Capitolul iii - Planificarea mobilităţii urbane durabile - Legea 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă
M.Of. 486
În vigoare Versiune de la: 31 Mai 2023
CAPITOLUL III:Planificarea mobilităţii urbane durabile
SECŢIUNEA 1:Planificarea mobilităţii şi transportului public
Art. 9
(1)Planificarea strategică şi operaţională a mobilităţii se face prin Planul de mobilitate urbană durabilă.
(2)Planul de mobilitate urbană durabilă, denumit în continuare PMUD, constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spaţială a localităţilor şi a teritoriului metropolitan al acestora cu nevoile de mobilitate şi transport ale persoanelor şi mărfurilor pentru asigurarea unor condiţii de viaţă mai bune, prin integrarea cu instrumentele existente şi utilizând principiul transparenţei şi evaluării continue.
(3)PMUD are ca ţintă principală îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor şi a conectivităţii între acestea, dezvoltarea şi diversificarea unei oferte de transport (aerian, fluvial şi maritim, feroviar, rutier, pe cablu, nemotorizat, pietonal) bine integrată intermodal şi sustenabilă din punct de vedere social, economic şi de mediu.
(4)PMUD se adresează tuturor formelor de mobilitate şi transport, incluzând transportul public şi privat, de marfă şi pasageri, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau în staţionare.
(5)Începând cu 1 ianuarie 2026, PMUD este obligatoriu pentru toate municipiile din România.
(6)PMUD este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială iniţiatoare şi poate fi realizat şi pentru teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană, teritoriul metropolitan, după caz. Unde este constituită asociaţie de dezvoltare intercomunitară sau zonă metropolitană, după caz, PMUD se realizează de către asociaţie sau de către municipiu/oraş polarizator, în baza mandatului primit, pe teritoriul aferent unităţilor administrativ-teritoriale ce fac parte din asociaţie.
(7)PMUD se aprobă de către unitatea administrativ-teritorială pentru care a fost elaborat, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau de zona metropolitană în cazul planurilor de mobilitate urbană elaborate pe teritoriul a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.
(8)Reglementările privind modul de utilizare a terenurilor stabilite prin documentaţiile de urbanism, alături de priorităţile de dezvoltare urbană stabilite prin strategiile integrate de dezvoltare urbană şi măsurile de îmbunătăţire a mobilităţii urbane stabilite prin PMUD, vor fi abordate într-un mod integrat pentru a se asigura corelarea şi coordonarea propunerilor de dezvoltare de la nivel local.
(9)Începând cu 1 noiembrie 2026, deţinerea PMUD reprezintă condiţie prealabilă pentru investiţiile aferente mobilităţii urbane finanţate din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene.
(10)PMUD cuprinde două secţiuni:
a)componenta strategică;
b)planul de acţiune.
(11)PMUD poate fi actualizat în integralitate sau entităţile competente de la nivel local pot actualiza doar planul de acţiune aferent acestuia, după caz.
(12)În situaţia actualizării integrale, PMUD va fi avizat conform prevederilor art. 6 lit. d). În situaţia actualizării planului de acţiune, entităţile competente de la nivel local notifică autoritatea publică de la nivel central responsabilă cu mobilitatea urbană în termen de 30 de zile de la aprobare.
(13)Pentru informarea cetăţenilor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe pagina de internet a instituţiei autorităţilor locale sau a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară PMUD în vigoare în termen de 30 de zile de la data aprobării.
(14)PMUD se elaborează într-un mod transparent prin consultarea şi implicarea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor relevante de la etapa de iniţiere a documentaţiei.
Art. 10
Principalele direcţii de acţiune care se vor avea în vedere la elaborarea PMUD sunt următoarele:
a)creşterea siguranţei tuturor participanţilor la trafic, în special a celor vulnerabili;
b)promovarea mijloacelor de transport alternative şi integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului;
c)redistribuirea spaţiului străzii prin împărţirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public şi transportul nemotorizat;
d)mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier;
e)încurajarea mobilităţii active pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor;
f)asigurarea accesului facil şi nediscriminatoriu la infrastructura şi serviciile de transport, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse sau persoanele cu nevoi speciale;
g)asigurarea unor condiţii de călătorie de calitate ridicată pentru pasageri, inclusiv a unui program predictibil la orele de vârf şi a prioritizării transportului public, inclusiv în intersecţii;
h)asigurarea unei reţele de trasee accesibile, sigure, directe, coezive, atractive şi confortabile pentru pietoni şi persoanele care se deplasează cu bicicleta către staţii de cale ferată, noduri intermodale şi staţii de transport public, precum şi către dotările şi echipamentele publice din teritoriu;
i)dezvoltarea zonelor pietonale;
j)dezvoltarea infrastructurii, dotărilor şi serviciilor pentru mersul cu bicicleta;
k)coordonarea conectivităţii la nivel urban şi metropolitan;
l)dezvoltarea nodurilor intermodale şi optimizarea conexiunii acestora în teritoriu;
m)promovarea transportului logistic ecologic;
n)minimizarea efectului de segregare şi a impactului asupra ţesutului urban şi periurban a coridoarelor de cale ferată;
o)creşterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante, prin reducerea spaţiilor de parcare/staţionare destinate acestora;
p)utilizarea tehnologiei şi a sistemelor de transport inteligente în gestionarea mobilităţii urbane;
q)culegerea anuală de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor care să sprijine serviciile de planificare în luarea unor decizii;
r)prioritizarea transportului public la nivelul infrastructurii rutiere prin introducerea sau alocarea de benzi dedicate transportului public de călători, în vederea reducerii timpilor de deplasare;
s)mobilitatea ca serviciu, care, printr-un canal digital comun, permite utilizatorilor să planifice, să rezerve şi să plătească pentru mai multe tipuri de servicii de mobilitate;
t)alte măsuri relevante.
