producţiei din acvacultura, pentru cazuri de forţă majoră;
f)măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi bunăstării vieţuitoarelor acvatice;
g)măsuri pentru protecţia mediului;
h)dezvoltarea cercetării.
Art. 27
Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură elaborează şi aplică unitar strategia dezvoltării şi politica economică a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajările piscicole, indiferent de zona geografică, forma de proprietate şi modul de exploatare.

Art. 28
[textul din Art. 28 din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 28-sep-2004 de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 69/2004]
Art. 29
(1)Folosirea amenajărilor piscicole pentru realizarea producţiei de peşte şi alte vieţuitoare acvatice este obligatorie pentru toţi utilizatorii.
(2)Schimbarea destinaţiei sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aprobă de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, în baza avizului de mediu.

Art. 30
(1)Licenţierea agenţilor economici care desfăşoară activitate de acvacultură se face, conform prezentei legi, de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2)[textul din Art. 30, alin. (2) din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 13-mai-2005 de Art. I, punctul 14. din Legea 113/2005]
(3)[textul din Art. 30, alin. (3) din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 13-mai-2005 de Art. I, punctul 14. din Legea 113/2005]
(4)În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se înfiinţează Registrul unităţilor de producţie din acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate unităţile şi instalaţiile folosite pentru activitatea de acvacultură. În registru se vor menţiona date privind proprietarul sau administratorul unităţii, date tehnice de construcţie şi funcţionare, precum şi speciile cultivate.
(5)Unităţile de producţie incluse în Registrul unităţilor de producţie din acvacultură vor primi licenţă de acvacultură pentru o perioadă determinată, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(6)Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate, în termen de 30 de zile de la data modificării survenite, Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea reactualizării registrului şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

Art. 31
[textul din Art. 31 din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 25. din Legea 298/2004]
Art. 32
[textul din Art. 32 din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 25. din Legea 298/2004]
CAPITOLUL II:Dezvoltarea activităţii de piscicultură
Art. 33
Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, împreună cu alte autorităţi publice centrale, cu sprijinul prefecţilor şi al consiliilor judeţene şi locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparţinând proprietăţii publice şi private, care se pretează la realizarea de amenajări piscicole.
Art. 34
Amenajările piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare şi-au pierdut total sau parţial potenţialul de producţie, vor fi incluse de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare.
Art. 35
Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultură a unor specii valoroase de peşti, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea şi creşterea acestora (sturioni, păstrăv, lipan, lostriţă, coregon, chefal, cambulă, anghilă).
Art. 351
Introducerea în cultură a speciilor de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice noi, provenite din import, se face cu avizul prealabil al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.

Art. 36
În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea şi creşterea broaştelor, racilor, scoicilor şi a altor vieţuitoare acvatice.
TITLUL IV:Inspecţia piscicolă
Art. 37
(1)Urmărirea respectării prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, prin organisme de specialitate.
(2)În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură înfiinţează Inspecţia Piscicolă ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacităţii de pescuit naţional autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, în colaborare cu Inspectoratul Navigaţiei Civile şi cu Registrul Naval Român, înfiinţează Fişierul Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit******).
(3)Regulamentul de organizare şi funcţionare a organismelor de specialitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 371
(1)Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura organizează activităţi permanente de control, prin Inspecţia Piscicolă.
(2)Activitatea de control se desfăşoară de către inspectorii piscicoli, care au acces la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvacultura, construcţiile anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare, registre şi documente, şi care întocmesc un proces-verbal de constatare/sancţionare, în care se descriu circumstanţele şi rezultatul acţiunilor lor.
(3)Persoanele supuse controlului au obligaţia să pună la dispoziţia inspectorului piscicol toate mijloacele necesare pentru îndeplinirea funcţiei de inspecţie.

Art. 38
În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:
a)de acces la bazinele piscicole, pe ambarcaţiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare şi de livrare a peştelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole şi cum sunt aplicate măsurile de protecţie a fondului piscicol şi de combatere a furturilor şi braconajului;
b)de control asupra lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor care au legătură cu pescuitul, creşterea peştelui şi protecţia fondului piscicol;
c)de control al datelor şi documentelor în legătură cu pescuitul, originea şi circulaţia peştelui conform certificatului de origine şi circulaţie a produselor de origine animală;
d)de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protecţia fondului piscicol;
e)de a constata faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, pisciculturii şi circulaţiei peştelui, icrelor, produselor din peşte, altor vieţuitoare acvatice (broaşte, raci şi scoici), precum şi de a întocmi documentele potrivit legii;
f)de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcării navelor şi ambarcaţiunilor şi a implementării sistemului de supraveghere prin satelit;
g)de inspecţie şi control pe navele şi ambarcaţiunile de pescuit.
Art. 381
Unităţile Poliţiei, ale Poliţiei de frontieră şi ale Autorităţii Navale Române, în conformitate cu atribuţiile ce le revin, au obligaţia de a participa, la solicitarea Inspecţiei Piscicole, la acţiunile de control privind aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi.

