Titlul v - Învăţământul superior - Legea 11/1968 privind învăţământul în Republica Socialistă România
M.Of. 62
Ieşit din vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 1976
TITLUL V:Învăţământul superior
CAPITOLUL I:Organizare
Art. 118
Învăţământul superior formează specialişti de înaltă calificare necesari în diferitele domenii ale vieţii sociale şi contribuie la progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii.
Învăţământul superior se realizează prin instituţiile de învăţământ superior.
SECŢIUNEA 1:Organizarea instituţiilor de învăţământ superior
Art. 119
Instituţiile de învăţământ superior sunt: universităţi, institute, academii, conservatoare.
Art. 120
Instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin lege. Ele au personalitate juridică.
Art. 121
Instituţiile de învăţământ superior sunt organizate pe facultăţi. Facultăţile pot fi organizate pe secţii, potrivit nomenclatorului de specialităţi.
Facultăţile se înfiinţează prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
În subordonarea unor instituţii de învăţământ superior funcţionează institute organizate pe facultăţi şi secţii.
Art. 122
Pentru formarea cadrelor intermediare între ingineri şi tehnicieni sau maiştri se organizează în cadrul institutelor tehnice sau politehnice, secţii de subingineri sau de conductori arhitecţi. Pregătirea subinginerilor şi a conductorilor arhitecţi se va putea face şi în cadrul unor institute de subingineri sau de conductori arhitecţi, subordonate institutelor tehnice sau politehnice.
Art. 123
Pentru pregătirea profesorilor din învăţământul obligatoriu de cultură generală se organizează institute pedagogice, ca instituţii de învăţământ superior în înţelesul art. 119 şi art. 120 din prezenta lege sau ca institute subordonate universităţilor, în acelaşi scop se pot organiza şi facultăţi sau secţii în cadrul universităţilor.
Art. 124
Activitatea instructivă, educativă şi de cercetare ştiinţifică din facultăţi este organizată pe catedre.
Art. 125
Durata studiilor în instituţiile de învăţământ superior este de la 3 la 6 ani. La unele facultăţi şi secţii care pregătesc profesori pentru învăţământul obligatoriu de cultură generală durata de studii poate fi de 2-3 ani.
La secţiile şi institutele de subingineri şi de conductori arhitecţi durata studiilor este de 2-3 ani.
Durata studiilor se stabileşte, în limitele prevăzute în alineatele precedente, prin hotărâre a Consiliului de Miniştri, în funcţie de specialitate şi de scopul pregătirii.
Art. 126
Studiile din instituţiile de învăţământ superior se realizează prin învăţământ de zi.
La unele facultăţi, pentru specialităţile stabilite prin hotărâre a Consiliului de Miniştri, se poate organiza şi învăţământ seral sau învăţământ fără frecvenţă cu o durată de studii mai mare cu un an faţă de cea stabilită pentru învăţământul de zi.
Art. 127
Nomenclatorul de specialităţi şi planul anual de şcolarizare se elaborează de Ministerul Învăţământului, la propunerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale interesate, cu consultarea Comitetului de Stat al Planificării şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
Art. 128
Instituţia de învăţământ superior este condusă de un consiliu profesoral.
La unele instituţii de învăţământ superior, stabilite de Ministerul Învăţământului, consiliul profesoral are denumirea de senat.
Art. 129
Consiliul profesoral este format din rector, ca preşedinte, prorectori, decanii facultăţilor, 2-4 reprezentanţi ai fiecărei facultăţi, aleşi de către consiliile profesorale ale acestora dintre şefii de catedră sau alţi profesori ori conferenţiari pe termen de 4 ani şi reprezentantul organizaţiei Partidului Comunist Român, ca membri. Din consiliul profesoral mai fac parte 1-3 profesori consultanţi desemnaţi de însuşi acest consiliu.
La şedinţele consiliului profesoral participă câte un reprezentant al organizaţiei sindicale a personalului didactic, al organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist şi al Asociaţiei studenţilor.
