Capitolul i - Organizare - Legea 11/1968 privind învăţământul în Republica Socialistă România
M.Of. 62
Ieşit din vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 1976
CAPITOLUL I:Organizare
Art. 118
Învăţământul superior formează specialişti de înaltă calificare necesari în diferitele domenii ale vieţii sociale şi contribuie la progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii.
Învăţământul superior se realizează prin instituţiile de învăţământ superior.
SECŢIUNEA 1:Organizarea instituţiilor de învăţământ superior
Art. 119
Instituţiile de învăţământ superior sunt: universităţi, institute, academii, conservatoare.
Art. 120
Instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin lege. Ele au personalitate juridică.
Art. 121
Instituţiile de învăţământ superior sunt organizate pe facultăţi. Facultăţile pot fi organizate pe secţii, potrivit nomenclatorului de specialităţi.
Facultăţile se înfiinţează prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
În subordonarea unor instituţii de învăţământ superior funcţionează institute organizate pe facultăţi şi secţii.
Art. 122
Pentru formarea cadrelor intermediare între ingineri şi tehnicieni sau maiştri se organizează în cadrul institutelor tehnice sau politehnice, secţii de subingineri sau de conductori arhitecţi. Pregătirea subinginerilor şi a conductorilor arhitecţi se va putea face şi în cadrul unor institute de subingineri sau de conductori arhitecţi, subordonate institutelor tehnice sau politehnice.
Art. 123
Pentru pregătirea profesorilor din învăţământul obligatoriu de cultură generală se organizează institute pedagogice, ca instituţii de învăţământ superior în înţelesul art. 119 şi art. 120 din prezenta lege sau ca institute subordonate universităţilor, în acelaşi scop se pot organiza şi facultăţi sau secţii în cadrul universităţilor.
Art. 124
Activitatea instructivă, educativă şi de cercetare ştiinţifică din facultăţi este organizată pe catedre.
Art. 125
Durata studiilor în instituţiile de învăţământ superior este de la 3 la 6 ani. La unele facultăţi şi secţii care pregătesc profesori pentru învăţământul obligatoriu de cultură generală durata de studii poate fi de 2-3 ani.
La secţiile şi institutele de subingineri şi de conductori arhitecţi durata studiilor este de 2-3 ani.
Durata studiilor se stabileşte, în limitele prevăzute în alineatele precedente, prin hotărâre a Consiliului de Miniştri, în funcţie de specialitate şi de scopul pregătirii.
Art. 126
Studiile din instituţiile de învăţământ superior se realizează prin învăţământ de zi.
La unele facultăţi, pentru specialităţile stabilite prin hotărâre a Consiliului de Miniştri, se poate organiza şi învăţământ seral sau învăţământ fără frecvenţă cu o durată de studii mai mare cu un an faţă de cea stabilită pentru învăţământul de zi.
Art. 127
Nomenclatorul de specialităţi şi planul anual de şcolarizare se elaborează de Ministerul Învăţământului, la propunerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale interesate, cu consultarea Comitetului de Stat al Planificării şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
Art. 128
Instituţia de învăţământ superior este condusă de un consiliu profesoral.
La unele instituţii de învăţământ superior, stabilite de Ministerul Învăţământului, consiliul profesoral are denumirea de senat.
Art. 129
Consiliul profesoral este format din rector, ca preşedinte, prorectori, decanii facultăţilor, 2-4 reprezentanţi ai fiecărei facultăţi, aleşi de către consiliile profesorale ale acestora dintre şefii de catedră sau alţi profesori ori conferenţiari pe termen de 4 ani şi reprezentantul organizaţiei Partidului Comunist Român, ca membri. Din consiliul profesoral mai fac parte 1-3 profesori consultanţi desemnaţi de însuşi acest consiliu.
La şedinţele consiliului profesoral participă câte un reprezentant al organizaţiei sindicale a personalului didactic, al organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist şi al Asociaţiei studenţilor.
Numărul reprezentanţilor fiecărei facultăţi se fixează de rector, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.
Consiliul profesoral alege din rândul membrilor săi un secretar ştiinţific.