TITLUL IV1:Organizarea pieţei produselor pescăreşti
Art. 382
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura stabileşte măsuri privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi din acvacultura, în special pentru:
a)respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b)elaborarea de norme tehnice, în conformitate cu reglementările pentru conservarea şi protecţia resurselor acvatice vii, care să garanteze desfăşurarea optimă a procesului de comercializare a produselor rezultate din pescuit şi acvacultura;
c)încurajarea şi sprijinirea procesării produselor;
d)îmbunătăţirea calităţii şi promovarea acestor produse.
Art. 383
(1)Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie să fie identificate corect şi să îndeplinească normele privind comercializarea, stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(2)Normele privind comercializarea produselor pescăreşti se referă, în principal, la prospeţime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare şi etichetare.
Art. 384
(1)În sensul prezentei legi, prin prima vânzare se înţelege acea vânzare care se realizează pentru prima dată şi care stabileşte preţul produsului prin document.
(2)Prima vânzare a produselor proaspete, refrigerate şi/sau congelate realizate din pescuit se face în locurile stabilite şi autorizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
Art. 385
Produsele proaspete, refrigerate şi/sau congelate realizate din pescuit, care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara portului de debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite, până la locul primei vânzări, de documente stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
Art. 386
Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultura, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime sau greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementări, sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura sau contravin normelor sanitar-veterinare.
TITLUL IV2:Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie
Art. 387
Politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin:
a)măsuri destinate perfecţionării personalului care activează în sector;
b)măsuri de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative;
c)măsuri pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit, cu scopul obţinerii unei flote de pescuit moderne, competitive, cu condiţii corespunzătoare de muncă la bord şi de îmbunătăţire a calităţii produselor, adaptată la actualele zone de pescuit, precum şi la exploatarea altora noi, capabile să garanteze eficienţa activităţii;
d)măsuri de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;
e)măsuri de stabilire a porturilor de înmatriculare, precum şi schimbarea acestora;
f)măsuri de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor pescăreşti, independent de originea acestora;
g)măsuri pentru stabilirea structurii producţiei, în funcţie de cerinţele pieţei.
Art. 388
Persoanele fizice sau juridice, care deţin capacităţi de producţie pentru practicarea pescuitului în scop comercial sau acvaculturii, se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu scopul practicării unui pescuit responsabil şi îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.
Art. 389
Membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau produsele pentru care s-au asociat prin intermediul organizaţiilor şi să aplice normele adoptate de organizaţie, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirii procesului de comercializare.
Art. 3810
(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura stabileşte criteriile de recunoaştere oficială a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc.
(2)Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit va reprezenta criteriul esenţial de recunoaştere.
Art. 3811
(1)Recunoaşterea oficială a organizaţiilor de producători, a reprezentâtivităţii lor şi a caracterului exclusiv al unei zone revine autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(2)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura va putea retrage recunoaşterea organizaţiilor de producători din competenţa sa în momentul în care acestea nu mai îndeplinesc cerinţele care au determinat recunoaşterea lor sau când nu mai îndeplinesc criteriile cu privire la funcţionarea lor.
Art. 3812
Construirea, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit se realizează în cadrul programelor desfăşurate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, pentru adaptarea efortului de pescuit la situaţia resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.
Art. 3813
(1)Autorizarea construirii navelor/ambarcaţiunilor de pescuit este acordată de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, astfel încât navele/ambarcaţiunile ce se construiesc să substituie una sau mai multe nave eliminate din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(2)Aceste condiţii au în vedere tonajul, puterea motorului şi alte aspecte tehnice legate de navele şi ambarcaţiunile de pescuit, modalităţile de pescuit sau zonele de pescuit pe care le folosesc.
(3)Licenţa navei de pescuit aflată în construcţie este documentul care o identifică, în vederea începerii activităţii de pescuit. În licenţă se vor înscrie datele de identificare a navei, portul de înmatriculare şi eliminările de nave/ambarcaţiuni de pescuit făcute pentru construirea noii nave sau ambarcaţiuni de pescuit, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activităţii de pescuit.
Art. 3814
(1)Modernizarea şi reconversia navelor/ambarcaţiunilor de pescuit au drept scop modificarea condiţiilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi la cele derivate din normele internaţionale în vigoare, în ceea ce priveşte prevenirea accidentelor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit şi perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord.
(2)Când lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea efortului de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se elimină alte nave/ambarcaţiuni înscrise în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(3)Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(4)Ajutoarele financiare care se acordă pentru modernizarea şi reconversia navelor/ambarcaţiunilor de pescuit sunt condiţionate de realizarea îmbunătăţirilor prevăzute la alin. (1) şi ţin cont de obligaţiile internaţionale asumate.