Numărul reprezentanţilor fiecărei facultăţi se fixează de rector, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.
Consiliul profesoral alege din rândul membrilor săi un secretar ştiinţific.
Consiliul profesoral este convocat de rector, lunar, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
Art. 130
Consiliul profesoral ia hotărâri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 131
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii principale:
- hotărăşte asupra desfăşurării procesului instructiv-educativ şi ştiinţific, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului;
- avizează modificările aduse planurilor de învăţământ de consiliile profesorale ale facultăţilor;
- aprobă planul cultural-educativ centralizat al instituţiei de învăţământ superior;
- propune Ministerului Învăţământului planurile de cercetare ştiinţifică, urmăreşte realizarea acestora şi rezultatele activităţii ştiinţifice, repartizează mijloacele materiale afectate în acest scop;
- elaborează planul de editare a cursurilor şi manualelor şi îl propune Ministerului Învăţământului;
- propune Ministerului Învăţământului, cu consultarea consiliilor profesorale ale facultăţilor, structura catedrelor; deleagă, la propunerea consiliilor profesorale ale facultăţilor şi cu acordul Ministerului Învăţământului, şefii de catedră;
- numeşte profesorii sau conferenţiarii care vor face parte, ca membri, din consiliile profesorale ale facultăţilor;
- hotărăşte, pe baza avizului consiliului profesoral al facultăţii, asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori şi de conferenţiari;
- confirmă hotărârile consiliilor profesorale ale facultăţilor asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de asistenţi;
- hotărăşte asupra eliberării din funcţie a asistenţilor şi a asistenţilor stagiari;
- rezolvă contestaţiile privind exmatricularea studenţilor şi plângerile cu privire la refuzul reînmatriculării;
- aprobă, potrivit legii, propunerile privind acordarea gradaţiilor de merit;
- hotărăşte, în condiţiile legii, asupra conferirii titlului de doctor honoris causa.
Art. 132
Între şedinţele consiliului profesoral, conducerea este asigurată de un birou alcătuit din rector, prorectori şi secretarul ştiinţific.
Art. 133
Rectorul asigură conducerea operativă, rezolvând problemele legate de activitatea curentă instructiv-educativă, ştiinţifică şi gospodărească a instituţiei de învăţământ superior.
Rectorul reprezintă instituţia de învăţământ superior în relaţiile cu orice persoane sau organizaţii.
De asemenea, rectorul:
- asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului profesoral şi prezintă acestuia dări de seamă asupra desfăşurării activităţii instituţiei de învăţământ superior;
- verifică regularitatea procedurii de avansare sau de concurs pentru ocuparea posturilor de şefi de lucrări (lectori);
- numeşte şi eliberează din funcţie, pe baza hotărârii consiliului profesoral, asistenţii şi asistenţii stagiari;
- numeşte şi eliberează din funcţie personalul tehnico-administrativ şi gospodăresc;
- dispune înmatricularea, exmatricularea şi reînmatricularea studenţilor;
- eliberează actele de studii;
- organizează, sprijinul organizaţiilor de tineret, îndrumarea şi controlul căminelor şi cantinelor studenţeşti;
- confirmă hotărârile comisiilor de doctorat;
- conferă, în condiţiile legii, titlurile ştiinţifice;
- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art. 134
În îndeplinirea atribuţiilor sale rectorul este ajutat de unu sau mai mulţi prorectori. Numărul prorectorilor se stabileşte de Ministerul Învăţământului, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii instituţiei.
Rectorul poate delega unele din atribuţiile sale prorectorilor.
În cazul institutelor subordonate prevăzute la art. 121, unul din prorectori este delegat cu conducerea operativă a activităţii acestor institute.
Art. 135
Rectorul este ordonator de credite. Cu autorizarea ministrului învăţământului el poate delega atribuţiile rezultând din această calitate unuia din prorectori.