Consiliul profesoral este convocat de rector, lunar, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
Art. 130
Consiliul profesoral ia hotărâri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 131
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii principale:
- hotărăşte asupra desfăşurării procesului instructiv-educativ şi ştiinţific, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţământului;
- avizează modificările aduse planurilor de învăţământ de consiliile profesorale ale facultăţilor;
- aprobă planul cultural-educativ centralizat al instituţiei de învăţământ superior;
- propune Ministerului Învăţământului planurile de cercetare ştiinţifică, urmăreşte realizarea acestora şi rezultatele activităţii ştiinţifice, repartizează mijloacele materiale afectate în acest scop;
- elaborează planul de editare a cursurilor şi manualelor şi îl propune Ministerului Învăţământului;
- propune Ministerului Învăţământului, cu consultarea consiliilor profesorale ale facultăţilor, structura catedrelor; deleagă, la propunerea consiliilor profesorale ale facultăţilor şi cu acordul Ministerului Învăţământului, şefii de catedră;
- numeşte profesorii sau conferenţiarii care vor face parte, ca membri, din consiliile profesorale ale facultăţilor;
- hotărăşte, pe baza avizului consiliului profesoral al facultăţii, asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori şi de conferenţiari;
- confirmă hotărârile consiliilor profesorale ale facultăţilor asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de asistenţi;
- hotărăşte asupra eliberării din funcţie a asistenţilor şi a asistenţilor stagiari;
- rezolvă contestaţiile privind exmatricularea studenţilor şi plângerile cu privire la refuzul reînmatriculării;
- aprobă, potrivit legii, propunerile privind acordarea gradaţiilor de merit;
- hotărăşte, în condiţiile legii, asupra conferirii titlului de doctor honoris causa.
Art. 132
Între şedinţele consiliului profesoral, conducerea este asigurată de un birou alcătuit din rector, prorectori şi secretarul ştiinţific.
Art. 133
Rectorul asigură conducerea operativă, rezolvând problemele legate de activitatea curentă instructiv-educativă, ştiinţifică şi gospodărească a instituţiei de învăţământ superior.
Rectorul reprezintă instituţia de învăţământ superior în relaţiile cu orice persoane sau organizaţii.
De asemenea, rectorul:
- asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului profesoral şi prezintă acestuia dări de seamă asupra desfăşurării activităţii instituţiei de învăţământ superior;
- verifică regularitatea procedurii de avansare sau de concurs pentru ocuparea posturilor de şefi de lucrări (lectori);
- numeşte şi eliberează din funcţie, pe baza hotărârii consiliului profesoral, asistenţii şi asistenţii stagiari;
- numeşte şi eliberează din funcţie personalul tehnico-administrativ şi gospodăresc;
- dispune înmatricularea, exmatricularea şi reînmatricularea studenţilor;
- eliberează actele de studii;
- organizează, sprijinul organizaţiilor de tineret, îndrumarea şi controlul căminelor şi cantinelor studenţeşti;
- confirmă hotărârile comisiilor de doctorat;
- conferă, în condiţiile legii, titlurile ştiinţifice;
- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art. 134
În îndeplinirea atribuţiilor sale rectorul este ajutat de unu sau mai mulţi prorectori. Numărul prorectorilor se stabileşte de Ministerul Învăţământului, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii instituţiei.
Rectorul poate delega unele din atribuţiile sale prorectorilor.
În cazul institutelor subordonate prevăzute la art. 121, unul din prorectori este delegat cu conducerea operativă a activităţii acestor institute.
Art. 135
Rectorul este ordonator de credite. Cu autorizarea ministrului învăţământului el poate delega atribuţiile rezultând din această calitate unuia din prorectori.
Art. 136
Rectorul este numit de ministrul învăţământului pe termen de 4 ani, din rândul a 3 membri ai consiliului profesoral, propuşi de acesta prin vot uninominal.
Pentru motive temeinice, rectorul poate fi eliberat din funcţie de ministrul învăţământului înainte de expirarea termenului de 4 ani.
Art. 137
Prorectorii sunt numiţi de ministrul învăţământului pe termen de 4 ani, dintre profesorii conferenţiari instituţiei, la propunerea rectorului, făcută cu consultarea consiliului profesoral.
Pentru motive temeinice, prorectorii pot fi eliberaţi din funcţie de ministerul învăţământului înainte de expirarea termenului de 4 ani.
Art. 138
Pentru desfăşurarea activităţii lor didactice, educative, ştiinţifice şi administrativ-gospodăreşti, instituţiile de învăţământ superior sunt încadrate şi ca personal tehnico-administrativ şi gospodăresc, potrivit normelor legale.