Art. 3815
În scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura poate opri, temporar sau definitiv, activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit.
Art. 3816
(1)Prin oprirea definitivă a unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pescăreşti a acesteia.
(2)Oprirea definitivă a navelor de pescuit se aplică acelor nave/ambarcaţiuni care activează în zone de pescuit a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi favorizării refacerii resurselor acvatice vii.
(3)Oprirea definitivă a unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină eliminarea acesteia din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(4)Condiţiile de compensare, urmare a opririi definitive a activităţii navei/ambarcaţiunii, atât în ceea ce-l priveşte pe proprietar, cât şi în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.
Art. 3817
(1)Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pe o perioada de timp determinată.
(2)Oprirea temporară este o măsură conjuncturală, cu scopul reducerii efortului de pescuit, ca urmare a unor circumstanţe stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(3)Condiţiile în care se pot compensa din fondurile publice pierderile derivate din oprirea temporară a activităţii se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.
(4)Compensaţiile financiare nu se vor acorda când cauza ce determină oprirea temporară a activităţii este un exces al efortului de pescuit sau când oprirea temporară este o cerinţă derivată din aplicarea ordinului anual de prohibiţie.
Art. 3818
(1)Portul de înmatriculare, pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în apele maritime şi continentale ale României, este acela de unde nava şi/sau ambarcaţiunea de pescuit îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.
(2)Pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de modificare a caracteristicilor tehnice ale navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, în conformitate cu reglementările în vigoare, proprietarii acestora sunt obligaţi să depună la căpitănia de port, pe lângă celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, şi un aviz din partea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(3)Proprietarii navelor sau ambarcaţiunilor de pescuit care au arborat alt pavilion şi care doresc să obţină, pentru respectivele nave sau ambarcaţiuni de pescuit, dreptul de arborare a pavilionului român vor depune la căpitănia de port, pe lângă celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, şi un aviz din partea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii care răspunde de pescuit şi acvacultura.
Art. 3819
Navele/ambarcaţiunile de pescuit sau comerciale care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul naţional trebuie să o facă în porturi stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura.
TITLUL IV3:Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii
Art. 3820
(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura monitorizează activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea, în timp real, a intrărilor, ieşirilor precum şi staţionarea navelor/ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, capturile, intrările şi ieşirile din port sau alte circumstanţe.
(2)Pentru monitorizarea efortului de pescuit, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, se constituie fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate navele/ambarcaţiunile cu pavilion românesc ce pot exercita activitatea de pescuit în apele maritime şi continentale sau activităţi auxiliare pescuitului.
(3)Navele şi ambarcaţiunile incluse în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit primesc licenţă de pescuit.
(4)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, împreună cu Autoritatea Navală Română, stabileşte modul de operare a fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
Art. 3821
La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detalii privind activitatea de pescuit, stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura. Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele nave/ambarcaţiuni care nu au condiţii de completare a acestuia.
Art. 3822
(1)Navele/ambarcaţiunile, care descarcă pe teritoriul naţional capturile, trebuie să prezinte autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă şi alte date stabilite de aceasta.
(2)Navele/ambarcaţiunile româneşti care descarcă produsele pescăreşti în afara teritoriului naţional au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, în condiţiile stabilite de aceasta.
(3)Navele ce aparţin statelor terţe şi care vor să descarce produse pescăreşti în porturile româneşti trebuie să comunice autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura portul de descărcare, ora de sosire şi declaraţia de debarcare.
(4)Operaţiunea de descărcare poate începe din momentul în care căpitanul navei sau reprezentantul său prezintă un aviz din partea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.
Art. 3823
(1)Navele/ambarcaţiunile de pescuit aflate sub pavilion românesc comunică autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.
(2)Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare.
Art. 3824
(1)Dimensiunile minime ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(2)În funcţie de rezultatele cercetărilor şi de evoluţia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura.
(3)Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu vor putea fi reţinute la bord, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor.
Art. 3825
(1)Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.
(2)Perioadele şi zonele de prohibiţie se stabilesc cu respectarea prevederilor cuprinse în anexele nr. 1 şi 2.
(3)În zonele de protecţie pot fi incluse zone de reproducere, de hrănire şi/sau de iernare a unor specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice cu valoare economică şi/sau ecologică deosebite ori aflate în pericol.
(4)În zonele de protecţie sunt interzise total sau parţial activitatea de pescuit, lucrările hidrotehnice sau activităţile economice care pun în pericol echilibrul ecosistemelor acvatice protejate, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a măsurilor de prevenire a inundaţiilor.
(5)Zonele de protecţie se aprobă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, la propunerea gestionarilor resurselor acvatice vii din domeniul public.

