Secţiunea 5 - Stabilirea şi plata pensiilor - Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat - Republicare

M.Of. 748

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 16 Ianuarie 2009
SECŢIUNEA 5:Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 49
(1)Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel:
A.La Ministerul Apărării Naţionale:
a)unităţii militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b)centrului militar judeţean, în cazul celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul cadrelor militare în activitate.
B.La Ministerul de Interne şi la Serviciul Român de Informaţii:
a)unităţii militare din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere;
b)inspectoratului judeţean sau secţiei de informaţii, centrului militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(2)Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(3)Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(4)Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la organele de pensii în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.
Art. 50
(1)În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(2)Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3)Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 51
Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Art. 52
(1)Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a)de la data încetării plăţii soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b)din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
(2)Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susţinătorului pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.
Art. 53
(1)Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2)Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.
Art. 54
(1)Împotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii pensii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2)Componenţa nominală a comisiilor menţionate la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(3)Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă potrivit Legii nr. 19/2000.
(4)Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti, sunt definitive.
Art. 55
Comisia de contestaţii soluţionează contestaţiile în termenul prevăzut de lege.
Art. 56
În cazul în care organele de pensii constată unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile şi modificările legale.
Art. 57
(1)Plata pensiilor se face lunar.
(2)Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3)Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 58
(1)Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
a)beneficiarul a decedat;
b)beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)beneficiarul pensiei de urmaş a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
(2)Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice în scris această situaţie organelor de pensii ale instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1).
Art. 59
(1)Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a)pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de celălalt stat;
b)pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
c)beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d)beneficiarul unei pensii de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
e)copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);
f)soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.
(2)Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe timpul cât pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.
Art. 60
(1)Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
(2)În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
(3)Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
Art. 61
(1)Pot cumula pensia de urmaş cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
a)copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);
b)nevăzătorii care beneficiază de pensie.
(2)Beneficiarii pensiei de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.
Art. 62
Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.
Art. 63
(1)Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3)Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4)La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special cu grad profesional.
(5)În baza de calcul al pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.

Art. 64
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice organului de pensii modificarea privind condiţiile de acordare şi plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.
Art. 65
(1)Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
Art. 66
(1)Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2)Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(3)Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
Art. 67
Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, care constituie titlu executoriu.
Art. 68
(1)Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
(2)Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.