Art. 136
Rectorul este numit de ministrul învăţământului pe termen de 4 ani, din rândul a 3 membri ai consiliului profesoral, propuşi de acesta prin vot uninominal.
Pentru motive temeinice, rectorul poate fi eliberat din funcţie de ministrul învăţământului înainte de expirarea termenului de 4 ani.
Art. 137
Prorectorii sunt numiţi de ministrul învăţământului pe termen de 4 ani, dintre profesorii conferenţiari instituţiei, la propunerea rectorului, făcută cu consultarea consiliului profesoral.
Pentru motive temeinice, prorectorii pot fi eliberaţi din funcţie de ministerul învăţământului înainte de expirarea termenului de 4 ani.
Art. 138
Pentru desfăşurarea activităţii lor didactice, educative, ştiinţifice şi administrativ-gospodăreşti, instituţiile de învăţământ superior sunt încadrate şi ca personal tehnico-administrativ şi gospodăresc, potrivit normelor legale.
SECŢIUNEA 2:Organizarea facultăţilor
Art. 140
Consiliul profesoral şi facultăţii este format din decan, ca preşedinte, prodecani, şefii de catedră, din alţi profesori sau conferenţiari numiţi de consiliul profesoral ai instituţiei de învăţământ superior la propunerea decanului, şi reprezentantul organizaţiei Partidului Comunist Român, ca membri. Din consiliul profesoral mai fac parte 1-2 profesori consultanţi desemnaţi de însuşi acest consiliu.
La şedinţele consiliului profesoral participă câte un reprezentant al organizaţiei sindicale a personalului didactic, al organizaţiei Uniunii tineretului Comunist şi al Asociaţiei studenţilor.
Consiliul profesoral alege din rândul membrilor şi un secretar ştiinţific.
Consiliul profesoral este convocat de decan, lunar, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori e nevoie, în şedinţe extraordinare.
Art. 141
Consiliul profesoral ia hotărâri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 142
Consiliul profesoral al facultăţii are următoarele atribuţii principale:
- hotărăşte cu privire la desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi ştiinţific în cadrul facultăţii şi face propuneri cu privire la planul de cercetare ştiinţifică, pe baza normelor stabilite de Ministerul învăţământului;
- aduce modificări planurilor de învăţământ, în condiţiile prevăzute de art. 155;
- aprobă, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului, programele de curs;
- avizează asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori şi conferenţiari;
- hotărăşte asupra avansării în posturi de şefi de lucrări (lectori), precum şi asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de şefi de lucrări, (lectori) şi asistenţi;
- aprobă hotărârile comisiilor instituite pentru acordarea titlului de doctor-docent în ştiinţe.
Art. 143
Între şedinţele consiliului profesoral, conducerea este asigurată de un birou alcătuit din decan, prodecani şi secretarul ştiinţific.
Art. 144
Decanul asigură conducerea operativă, rezolvând problemele legate de activitatea curentă instructiv-educativă şi ştiinţifică a facultăţii.
Decanul reprezintă facultatea în relaţiile cu orice persoane sau organizaţii.
De asemenea, decanul:
- asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului profesoral;
- aplică, cu excepţia exmatriculării, sancţiuni disciplinare studenţilor.
Art. 145
În îndeplinirea atribuţiilor sale decanul poate fi ajutat de unu sau mai mulţi prodecani. Necesitatea numirii unor prodecani, precum şi numărul lor se stabilesc de Ministerul Învăţământului, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii facultăţii.
Decanul poate delega unele din atribuţiile sale prodecanilor sau oricăruia dintre membrii consiliului profesoral.
Art. 146
Decanul este numit de ministrul învăţământului, pe termen de 4 ani, din rândul a 3 membri ai consiliului profesoral al facultăţii, propuşi de către acesta prin vot uninominal. Propunerea consiliului profesoral şi facultăţii va fi avizată de rector.