(6)Pentru apele care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.
(7)Persoanele fizice sau juridice care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a împiedica perturbarea regimului hidrologic natural, distrugerea habitatelor speciilor de floră şi faună, precum şi absorbţia resurselor acvatice vii prin staţiile de pompare.
(8)Gestionarii şi beneficiarii resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale au obligaţia să execute lucrări pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale.

TITLUL IV4:Cercetarea ştiinţifică
Art. 3826
Pentru a compatibiliza exploatarea resurselor acvatice vii cu cerinţele legate de mediul înconjurător, inclusiv conservarea biodiversităţii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura sprijină şi încurajează cercetarea ştiinţifică.
Art. 3827
Cercetarea ştiinţifică are drept obiective esenţiale:
a)cunoaşterea mediului acvatic şi relaţia acestuia cu resursele acvatice vii;
b)cunoaşterea biologiei speciilor acvatice;
c)evaluarea impactului produs de activitatea de pescuit şi acvacultura asupra ecosistemelor acvatice;
d)evaluarea periodică a stocurilor de resurse acvatice vii, în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC);
e)punerea la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura a informaţiilor necesare pentru realizarea strategiei şi politicilor;
f)identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii ce pot fi exploatate;
g)dezvoltarea acvaculturii.
Art. 3828
(1)Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 3827, se poate practica pescuit în scop ştiinţific în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii pentru pescuit în scop ştiinţific emise de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, cu avizul prealabil al administratorilor statului.
(2)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura stabileşte modalităţile de acordare a autorizaţiei pentru pescuit în scop ştiinţific.
(3)Navele/ambarcaţiunile care aparţin instituţiilor de cercetare se supun regulilor stabilite pentru navele/ambarcaţiunile de pescuit comercial şi sunt înscrise în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit într-un segment separat.
(4)Cantităţile de produse obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării.
(5)Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, în colaborare cu instituţiile de cercetare, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării.
Art. 3829
Organizaţiile de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii, precum şi alte forme de asociere colaborează la îndeplinirea obiectivelor cercetării ştiinţifice, participând la acţiunile necesare şi furnizând informaţiile corespunzătoare.

TITLUL V:
[textul din titlul V a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 30. din Legea 298/2004]
TITLUL VI:Răspunderi şi sancţiuni
Art. 53
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă.
Art. 531
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura poate decide şi dispune administratorului resurselor acvatice vii retragerea licenţei/autorizaţiei de pescuit şi/sau, după caz, diminuarea sau neacordarea ajutoarelorfinanciare, în următoarele situaţii:
a)necompletarea, completarea eronată şi/sau netransmiterea documentelor legale privind pescuitul/acvacultura, comercializarea şi transportul produselor pescăreşti;
b)nerespectarea programului de pescuit aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura;
c)nerespectarea prevederilor actelor normative emise de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura, cu privire la pescuitul/acvacultura, comercializarea şi transportul produselor pescăreşti.

Art. 54
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei:
a)pescuitul recreativ/sportiv al oricărei resurse acvatice vii, efectuat fără permis/autorizaţie sau cu încălcarea condiţiilor autorizate, în apele maritime şi continentale;
b)pescuitul recreativ/sportiv al oricărei specii de peşti, precum şi al altor vieţuitoare acvatice, efectuat în zonele în care pescuitul este interzis;
c)neprezentarea permisului sau a autorizaţiei şi a actului de identitate, când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile.