Art. 11
Planificarea şi proiectarea pentru mobilitate urbană durabilă vor avea în vedere următorii factori:
a)satisfacerea nevoilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri;
b)creşterea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice;
c)îmbunătăţirea calităţii aerului;
d)creşterea confortului călătoriei;
e)reducerea timpilor de deplasare pentru transportul public de persoane;
f)accesibilizarea spaţiului public;
g)prioritizarea transportului public;
h)creşterea calităţii serviciului de transport public de persoane;
i)diminuarea zgomotului/poluării fonice;
j)creşterea calităţii spaţiului public;
k)repartiţia modală a deplasărilor;
l)îmbunătăţirea infrastructurii pentru pietoni din punctul de vedere al capacităţii, confortului, siguranţei şi continuităţii;
m)îmbunătăţirea infrastructurii rutiere pentru utilizatorii de biciclete şi alte mijloace alternative de transport din punctul de vedere al fluenţei, confortului, siguranţei, atractivităţii şi continuităţii;
n)scăderea numărului de autovehicule la 1.000 de locuitori;
o)disponibilitatea şi gestiunea digitală a locurilor de parcare;
p)micşorarea distanţei şi duratei călătoriilor.
Art. 12
În sensul prezentei legi, prin dezvoltare orientată spre transportul public, denumită în continuare DOT, se înţelege proiectarea şi realizarea spaţiilor urbane şi periurbane pentru a integra comunităţi, activităţi, clădiri şi spaţiul public, cu asigurarea unor conexiuni facile prin mersul pe jos şi cu bicicleta, precum şi prin asigurarea unor conexiuni şi servicii de transport public eficiente către restul oraşului.
Art. 13
Obiectivul DOT este să asigure acces incluziv la oportunităţile şi resursele oraşului pentru toţi locuitorii prin combinarea celor mai eficiente şi sănătoase moduri de deplasare, cu cele mai mici costuri financiare şi de mediu şi cu rezilienţă adecvată la evenimente perturbatoare.
Art. 14
DOT are la bază următoarele principii:
a)asigurarea mobilităţii de bază pentru toţi locuitorii prin asigurarea de trasee accesibilizate;
b)proiectarea unor spaţii publice dinamice, cu mobilier stradal integrat în peisaj, elemente de semnalizare/iluminare corespunzătoare, elemente de peisagistică şi faţă de active ale clădirilor;
c)proiectarea străzilor astfel încât să fie asigurată deplasarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor de biciclete, prin realizarea de amenajări rutiere specifice, precum benzi, piste, drumuri şi altele asemenea, destinate circulaţiei bicicletelor, ori prin reducerea limitelor de viteză stabilite pentru autovehicule pe anumite sectoare de drum, precum şi asigurarea unei reţele cicliste complete, cu elemente de umbrire adecvate, suprafeţe netede şi parcare securizată;
d)îmbunătăţirea accesului la bunuri, servicii şi transport public printr-o reţea densă de rute pietonale şi rute pentru biciclete care să creeze conexiuni scurte, variate şi directe;
e)reducerea dependenţei de autovehicule personale prin transport public accesibil, rapid, predictibil, sigur şi cu frecvenţă şi capacitate adecvată;
f)stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos şi cu bicicleta prin introducerea unor taxe de parcare şi reducerea volumului de parcări pentru autovehicule;
g)concentrarea dezvoltării urbane în jurul staţiilor de transport public de mare capacitate pentru a asigura accesul tuturor rezidenţilor şi angajaţilor la transport public de calitate;
h)reducerea necesarului de deplasare şi activarea spaţiilor publice pe tot parcursul zilei prin promovarea unui mix de utilizări rezidenţiale şi nerezidenţiale;
i)reutilizarea terenurilor urbane existente pentru a încuraja locuirea în apropierea locurilor de muncă, a şcolilor, a serviciilor şi a altor destinaţii, în scopul reducerii timpilor de deplasare şi a emisiilor.