Capitolul ii - Pensii militare de stat - Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat - Republicare

M.Of. 748

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 16 Ianuarie 2009
CAPITOLUL II:Pensii militare de stat
Art. 10
Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
a)pensia de serviciu;
b)pensia de invaliditate;
c)pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1:Pensia de serviciu
Art. 11
Pensia de serviciu poate fi:
a)pentru limită de vârstă;
b)anticipată;
c)anticipată parţială.
Art. 12
Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)vârsta de 55 de ani;
b)vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani.

Art. 13
Au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a)au împlinit vârsta de 50 de ani şi sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b)sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 14
(1)Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a)sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b)sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2)Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art. 15
Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.

Art. 16
(1)Cadrele militare în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a)la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar;
b)la împlinirea vârstei de 45 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar.

(2)Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar.
Art. 17
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
a)a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b)a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare;
c)a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d)a fost în captivitate.
e)a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Art. 18
(1)Dovada privind vechimea în serviciul militar şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2)Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit Legii nr. 19/2000.
Art. 19
În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 20
(1)Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3)Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Art. 201
Pentru cadrele militare care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute la art. 15, la acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost asigurat.

Art. 21
(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.
(2)În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puţin solda de grad. La media obţinută se adaugă solda de grad prevăzută la alin. (1).
(3)În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4)Pentru cadrele militare pensionate în condiţiile art. 15 şi art. 31 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

Art. 22
Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a)pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b)pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;
c)pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64%.
Art. 23
(1)Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2)Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a)1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b)1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c)2 ani în situaţie de război sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
Art. 24
(1)Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru pensiile militare aflate în plată la această dată, la prima actualizare, conform art. 48 alin. (1) lit. a).

Art. 25
Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.

Art. 26
(1)Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECŢIUNEA 2:Pensia de invaliditate
Art. 27
Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a)producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar şi tuberculozei;
b)accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar.
Art. 28
Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a)invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, precum şi afectarea capacităţii de autoservire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b)invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;
c)invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă.
Art. 29
Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aprobă prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Art. 30
(1)Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiză medico-militară. Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul de interne şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
(2)Comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(3)Împotriva deciziilor medicale emise în condiţiile alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară.
(4)Termenul de rezolvare a contestaţiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
(5)Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară, date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6)Deciziile medicale de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.
Art. 31
(1)Cadrele militare în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:

Vârsta cadrului militar în momentul ivirii invalidităţii

Vechimea în serviciu realizată anterior ivirii invalidităţii

(ani)

sub 25 de ani

5

25-31 de ani

8

31-37 de ani

11

37-43 de ani

14

43-49 de ani

18

49-55 de ani

22

peste 55 de ani

25

(2)Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 32
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 33
(1)Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 22-24.
(2)La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a)1% pentru invaliditate de gradul I;
b)0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c)0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3)Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:
a)cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b)cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c)cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 34
Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 35
(1)Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.
(2)După fiecare revizuire comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală prin care se stabileşte, după caz:
a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
(3)Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
(4)Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
(5)Revizuirea medicală periodică se poate face şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
(6)Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a)prezintă invalidităţi ireversibile;
b)au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);
c)beneficiază de pensie în condiţiile art. 13 lit. b) şi ale art. 14 lit. b).
Art. 36
La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează. Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
SECŢIUNEA 3:Pensia de urmaş
Art. 37
Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 38
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a)până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b)dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)dacă sunt elevi sau studenţi militari ai instituţiilor militare sau civile de învăţământ, până la obţinerea primului grad de ofiţeri, maistru militar sau subofiţer, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
d)pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b) sau c).
Art. 39
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât jumătate din salariul mediu brut pe economie.

(2)În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 40
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe timpul cât este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puţin un an de căsătorie cu persoana decedată.
(2)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs în timpul activităţii, ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar, asimilată unei boli profesionale, sau a tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Art. 41
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Art. 42
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Art. 43
(1)Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
a)pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b)pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie anticipată, pensie anticipată parţială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a)pentru un singur urmaş 50%;
b)pentru 2 urmaşi 75%;
c)pentru 3 sau mai mulţi urmaşi 100%.
Art. 44
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 45
În cazul modificării numărului de urmaşi pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 43 alin. (2).
Art. 46
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 47
Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 38 lit. d) şi la art. 40 alin. (1) sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale în condiţiile art. 35 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.
SECŢIUNEA 4:Actualizarea pensiilor
Art. 48
(1)Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a)ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/ indemnizaţia lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22 - 25, 33 şi art. 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;

b)în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c)în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad şi/sau soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2)Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
SECŢIUNEA 5:Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 49
(1)Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel:
A.La Ministerul Apărării Naţionale:
a)unităţii militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b)centrului militar judeţean, în cazul celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul cadrelor militare în activitate.
B.La Ministerul de Interne şi la Serviciul Român de Informaţii:
a)unităţii militare din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere;
b)inspectoratului judeţean sau secţiei de informaţii, centrului militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(2)Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(3)Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(4)Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la organele de pensii în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.
Art. 50
(1)În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(2)Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3)Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 51
Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Art. 52
(1)Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a)de la data încetării plăţii soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b)din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
(2)Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susţinătorului pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.
Art. 53
(1)Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2)Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.
Art. 54
(1)Împotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii pensii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2)Componenţa nominală a comisiilor menţionate la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(3)Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă potrivit Legii nr. 19/2000.
(4)Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti, sunt definitive.
Art. 55
Comisia de contestaţii soluţionează contestaţiile în termenul prevăzut de lege.
Art. 56
În cazul în care organele de pensii constată unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile şi modificările legale.
Art. 57
(1)Plata pensiilor se face lunar.
(2)Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3)Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 58
(1)Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
a)beneficiarul a decedat;
b)beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)beneficiarul pensiei de urmaş a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
(2)Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice în scris această situaţie organelor de pensii ale instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1).
Art. 59
(1)Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a)pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de celălalt stat;
b)pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
c)beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d)beneficiarul unei pensii de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
e)copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);
f)soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.
(2)Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe timpul cât pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.
Art. 60
(1)Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
(2)În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
(3)Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
Art. 61
(1)Pot cumula pensia de urmaş cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
a)copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);
b)nevăzătorii care beneficiază de pensie.
(2)Beneficiarii pensiei de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.
Art. 62
Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.
Art. 63
(1)Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3)Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4)La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special cu grad profesional.
(5)În baza de calcul al pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.

Art. 64
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice organului de pensii modificarea privind condiţiile de acordare şi plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.
Art. 65
(1)Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
Art. 66
(1)Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2)Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(3)Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
Art. 67
Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, care constituie titlu executoriu.
Art. 68
(1)Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
(2)Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.