Art. 541
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei:
a)pescuitul recreativ/sportiv în timpul nopţii, fără a respecta condiţiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3;

b)prinderea salmonidelor cu mâna;
c)pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
d)pescuitul cu şiruri de muşte artificiale în apele salmonicole;
e)pescuitul recreativ/sportiv de către o singură persoană, în timpul unei zile de la răsăritul şi până la apusul soarelui:
- mai mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon, în apele de munte cu salmonide;
- mai mult de 5 kg de peşte, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;
f)reţinerea/transportul/comercializarea de către pescarii amatori a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice, pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege;
g)mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare;
h)neîntocmirea de către administratorii bazinelor piscicole amenajate a Regulamentului de pescuit recreativ/sportiv.
Art. 542
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500.000 lei la 3.500.000 lei:
a)capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasa sau cu pripoane în apele de munte;
b)pescuitul recreativ/sportiv al oricăror vieţuitoare acvatice vii în perioadele şi în zonele de prohibiţie.

Art. 55
[textul din Art. 55 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 34. din Legea 298/2004]
Art. 551
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei:
a)plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor sau a canalelor;
b)utilizarea setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;
c)nemarcarea uneltelor de pescuit;

d)neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de către inspectorul piscicol.

Art. 552
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei:
a)oprirea, abaterea apelor curgătoare sau scurgerea apei totală/parţială din bazinele piscicole amenajate, fără acordul administratorului, proprietarului sau al deţinătorului folosinţei piscicole;
b)introducerea în bazinele piscicole naturale sau în bazinele piscicole amenajate, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a speciilor, raselor sau hibrizilor de resurse acvatice vii, altele decât cele existente;
c)lipsa licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.

Art. 553
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 16.000.000 lei la 32.000.000 lei:
a)reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea sau comercializarea exemplarelor sub dimensiunea minimă legală;
b)pescuitul lostriţei fără autorizaţie specială eliberată de administratorul resurselor acvatice vii;
c)refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcaţiunilor şi autovehiculelor în unităţile de acvacultură, precum şi în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;
d)neînscrierea sau ştergerea numărului de identificare al navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, precum şi al navelor/ambarcaţiunilor auxiliare de pescuit.

Art. 554
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei:
a)distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole;
b)distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite;
c)distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a bazinelor piscicole amenajate;
d)neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice;
e)neluarea, la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare, a măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii;
f)aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi bazinelor piscicole amenajate;
g)pescuitul cu momeli metalice şi cu peşti artificiali în râurile populate cu lostriţă;
h)prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;
i)pescuitul în scop comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj;
j)neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale resurselor acvatice vii.

Art. 56
[textul din Art. 56 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 36. din Legea 298/2004]
Art. 561
(1)Următoarele fapte constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la i 00.000.000 lei:
a)lipsa licenţei de pescuit pentru nave şi ambarcaţiuni şi/sau a autorizaţiei de pescuit;
b)producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
c)pescuitul cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime prevăzute de lege;
d)reducerea debitului şi a volumului de apă în amenajările piscicole în scop de furt, respectiv pentru pescuit ilegal;
e)închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau terenurile inundate, de către persoane neautorizate;
f)furtul de peşte, prin orice mijloace şi metode, din amenajările piscicole.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Art. 562
(1)Următoarele fapte constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă penală de la 300.000.000 lei la 800.000.000 lei:
a)pescuitul în scop comercial în bazinele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor sau al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte din zonele de reproducere naturală;
b)producerea, importul, confecţionarea, deţinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasă monofilament;
c)pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare şi agăţătoare, prin greblare sau harponare;
d)pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;
e)pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu unelte de plasă monofilament, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau a vieţuitoarelor acvatice;

f)pescuitul sturionilor sau al lostriţei sub dimensiunile legale în alt scop decât pentru repopulare;
g)comercializarea ilegală a peştelui, icrelor şi produselor din peşte ori deţinerea sau transportul în vederea comercializării, fără documentele legale.

(2)Tentativa se pedepseşte.
(3)Urmărirea şi judecarea infracţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac în regim de urgenţă, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală privind urmărirea şi judecarea infracţiunilor flagrante.

Art. 57
[textul din Art. 57 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 38. din Legea 298/2004]
Art. 571
[textul din Art. 57^1 din titlul VI a fost abrogat la 13-mai-2005 de Art. I, punctul 18. din Legea 113/2005]
Art. 58
[textul din Art. 58 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 40. din Legea 298/2004]
Art. 581
Orice hotărâre judecătorească, care pronunţă o condamnare pentru infracţiuni în materie de pescuit, poate exclude autorul infracţiunii din organizaţiile de producători pentru o perioadă cuprinsă între 1 an şi 3 ani.