Pentru motive temeinice, decanul poate fi eliberat din funcţie de ministrul învăţământului înaintea expirării termenului de 4 ani.
Art. 147
Prodecanii sunt numiţi de rector, pe termen de 4 ani, la propunerea decanului, făcută cu consultarea consiliului profesoral al facultăţii.
Pentru motive temeinice, prodecanii pot fi eliberaţi din funcţie, de rector, cu aceeaşi procedură, înainte de expirarea termenului de 4 ani.
SECŢIUNEA 3:Organizarea catedrelor
Art. 148
Catedrele sunt formate din personalul didactic care îndeplineşte activitatea instructiv-educativă şi ştiinţifică din cadrul unei discipline sau mai multor discipline înrudite.
Art. 149
Catedra este condusă de un şef de catedră delegat, cu acordul Ministerului Învăţământului, de consiliul profesoral al instituţiei de învăţământ superior, la propunerea consiliului profesoral al facultăţii, dintre membrii catedrei.
Art. 150
Şeful de catedră organizează activitatea catedrei şi răspunde de realizarea de către personalul acesteia, a procesului de învăţământ la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedră, precum şi de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea motodico-educativă şi de cercetare ştiinţifică.
SECŢIUNEA 4:Admiterea în învăţământul superior
Art. 151
Admiterea în învăţământul superior se face pe bază de concurs.
Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care posedă diploma de bacalaureat sau o diplomă echivalentă.
La concursul de admitere pentru învăţământul seral se pot prezenta numai persoanele care lucrează în domeniul specialităţii pe care doresc s-o studieze.
Art. 152
Disciplinele de concurs, probele scrise şi orale şi procedura desfăşurării concursului se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.
CAPITOLUL II:Procesul de învăţământ
Art. 153
Structura anului universitar, durata orelor de curs şi a celorlalte forme de activitate, sesiunile de examene şi vacanţele se stabilesc de Ministerul Învăţământului.
Art. 154
Procesul de învăţământ se desfăşoară în conformitate cu planurile de învăţământ şi programele de curs.
Consiliile profesorale, şefii de catedră şi întreg personalul didactic răspund de conţinutul, nivelul ştiinţific şi orientarea procesului de învăţământ.
În vederea modernizării şi perfecţionării procesului de învăţământ, Ministerul Învăţământului poate aproba aplicarea, în unele instituţii de învăţământ superior, a unor planuri, programe sau metode de predare experimentale.
Art. 155
Planurile de învăţământ cuprind, pe semestre, ani de studii şi forme de activitate (prelegeri, seminarii, lucrări practice) disciplinele obligatorii, la alegere şi facultative, activităţile aplicative, de practică în producţie şi de practică pedagogică, excursiile de documentare, precum şi numărul şi formele examenelor şi colocviilor prin care se verifică pregătirea studenţilor.
Planurile de învăţământ se întocmesc, pe specialităţi, de Ministerul Învăţământului, cu consultarea specialiştilor şi a organelor centrale interesate.
În cadrul general fixat de Ministerul Învăţământului, consiliile profesorale au dreptul să aducă modificări planurilor de învăţământ, în funcţie de profilul către care este orientată facultatea sau secţia. Aceste modificări sunt supuse aprobării Ministerului Învăţământului.
Art. 156
Practica în producţia prevăzută în planurile de învăţământ se efectuează, după caz, în întreprinderi şi instituţii, în ateliere, laboratoare sau pe teren şi are drept scop aprofundarea şi aplicarea cunoştinţelor teoretice însuşite de studenţi la prelegeri, seminarii şi lucrări practice.
Practica pedagogică prevăzută la planurile de învăţământ se efectuează în şcoli generale şi licee şi are drept scop însuşirea de către studenţi a metodelor de predare şi a abilităţii necesare exercitării profesiunii didactice.
Art. 157
Volumul şi conţinutul cunoştinţelor ce sunt predate studenţilor la fiecare disciplină sunt stabilite prin programe de curs.
