Capitolul iii - Comisii rogatorii internaţionale - Legea 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială - Republicată

M.Of. 392

În vigoare

Versiune de la: 19 Iulie 2024

CAPITOLUL III:Comisii rogatorii internaţionale

(1)Comisia rogatorie internaţională în materie civilă sau comercială este actul prin care o autoritate judiciară dintr-un stat mandatează o autoritate judiciară din alt stat să îndeplinească, în locul şi în numele său, un act judiciar într-un caz determinat.

(2)Misiunile diplomatice sau consulare pot efectua comisii rogatorii conform cerinţelor statului unde acestea urmează a fi realizate.

(3)Comisia rogatorie poate fi solicitată pentru a permite părţilor să obţină probe care sunt destinate unei proceduri în curs sau viitoare.

Art. 17: Obiectul

Prin comisie rogatorie se poate solicita administrarea unor probe precum: audierea de martori, interogatoriul unei părţi, obţinerea de documente sau informaţii, efectuarea de expertize, realizarea unor anchete sociale, necesare pentru soluţionarea unui caz determinat.

SECŢIUNEA 2:Solicitarea de comisii rogatorii în străinătate

Art. 18: Rolul instanţei judecătoreşti

(1)La cererea părţilor sau din oficiu, autorităţile judiciare române pot să solicite efectuarea unei comisii rogatorii în străinătate.

(2)Autorităţile judiciare române trimit cererea de comisie rogatorie Ministerului Justiţiei.

Art. 19: Rolul Ministerului Justiţiei

(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală competentă să transmită în străinătate cererile de comisie rogatorie formulate de instanţele judecătoreşti române.

(2)După primirea cererii de comisie rogatorie, Ministerul Justiţiei efectuează controlul de regularitate internaţională şi transmite cererea de comisie rogatorie, după caz, în funcţie de existenţa şi prevederile unei convenţii internaţionale:

a)autorităţii centrale competente din statul solicitat; sau

b)misiunii diplomatice sau consulare a României din statul solicitat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(3)Dispoziţiile art. 6 referitoare la controlul de regularitate judiciară internaţională, precum şi cele ale art. 9 privind măsurile de deblocare a cererii de asistenţă judiciară internaţională se aplică, în mod corespunzător, şi cererilor de comisie rogatorie formulate de instanţele judecătoreşti române.

(4)La cererea instanţelor judecătoreşti române, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate pot să efectueze comisii rogatorii pentru persoane care au cetăţenia română; aceste persoane pot fi asistate, la cerere, de un apărător.

Art. 20: Conţinutul cererii

(1)Cererea de comisie rogatorie conţine următoarele menţiuni:

a)autoritatea solicitantă;

b)autoritatea solicitată;

c)identitatea şi adresa părţilor;

d)obiectul cauzei, cu un scurt rezumat al faptelor;

e)obiectul comisiei rogatorii;

f)numele şi adresa persoanelor care urmează a fi audiate prin comisie rogatorie;

g)întrebările care urmează a fi puse sau faptele în legătură cu care vor fi puse întrebări;

h)documentele de examinat;

i)precizarea împrejurării dacă depoziţia se ia sub jurământ sau numai prin afirmaţii;

j)alte solicitări speciale.

(2)Nu este necesară nicio supralegalizare sau altă formalitate analoagă.

Art. 21: Traducerea cererii şi a răspunsului

(1)Cererea de comisie rogatorie este redactată în limba română de către instanţa judecătorească solicitantă.

(2)Cererea de comisie rogatorie, precum şi răspunsul primit din partea statului solicitat vor fi traduse prin grija autorităţii solicitante române şi pe cheltuiala părţilor interesate, în afară de cazurile în care părţilor li s-a aprobat ajutorul public judiciar de către instanţa română sub forma suportării cheltuielilor de traducere.