Art. 59
[textul din Art. 59 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 42. din Legea 298/2004]
Art. 60
[textul din Art. 60 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 42. din Legea 298/2004]
Art. 61
[textul din Art. 61 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 43. din Legea 298/2004]
Art. 611
(1)Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate resurselor acvatice vii prin infracţiuni/contravenţii se stabileşte de experţi, se hotărăşte de instanţele judecătoreşti şi revine, după caz, bugetului de stat şi/sau gestionarilor resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale şi/sau proprietarilor/deţinătorilor bazinelor piscicole amenajate.

(2)În vederea stabilirii despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate resurselor acvatice vii, prin contravenţii/infracţiuni săvârşite în perioada de prohibiţie, în perimetrul rezervaţiilor sau al bazinelor piscicole amenajate, se va avea în vedere triplul preţului de piaţă, pe specii, pentru peşte şi alte vieţuitoare acvatice, din ziua şi zona în care s-a săvârşit fapta.

Art. 62
[textul din Art. 62 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 44. din Legea 298/2004]
Art. 621
(1)Sunt supuse confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea faptei.
(2)Bunurile rezultate din săvârşirea contravenţiei/infracţiunii, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscării.
(3)În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), organele de constatare dispun, prin documentul încheiat, valorificarea lor în condiţiile legii.

