Capitolul 1 - Sistemul de invatamant - Hotararea 461/1991 privind organizarea si functionarea invatamantului in Romania in anul scolar (universitar) 1991/1992
M.Of. 157
Ieşit din vigoare Versiune de la: 9 Iulie 1992
CAPITOLUL A:Sistemul de invatamant
Art. 1
In anul scolar 1991/1992, sistemul de invatamant din Romania cuprinde:
- invatamantul prescolar;
- invatamantul primar cu clasele I-IV;
- invatamantul gimnazial cu clasele V - VIII;
- invatamantul liceal cu clasele IX - XII sau IX - XIII;
- invatamantul profesional cu anii I - III sau I - IV;
- invatamantul complementar sau de ucenici cu anii I- II;
- invatamantul tehnic de maistri cu anii I - II sau I - III;
- invatamantul postliceal de specialitate cu anii I - II sau I - III;
- invatamantul superior de scurta curata (colegii) cu anii I - III;
- invatamantul superior de lunga durata cu anii I - VII;
- invatamantul postuniversitar;
- doctoratul;
- alte forme de perfectionare.
SECTIUNEA I:Invatamantul prescolar
Art. 2
Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-6(7) ani si se realizeaza prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu program saptamanal sau prin gradinite speciale pentru copii cu handicap senzorial si mintal. Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare si de societati comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.
Gradinita se organizeaza cu cel putin o grupa de copii din aceeasi localitate sau din doua localitati rurale apropiate.
Activitatile in gradinite se desfasoara pe grupe de copii.
Grupa se constituie, in medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii si nu mai putin de 20 de copii. La gradinitele speciale pentru copii cu handicap senzorial si mintal organizate de Ministerul Invatamantului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru Handicapati grupa se constituie, in medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii si nu mai putin de 8 copii.
Pentru fiecare grupa de prescolari se incadreaza cate o educatoare. iar la gradinitele cu program prelungit, sapatamanal si la cele speciale pentru copii handicapati se incadreaza inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de dupa-amiaza.
La gradinitele cu program sapatamanal se incadreaza inca o educatoare la fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii handicapati se incadreaza cate o educatoare la fiecare grupa, pentru desfasurarea activitatii cu copii in zilele libere.
Art. 3
Pentru copiii orfani, fara sustinatatori legali sau proveniti din familii dezorganizate, se organizeaza case de copii prescolari, de catre inspectoratele scolare.
Activitatea in casele de copii prescolari se desfasoara pe grupe constituite, in medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii si nu mai putin de 8 copii.
Incadrarea cu educatoare la aceste unitati se face conform reglementarilor prevazute la art. 2.
SECTIUNEA II:Invatamantul primar si gimnazial
Art. 4
Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si functioneaza cu clasele I - IV, de regula, cu program de dimineata.
In clasa I a invatamantului primar sunt cuprinsi, de regula, copiii care au implinit vasrta de 6-7 ani pana la data inceperii anului scolar.
Art. 5
In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor si de baza materiala existenta, invatamantul primar functioneaza in scoli cu clasele I - IV, I- VIII sau in licee.
In invatamantul primar, clasa I se constituie, in medie, din 30 elevi, fara a depasi 40 elevi, dar nu mai putin de 10 elevi.
Clasele II - IV pot functiona in continuare cu efectivele din anul scolar precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.
Activitatea de invatamant pentru fiecare clasa se asigura de catre un invatator, iar la limbile moderne, de catre profesori de specialitate.
In localitatile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli cu clasele I-IV, cu predare simultana, daca exista cel putin 4 elevi de varsta acestor clase si daca au fost cuprinsi in scoala toti copii de varsta claselor I-IV din localitatea respectiva. desfasurarea procesului de invatamant se asigura de catre:
- un invatator pentru 4-20 elevi;
- doi invatatori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I si III si al doilea la clasele II si IV;
- trei invatatori pentru 41 - 60 elevi;
- patru invatatori pentru peste 60 de elevi.
Art. 6
Invatamantul gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi, cu clasele V - VIII.
In invatamantul gimnazial, clasele se constituie, in medie, din 30 elevi, fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin dr 10 elevi, in functie de baza materiala existenta.
Art. 7
In comunele si satele in care functioneaza numai scoli cu predare in limbi ale minoritatilor nationale este obligatoriu sa se organizeze clase cu predare in limba romana, chiar daca numarul elevilor este mai mic de 10.
Art. 8
In cadrul invatamantului primar si gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artisitice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I - VIII cu program de muzica, arte plastice si coregrafie sau scoli cu program de educatie fizica si sport.
Scolile cu program de educatie fizica si sport se organizeaza pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza si in cadrul altor scoli cu clasele I - VIII.
Clasele de inceput din scolile cu program de muzica, arte plastice si coregrafie, precuj si din scolile cu program de educatie fizica si sport, se constituie din 25-30 elevi. Activitatea de invatamant din aceste scoli se desfasoara pe clase, pe grupe sau individual. Numarul de elevi din care se constituie o grupa se stabielste prin norme, la inceputul fiecarui an scolar, de catre Ministerul Invatamantului si Stiintei, in functie de speicificul activitatii.
Art. 9
Pentru promovarea activitatii elevilor din invatamantul primar, gimnazial si liceal, cu aptitudini pentru sport, functioneaza cluburi sportive, ca institutii de invatamant cu profil special. Elevii acestor cluburi sunt selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizeaza pregatirea de baza.