Programele de curs sunt elaborate la nivelul ştiinţific şi tehnic contemporan, de catedre, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului şi sunt aprobate de consiliile profesorale ale facultăţilor.
Art. 158
Instituţiile de învăţământ superior asigură elaborarea, la vederea editării, a cursurilor, manualelor şi materialelor didactice ajutătoare, necesare desfăşurării procesului de învăţământ şi răspund de conţinutul, nivelul ştiinţific şi orientarea acestora.
Planul editorial se aprobă de Ministerul Învăţământului, pe baza propunerilor instituţiilor de învăţământ superior.
Art. 159
Verificarea pregătirii studenţilor se face pe întregul parcurs al studiilor, în cadrul seminariilor, al lucrărilor practice şi al celorlalte forme de activitate, precum şi prin examene şi colocvii.
Aprecierea cunoştinţelor studenţilor se face cu note. Nota maximă este 10, iar nota minimă de promovare este 5.
Art. 160
Situaţia şcolară a studenţilor se încheie, în fiecare an, după ultima sesiune de examene. Studenţii care au obţinut cel puţin nota 5 la toate disciplinele prevăzute în planul de învăţământ sunt promovaţi în anul de studii superior. Ceilalţi repetă anul sau sunt exmatriculaţi, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.
Într-un an universitar se poate promova un singur an de studii. Pentru unele specialităţi, la propunerea instituţiei de învăţământ superior, Ministerul Învăţământului poate aproba unor studenţi cu o pregătire excepţională promovarea a 2 ani de studii într-un an universitar.
Art. 161
Studiile în instituţiile de învăţământ superior se încheie printr-un examen de diplomă, care are drept scop verificarea capacităţii absolvenţilor de a sintetiza şi aplica cunoştinţele asimilate în anii de studii.
Examenul de diplomă se susţine în formele prevăzute în planul de învăţământ şi în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
Sunt declaraţi reuşiţi cei care obţin la acest examen cel puţin nota 6.
Art. 162
Absolvenţilor reuşiţi la examenul de diplomă, instituţia de învăţământ superior le eliberează diplome cu denumiri specifice stabilite prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
Absolvenţii declaraţi respinşi la examenul de diplomă sau care nu se prezintă la acest examen primesc, la cerere, certificat de absolvire.
Art. 163
Absolvenţii de la învăţământul de zi al instituţiilor de învăţământ superior efectuează un stagiu de 2-3 ani, în specialitatea în care s-au pregătit sau într-o specialitate înrudită, în scopul desăvârşirii pregătirii lor.
Stagiul se efectuează în organizaţii economice, instituţii de învăţământ, de cercetare ştiinţifică, sau alte instituţii social-culturale, precum şi în aparatul de stat.
În vederea asigurării locurilor de muncă tuturor absolvenţilor, organizaţiile socialiste sunt obligate să respecte actele de repartizare la stagiu.
Încălcarea dispoziţiilor alineatului precedent constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit legii.
Efectuarea stagiului conferă absolvenţilor dreptul la definitivarea încadrării în organizaţia socialistă la care au făcut stagiul sau la încadrarea într-o altă organizaţie socialistă.
CAPITOLUL III:Studenţii
SECŢIUNEA 1:Drepturi şi îndatoriri
Art. 164
Înmatricularea în anul I al instituţiilor de învăţământ superior se face de către rector, la cererea studentului, pe baza rezultatelor obţinute la recursul de admitere.
Odată cu înmatricularea în anul I al învăţământului de zi, între rector, ca împuternicit al statului, şi student se va încheia un contract. Contractul va cuprinde, pentru stat, obligaţia de a asigura studentului condiţii adecvate de învăţământ pentru student, obligaţia de a respecta normele de activitate şi de comportare universitară, precum şi de a efectua stagiul prevăzut la art. 163, în locul de muncă în care va fi repartizat. Clauzele contractului se vor stabili prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
Art. 165
Înscrierea studenţilor în ceilalţi ani de studii se face de decan, la cererea studentului, pe baza situaţiei şcolare din anul precedent.