Art. 63
[textul din Art. 63 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 46. din Legea 298/2004]
Art. 631
Constatarea faptelor ce constituie contravenţii sau infracţiuni şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale la prezenta lege se fac de către personalul cu drept de control din cadrul Inspecţiei Piscicole, de personalul abilitat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, de personalul cu drept de control al Gărzii Naţionale de Mediu şi de către personalul cu drept de control din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pentru zona sa de responsabilitate, precum şi de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 64
[textul din Art. 64 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 48. din Legea 298/2004]
Art. 641
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 65
[textul din Art. 65 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
Art. 66
[textul din Art. 66 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
Art. 67
[textul din Art. 67 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
Art. 68
[textul din Art. 68 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
Art. 69
[textul din Art. 69 din titlul VI a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
TITLUL VII:Dispoziţii finale
Art. 70
Din veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cotă de până la 16% pentru finanţarea unor activităţi de cercetare şi studii aplicative.
Art. 71
[textul din Art. 71 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
Art. 72
[textul din Art. 72 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 50. din Legea 298/2004]
Art. 73
(1)Terenurile ocupate de ape, din domeniul public şi privat, sunt scutite de taxe şi impozite.
(2)Pentru clădirile amplasate pe terenurile menţionate la alin. (1) se achită taxele şi impozitele prevăzute de lege.
Art. 74
(1)Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public şi privat al statului se renegociază cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Art. 75
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 76
Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localităţile din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obţinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se consideră de 3 kg.
Art. 77
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura emite reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 78
[textul din Art. 78 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 52. din Legea 298/2004]
Art. 79
[textul din Art. 79 din titlul VII a fost abrogat la 13-mai-2005 de Art. I, punctul 20. din Legea 113/2005]
Art. 80
[textul din Art. 80 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 52. din Legea 298/2004]
Art. 81
[textul din Art. 81 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 52. din Legea 298/2004]
Art. 82
[textul din Art. 82 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 52. din Legea 298/2004]
Art. 83
[textul din Art. 83 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 52. din Legea 298/2004]
Art. 84
[textul din Art. 84 din titlul VII a fost abrogat la 04-iul-2004 de Art. I, punctul 52. din Legea 298/2004]
Art. 85
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură va elabora şi va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Mării Negre.
Art. 86
Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afara cursurilor de apă din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum şi sintagma piscicultură, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
________
*) Republicată în temeiul art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dându-se articolelor o nouă numerotare.
Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie 2001 şi a fost modificată şi completată ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003.
**) În prezent, conform art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 739/2003, conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului se exercită de către ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.
***) Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, s-a înfiinţat Administraţia Naţională "Apele Române" prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. şi prin preluarea activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodărire a apelor de la Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A.
****) Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră nu mai figurează Garda de coastă, astfel cum era prevăzut în art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată, abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002.
*****) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003.
******) Potrivit art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă "Registrul Naval Român" s-a înfiinţat Autoritatea Navală Română, aceasta preluând toate drepturile şi obligaţiile celor două persoane juridice care s-au desfiinţat.
*******) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.
Potrivit art. 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ori de câte ori într-o lege specială sau un alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
********) Potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se înfiinţează Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, care îşi încetează activitatea.
Prin art. 5 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne şi a Ministerului Administraţiei Publice.
ANEXA nr. 1:PERIOADELE, DURATELE ŞI ZONELE DE PROHIBIŢIE A PESCUITULUI
Pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice este prohibit, după cum urmează:
1.în apele colinare, de şes şi ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;
2.în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;
3.în stufăriile din Complexul Razelm-Sinoe şi în faţa acestora pe o distanţă de 50 de metri spre larg, precum şi în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;
4.în Dunăre, în faţa gârlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a bălţilor, pe o distanţă de câte 500 de metri de ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la 15 iunie;
5.la gura de vărsare în Dunăre a râurilor Siret, Ialomiţa, Argeş, Olt şi Jiu, pe o distanţă de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor râuri pe o distanţă de 10 km de la confluenţă, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;
6.în faţa gurii Dunării-Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" va stabili anual zonele de prohibiţie a pescuitului cu taliene;
7.cu năvoadele de orice tip în Delta şi lunca inundabilă a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie;
8.în apele de munte, diferenţiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan şi lostriţă, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;
9.pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanţă de 60 metri în aval şi pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanţă de 60 metri în amonte de primul iaz şi 50 metri în aval de ultimul iaz în salbă, cât şi pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apă dintre iazuri;
10.pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj.
ANEXA nr. 2:REGLEMENTAREA pescuitului anumitor specii de peşti
Se interzice pescuitul anumitor specii de peşti, după cum urmează:
1.sturionilor şi al scrumbiei, în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe o adâncime de 5 km în largul mării şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina. În faţa braţului Chilia lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;
2.sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace şi cărmăcuţe în şenalul Dunării, inclusiv braţele sale, iar în zona litorală, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace şi ohane;
3.sturionilor, în următoarele perioade:
a)în sectorul de la Marea Neagră până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie;
b)în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai;
c)în sectorul de la gura Timocului până la barajul Porţile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslavă, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;
4.scrumbiei de Dunăre, în perioadele şi zonele următoare:
a)în sectorul de la Marea Neagră până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai;
b)în sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai;
c)în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie;
5.lostriţei, fără autorizaţie specială;
6.sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;
7.ştiucii, 40 de zile consecutive, diferenţiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibiţie anuală a pescuitului;
8.salmonidelor cu momeli naturale;
9.în Marea Neagră, pescuitul cu setci şi paragate de calcan, în perioada februarie-mai.
10.Pe baza cercetărilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.
ANEXA nr. 3:CONDIŢIILE care trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ în apele aparţinând domeniului public
1.Pescuitul recreativ/sportiv este permis atât în cursul zilei, cât şi în timpul nopţii, cu respectarea următoarelor reguli:
a)în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu cel mult 2 cârlige sau cu o lansetă;
b)în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării, cu cel mult 2 undiţe sau 2 lansete cu câte 2 cârlige fiecare;
c)în apele teritoriale ale Mării Negre, cu cel mult 2 undiţe, 2 lansete sau 2 ţaparine, cu câte 10 cârlige fiecare.
d)în timpul pescuitului recreativ/sportiv de noapte pescarii sportivi vor folosi o sursă de lumină care să semnalizeze prezenţa acestora la locul de pescuit;
e)pescuitul recreativ/sportiv de noapte pe cursurile de apă sau lacuri se va desfăşura în sectoare clar delimitate de gestionarul resursei piscicole, împreună cu asociaţiile judeţene de pescuit sportiv.

2.Pescuitul în scop recreativ/sportiv în bazinele piscicole naturale se practică de pe mal şi/sau din barcă, în timpul iernii, pescuitul recreativ/sportiv se poate practica de pe gheaţă, cu excepţia zonelor de protecţie specială a iernării peştelui.

3.La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale şi artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.
4.În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinară şi de şes, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice, Dunărea cu lunca sa inundabilă, Delta Dunării şi Marea Neagră se pot pescui cel mult 5 kg de peşte sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăţi în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.
ANEXA nr. 4:DIMENSIUNILE minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit
1.Dimensiunile minime, în centimetri, ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafaţă din România, inclusiv în Marea Neagră, sunt următoarele:

1.1.

avat (Aspius aspius)

30

1.2.

aterină (Atherina mochon)

7

1.3.

babuşcă (Rutilus rutilus)

15

1.4.

batcă (Blicca bjoerkna)

15

1.5.

biban (Perca fluviatilis)

12

1.6.

crap (Cyprinus carpio)

35

1.7.

caras (Carassius auratus)

15

1.8.

caracudă (Carassius carassius)

17

1.9.

cosac (Abramis sp.)