(3)[textul din Art. 21, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 19-iul-2024 de Art. I, punctul 3. din Legea 221/2024]

Art. 22: Data şi locul

(1)Cu ocazia transmiterii cererii de comisie rogatorie în străinătate, se va solicita comunicarea datei şi a locului stabilite pentru efectuarea acesteia.

(2)Cu acordul autorităţii judiciare solicitate şi cu avizul Ministerului Justiţiei, judecătorii români pot asista la efectuarea comisiilor rogatorii.

Art. 23: Valoarea comisiei rogatorii

(1)Odată îndeplinită, comisia rogatorie este primită de Ministerul Justiţiei, care o va transmite instanţei judecătoreşti solicitante.

(2)Comisia rogatorie devine probă la dosarul cauzei pentru care a fost solicitată, având aceeaşi valoare ca şi când actul judiciar respectiv ar fi fost îndeplinit de către instanţa judecătorească română competentă.

SECŢIUNEA 3:Comisii rogatorii primite din străinătate

Art. 24: Rolul Ministerului Justiţiei

(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală competentă să primească cererile de comisii rogatorii prezentate de autorităţile judiciare din străinătate.

(2)Ministerul Justiţiei transmite cererile de comisii rogatorii judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează a se efectua actul judiciar solicitat.

(3)Documentele prin care se constată îndeplinirea comisiei rogatorii se transmit Ministerului Justiţiei, care le va transmite, pe aceeaşi cale, autorităţii solicitante.

Art. 25: Rolul instanţei judecătoreşti

(1)Autoritatea judiciară solicitată execută comisia rogatorie conform regulilor de procedură din legea română; totuşi se va lua în considerare, la cererea autorităţii judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiţia ca aceasta să nu contravină legislaţiei române.

(2)Dacă comisia rogatorie este transmisă unei autorităţi judiciare necompetente, aceasta o trimite, din oficiu, autorităţii competente, notificând Ministerului Justiţiei această împrejurare.

(3)Instanţa română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei şi locului efectuării comisiei rogatorii, putând permite, la cerere, participarea magistraţilor străini.

Art. 26: Refuzul cererii

(1)Comisia rogatorie poate fi refuzată în cazul în care:

a)executarea acesteia nu intră în sfera de competenţă a puterii judecătoreşti;

b)executarea acesteia este de natură să aducă atingere suveranităţii sau siguranţei naţionale.

(2)Comisia rogatorie nu va putea fi executată atunci când persoana care urmează a fi audiată nu poate depune mărturie datorită unor interdicţii existente în legislaţia română sau când documentele ce urmează a fi transmise ori expertizate nu pot fi circulate.

(3)În cazul în care comisia rogatorie nu poate fi executată, în tot sau în parte, autoritatea solicitantă va fi informată neîntârziat, prezentându-i-se şi motivele neexecutării.

Art. 27: Cheltuieli

Sub rezerva reciprocităţii, îndeplinirea comisiei rogatorii nu va da loc la rambursarea cheltuielilor efectuate, cu excepţia celor determinate de:

a)traducerea cererii şi a documentelor-anexă, atunci când nu au fost primite traduse în limba română sau în limba franceză ori engleză;

b)folosirea interpreţilor;

c)folosirea experţilor.

Art. 28: Rolul misiunilor diplomatice sau consulare străine

(1)Misiunile diplomatice sau consulare de pe teritoriul României pot efectua comisii rogatorii solicitate de autorităţile statului pe care îl reprezintă numai pentru cetăţenii lor şi numai cu autorizarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, care va solicita şi avizul Ministerului Justiţiei din România.

(2)Când un agent diplomatic sau funcţionar consular este autorizat să treacă la executarea unei comisii rogatorii, acesta va proceda conform regulilor de procedură ale autorităţii competente din statul solicitant, cu condiţia ca acestea să nu fie interzise de legislaţia română.

(3)Cetăţenii străini care vor fi audiaţi la misiunile diplomatice sau consulare vor putea fi asistaţi de un apărător, la cererea părţii interesate.