Art. 166
Studenţii pot obţine transferarea de la o facultate la alta de acelaşi, profil sau de profil asemănător, de la o secţie la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, sau de la o formă de învăţământ la alta - învăţământ de zi, seral sau fără frecvenţă - în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţământului.
Art. 167
În scopul iniţierii studenţilor în activitatea de cercetare ştiinţifică, se pot organiza cercuri ştiinţifice studenţeşti.
Cercurile ştiinţifice studenţeşti sunt îndrumate de cadrele didactice desemnate de şeful catedrei de specialitate.
Iniţierea şi îndrumarea studenţilor în cercetarea ştiinţifică se pot organiza şi prin atragerea lor la realizarea temelor înscrise în planul de cercetare ştiinţifică al catedrelor sau al unităţilor de cercetare.
Art. 168
Pentru dezvoltarea înclinaţiilor literare şi artistice ale studenţilor, pentru lărgirea orizontului lor cultural, precum şi pentru dezvoltarea fizică şi pregătirea sportivă a acestora, se pot organiza atenee, cenacluri literare, cluburi, baze sportive şi alte forme de activităţi cultural-artistice şi sportive.
Art. 169
Pentru a îndeplini, ca specialişti şi cetăţeni, un rol activ în societate, studenţii au datoria să-şi însuşească în mod temeinic cunoştinţele care le asigură pregătirea, să participe la formele de activitate didactică stabilite prin planul de învăţământ, să respecte regulamentele interioare ale instituţiilor de învăţământ superior, să aibă o comportare civilizată faţă de cadrele didactice, de colegii lor şi de orice alte persoane, în instituţie şi în afara ei.
Art. 170
Studenţii care locuiesc în cămine şi iau masa la cantine sunt datori să respecte regulamentele de ordine interioară şi să poarte grija bunurilor obşteşti ce le sunt puse la dispoziţie. Prin organizaţiile lor şi în colaborare cu conducerea instituţiei de învăţământ superior, studenţii participă la asigurarea bunului mers al căminelor şi cantinelor.
Art. 171
Pentru succese deosebite obţinute la învăţătură, participare susţinută la activităţile organizate de instituţia de învăţământ superior şi comportare exemplară, studenţii sunt evidenţiaţi, putând primi şi recompense.
Pentru nerespectarea îndatoririlor ce le revin, studenţii pot fi sancţionaţi.
Normele de evidenţiere şi de sancţionare a studenţilor se stabilesc de Ministerul Învăţământului.
Art. 172
Absolvenţii cu diplomă ai unei facultăţi pot urma o altă facultate, fără concurs de admitere, cu scutire de frecvenţă sau prin învăţământul fără frecvenţă şi cu echivalarea examenelor la disciplinele cu conţinut identic sau similar, în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţământului.
SECŢIUNEA 2:Burse şi alte forme de sprijin material
Art. 173
Pe perioada studiilor, studenţii pot primi burse, în funcţie de rezultatele obţinute la învăţătură şi de respectarea disciplinei universitare, ţinându-se seama şi de veniturile părinţilor.
Art. 174
Studenţii bursieri care nu au domiciliul în centrul universitar unde îşi fac studiile au asigurate cazarea în cămine şi masa la cantine. De asemenea, pot locui în cămine şi lua masa la cantine, contra cost, şi studenţii nebursieri, în limita locurilor disponibile.
Art. 175
Prin bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior studenţilor li se pun la dispoziţie manuale şi cursuri universitare, precum şi alte lucrări de specialitate, necesare studiului.
Art. 176
Studenţii beneficiază de transport gratuit în vacanţe şi la practica în producţie, în condiţiile stabilite de lege.