25

1.10.

clean (Leuciscus cephalus)

25

1.11.

cegă (Acipenser ruthenus)

45

1.12.

coregon (Coregonus sp.)

22

1.13.

calcan (Scophthalmus maeoticus)

40

1.14.

cambulă (Pleuronectes, Platichthys flesus)

20

1.15.

chefal (Mugii sp.)

25

1.16.

fusar (Aspro streber)

12

1.17.

gingirică (Clupeonela cultiventris)

7

1.18.

hamsie (Engraulis encrasicholus)

7

1.19.

lin (Ţinea ţinea)

25

1.20.

lipan (Thymallus thymallus)

25

1.21.

lostriţă (Hucho hucho)

65

1.22.

morunaş (Vimba vimba)

25

1.23.

mreană (Barbus barbus)

27

1.24.

morun (Huso huso)

170

1.25.

nisetru (Acipenser giildenstaedti)

140

1.26

oblete (Alburnus alburnus)

12

1.27.

plătică (Abramis brama)

25

1.28.

păstrăv (Salmo sp.)

20

1.29.

păstrugă (Acipenser stellatus)

100

1.30.

roşioară (Scardinius erythrophthalmus)

15

1.31.

rizeafcă (Alosa caspio)

15

1.32.

săbiţă (Pelecus cultratus)

20

1.33.

rechin (Squalus acanthias)

100

1.34.

scobar (Chondrostoma)

20

1.35.

somn (Silurus glanis)

50

1.36.

scrumbie de Dunăre (Alosa pontica)

22

1.37.

scrumbie albastră (Alosa maeotica)

23

1.38.

stavrid (Trachurus mediteraneus)

12

1.39.

şalău (Stizostedion sp.)

40

1.40.

ştiucă (Esox lucius)

40

1.41.

şip (Acipenser sturio)

110

1.42.

şprot (Spratus spratus)

7

1.43.

văduvită (Leuciscus idus)

30

1.44.

viză (Acipenser nudiventris)

100

1.45.

raci (Astacus sp.)

9

1.46.

scoica de râu (Unio pictorum)

8

1.47.

broaşte (Rana sp.)

30 g/buc.

Mărimea peştelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distanţei de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale.
2.Speciile de peşti care nu sunt prevăzute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.
3.[textul din punctul 3. din anexa 4 a fost abrogat la 28-sep-2004 de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 69/2004]
4.[textul din punctul 4. din anexa 4 a fost abrogat la 28-sep-2004 de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 69/2004]
5.[textul din punctul 5. din anexa 4 a fost abrogat la 28-sep-2004 de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 69/2004]
6.[textul din punctul 6. din anexa 4 a fost abrogat la 28-sep-2004 de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 69/2004]
7.Metodele de pescuit, uneltele de pescuit şi dimensiunile minime ale ochiurilor plaselor folosite la confecţionarea uneltelor de pescuit se stabilesc anual prin ordinul de prohibiţie.

-****-
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, prevederi care nu au fost incluse în forma republicată a Legii nr. 192/2001:
- "Art. II
În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se stabilesc următoarele termene, de la data intrării în vigoare a acesteia:
- 30 de zile pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 1 al art. I, cu referire la art. 8 alin. (3);
- 45 de zile pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 2 al art. I, cu referire la art. 9 alin. (3);
- 6 luni pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 9 al art. I, cu referire la art. 791 alin. (1)*)."
________
*) Prin renumerotare art. 791 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2002 a devenit în forma republicată art. 80.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 627 din data de 2 septembrie 2003
*) în cuprinsul legii, sintagmele: "autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură", "piscicultura", "fond piscicol", "animale acvatice" se înlocuiesc cu următoarele sintagme: "autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultura", "acvacultura", "resurse acvatice vii", respectiv "vieţuitoare acvatice".

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (23)
Proiecte legislative numărul de obiecte din listă: (1)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (8)
Modificate de acest act numărul de obiecte din listă: (1)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (10)
Abrogat de numărul de obiecte din listă: (1)
Abrogate de acest act numărul de obiecte din listă: (2)
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (552)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (552)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (5)
Articole numărul de obiecte din listă: (5)