SECŢIUNEA 2:Organizarea facultăţilor
Art. 140
Consiliul profesoral şi facultăţii este format din decan, ca preşedinte, prodecani, şefii de catedră, din alţi profesori sau conferenţiari numiţi de consiliul profesoral ai instituţiei de învăţământ superior la propunerea decanului, şi reprezentantul organizaţiei Partidului Comunist Român, ca membri. Din consiliul profesoral mai fac parte 1-2 profesori consultanţi desemnaţi de însuşi acest consiliu.
La şedinţele consiliului profesoral participă câte un reprezentant al organizaţiei sindicale a personalului didactic, al organizaţiei Uniunii tineretului Comunist şi al Asociaţiei studenţilor.
Consiliul profesoral alege din rândul membrilor şi un secretar ştiinţific.
Consiliul profesoral este convocat de decan, lunar, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori e nevoie, în şedinţe extraordinare.
Art. 141
Consiliul profesoral ia hotărâri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 142
Consiliul profesoral al facultăţii are următoarele atribuţii principale:
- hotărăşte cu privire la desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi ştiinţific în cadrul facultăţii şi face propuneri cu privire la planul de cercetare ştiinţifică, pe baza normelor stabilite de Ministerul învăţământului;
- aduce modificări planurilor de învăţământ, în condiţiile prevăzute de art. 155;
- aprobă, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului, programele de curs;
- avizează asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori şi conferenţiari;
- hotărăşte asupra avansării în posturi de şefi de lucrări (lectori), precum şi asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de şefi de lucrări, (lectori) şi asistenţi;
- aprobă hotărârile comisiilor instituite pentru acordarea titlului de doctor-docent în ştiinţe.
Art. 143
Între şedinţele consiliului profesoral, conducerea este asigurată de un birou alcătuit din decan, prodecani şi secretarul ştiinţific.
Art. 144
Decanul asigură conducerea operativă, rezolvând problemele legate de activitatea curentă instructiv-educativă şi ştiinţifică a facultăţii.
Decanul reprezintă facultatea în relaţiile cu orice persoane sau organizaţii.
De asemenea, decanul:
- asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului profesoral;
- aplică, cu excepţia exmatriculării, sancţiuni disciplinare studenţilor.
Art. 145
În îndeplinirea atribuţiilor sale decanul poate fi ajutat de unu sau mai mulţi prodecani. Necesitatea numirii unor prodecani, precum şi numărul lor se stabilesc de Ministerul Învăţământului, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii facultăţii.
Decanul poate delega unele din atribuţiile sale prodecanilor sau oricăruia dintre membrii consiliului profesoral.
Art. 146
Decanul este numit de ministrul învăţământului, pe termen de 4 ani, din rândul a 3 membri ai consiliului profesoral al facultăţii, propuşi de către acesta prin vot uninominal. Propunerea consiliului profesoral şi facultăţii va fi avizată de rector.
Pentru motive temeinice, decanul poate fi eliberat din funcţie de ministrul învăţământului înaintea expirării termenului de 4 ani.
Art. 147
Prodecanii sunt numiţi de rector, pe termen de 4 ani, la propunerea decanului, făcută cu consultarea consiliului profesoral al facultăţii.
Pentru motive temeinice, prodecanii pot fi eliberaţi din funcţie, de rector, cu aceeaşi procedură, înainte de expirarea termenului de 4 ani.
SECŢIUNEA 3:Organizarea catedrelor
Art. 148
Catedrele sunt formate din personalul didactic care îndeplineşte activitatea instructiv-educativă şi ştiinţifică din cadrul unei discipline sau mai multor discipline înrudite.
Art. 149
Catedra este condusă de un şef de catedră delegat, cu acordul Ministerului Învăţământului, de consiliul profesoral al instituţiei de învăţământ superior, la propunerea consiliului profesoral al facultăţii, dintre membrii catedrei.
Art. 150
Şeful de catedră organizează activitatea catedrei şi răspunde de realizarea de către personalul acesteia, a procesului de învăţământ la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedră, precum şi de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea motodico-educativă şi de cercetare ştiinţifică.
SECŢIUNEA 4:Admiterea în învăţământul superior
Art. 151
Admiterea în învăţământul superior se face pe bază de concurs.
Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care posedă diploma de bacalaureat sau o diplomă echivalentă.
La concursul de admitere pentru învăţământul seral se pot prezenta numai persoanele care lucrează în domeniul specialităţii pe care doresc s-o studieze.
Art. 152
Disciplinele de concurs, probele scrise şi orale şi procedura desfăşurării concursului se stabilesc de Ministerul Învăţământului, la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.