Art. 178
Studenţii cu rezultate excepţionale la învăţătură pot primi, potrivit legii, burse de merit sau burse şi alte forme de sprijin material pentru continuarea studiilor în străinătate.
CAPITOLUL IV:Cercetarea ştiinţifică
Art. 179
Cercetarea ştiinţifică a personalului didactic din învăţământul superior se desfăşoară organizat în cadrul planurilor anuale şi de perspectivă, fiind orientată spre rezolvarea unor probleme importante ale ştiinţei şi tehnicii, potrivit cu cerinţele economiei şi culturii româneşti.
Cercetarea ştiinţifică se organizează în cadrul fiecărei catedre sau pe grupuri de catedre.
Art. 180
Pentru dezvoltarea unor cercetări ştiinţifice importante, Ministerul Învăţământului poate înfiinţa, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu acordul Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, centre de cercetare ştiinţifică.
Art. 181
Unităţile de cercetare ştiinţifică prevăzute la art. 180 funcţionează sub conducerea unui profesor sau conferenţiar.
Art. 182
În scopul stimulării cercetării ştiinţifice, instituţiile de învăţământ superior pot încheia contracte, potrivit legii, cu organizaţiile socialiste interesate pentru rezolvarea unor probleme ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice prevăzute în planurile de cercetare sau propuse de beneficiari.
Art. 183
Coordonarea cercetării ştiinţifice din învăţământul superior se face de Ministerul Învăţământului, potrivit normelor stabilite de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice.
Art. 184
Pentru rezultate deosebit de valoroase în cercetarea ştiinţifică, Ministerul Învăţământului acordă anual personalului didactic premii, pe baza regulamentului alcătuit cu consultarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare şi a Ministerului Finanţelor.
CAPITOLUL V:Titlurile ştiinţifice
Art. 185
Instituţiile de învăţământ superior conferă, în condiţiile legii, titlurile ştiinţifice de doctor, doctor-docent în ştiinţe şi doctor honoris causa.
Art. 186
Instituţiile de învăţământ superior organizează doctoratul în diferite ramuri ale ştiinţei, în vederea obţinerii unei înalte calificări ştiinţifice de specialitate.
Art. 187
Organizarea doctoratului, condiţiile de admitere, stagiul de pregătire, susţinerea tezei de doctorat şi sprijinul material acordat doctoranzilor sunt reglementate de lege.
Art. 188
- Titlul de doctor-docent în ştiinţe se poate conferi persoanelor care au titlul de doctor, s-au distins printr-o activitate ştiinţifică îndelungată şi au adus o contribuţie valoroasă la progresul ştiinţei.
Art. 189
- Titlul de doctor honoris causa se poate conferi unor cetăţeni români sau străini care s-au distins prin realizări deosebit de importante în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii, prin servicii de mare însemnătate aduse patriei noastre şi umanităţii.
CAPITOLUL VI:Instituţii şi întreprinderi anexe
Art. 190
În subordonarea instituţiilor de învăţământ superior pot funcţiona, în condiţiile legii, instituţii anexe: biblioteci, muzee, grădini botanice, staţiuni ştiinţifice sau didactice experimentale, precum şi întreprinderi anexe editorial-poligrafice.
Art. 191
Instituţiile anexe sprijină activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică din învăţământul superior şi efectuează cercetări proprii în domeniul lor de activitate.
Art. 192
Întreprinderile anexe editorial-poligrafice editează cursuri, manuale şi alt material didactic necesar pregătirii studenţilor şi publică rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale personalului didactic şi ale studenţilor, care nu pot fi cuprinse în planurile editurilor. Ele plătesc drepturi de autor, conform normelor legale.
Art. 193
Personalul de conducere al instituţiilor întreprinderilor prevăzute la art. 190 este numit de ministrul învăţământului. Pentru numirea personalului de cercetare, de specialitate sau administrativ-gospodăresc se aplică normele stabilite de Ministerul Învăţământului, pe baza dispoziţiilor legale privind fiecare categorie de personal.