Cluburile sportive scolare pot functiona ca unitati independente sau in cadrul unor scoli si licee.
In cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe; efectivele grupelor se stabielsc de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Art. 10
Pentru copiii cu handicap senzorial si mintal se organizeaza, de catre Ministerul Invatamantului si Stiinetio si secretariatul de Stat pentru handicapati, scoli cu clasele I - VIII.
Pentru copiii orfani, fara sustinatori sau proveniti din familii dezorganizate se organizeaza case de copii scolari, in cadrul carora pot functiona si unitati de invatamant.
In scolile pentru copii cu handicap senzorial si mintal, clasele se constituie, in medie, din 10 elevi dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.
La clasele de copii scolari care functioneaza impreuna cu scoli speciale pentru copii handicapati, clasele se constituie, in medie, din 10 elevi, dar nu mai mutl de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. La clasele de copii scolari, grupele se constituie din 15 elevi.
Art. 11
Pentru a oferi copiilor si elevilor posibilitatea de a desfasura activitati extrascolare, functioneaza, ca institutii specializate subordonate inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor si elevilore, administratii permanente ale taberelor scolare.
In municipiul Bucuresti functioneaza Palatul copiilor, subordonat Inspectoratului scolar al municipiului Bucuresti.
Activitatea in aceste institutii se desfasoara pe baza normelor stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Art. 12
Invatamantul prescolar, primar si gimnazial se desfasoara pe baza unor planuri de invatamant si programe unitare elaborate de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Art. 13
Scolile primare si gimnaziale se infiinteaza de catre inspectoratele scolare, cu respectarea prevederilor legale.
SECTIUNEA III:Invatamantul liceal
Art. 14
Invatamantul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale si seminarii teologice, cu clasele IX - XII sau IX - XIII invatamant de zi sau seral.
Art. 15
Invatamantul liceal se organizeaza prin:
- licee teoretice;
- licee industriale;
- licee agricole;
- licee silvice;
- licee sanitare ( in lichidare cu clasele X - XII);
- licee economice, administrative si de servicii;
- licee de informatica;
- licee de metrologie;
- scoli normale;
- licee de arta;
- licee cu program de educatie fizica si sport;
- licee militare;
- seminarii teologice.
Art. 16
a)Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX - XII invatamant de zi si IX - XIII invatamant seral in profilurile: real si umanist.
b)Scolile normale se organizeaza cu clasele IX - XIII invatamant de zi.
c)Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administratie si de servicii, de arta, cu program de educatie fizica si sport, de informatica si de metrologie se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi.
Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de arta administrative si de servicii pot fi organizate si cu clasele IX-XIII invatamant seral.
d)Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de invatamant si a programelor scolare avizate de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
e)seminariile teologice se organizeaza de Secretariatul de stat pentru Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea planurilor de invatamant si a programelor scolare avizate de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Art. 17
In invatamantul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin de 18 elevi.
In liceele de arta si in cele cu program de educatie fizica si sport, clasele de inceput se constituie din 25 - 30 elevi.
Art. 18
Admiterea in clasa a IX-a in invatamantul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei. La concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamantului gimnazial. Elevii admisi in clasa a IX-a de liceu, in anul scolar 1991/1992, pot continua studiile pana la absolvirea invatamantului liceal.
Art. 19
Promovatii clasei a XII- a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot sustine examentul de bacalaureat. La scolile normale examenul de bacalaureat se sustine dupa promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberata de Ministerul Invatamantului si Stiintei pentru toate tipurile de licee si scoli normale (inlcusiv liceele militare si seminariile teologice), confera titularilor dreptul de a participa la concursul de admintere in invatamantul superior, in invatamantul postliceal de specialitate sau sa ocupe functii pentru acre se cer studii medii.
SECTIUNEA IV:Invatamantul profesional, complementar sau de ucenici
Art. 20
Invatamantul profesional se realizeaza prin scoli profesionale cu durata de 3-.4 ani invatamant de zi. Scolile profesionale se organizeaza de Ministerul Invatamantului si Stiintei, prin inspectoratele scolare, ministere, departamente. alte organe centrale si locale, precu si de prefecturi si Primaria municipiului Bucuresti. Aceste scoli pot functiona de sine statator sau impreuna cu licee, scoli tehnice de maistri si scoli postliceale de specialitate, constituind grupuri scolare cu conducere unica.
Prin procesul de invatamant ce se organizeaza in aceste scoli se asigura atat pregatirea profesionala si instruirea practica, cat si o pregatire generala, asemanatoare celei din clasele IX - X de liceu.
Clasele de elevi din scolile profesionale se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
Art. 21
Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei. La concursul de admitere pot participa absooventi ai invatamantului gimnazial.
Art. 22
La scolile profesionale, studiile se incheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire in meseria in care s-au pregatit, care le confera dreptul sa exercite meseria respectiva, in concordanta cu noemnclatorul stabilit de Ministerul Invatamantului si Stiintei si Minieterul Muncii si Protectiei Sociale.
Art. 23
In anul scolar 1991/1992 se organizeaza, in continuare, invatamant profesional pentru absolvirea clasei a X-a. In aceste scoli, inscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Art. 24
Invatamantul complementar sau de ucenici se organizeaza de catre organele administratiei locale, respectiv de catre agentii economici, cu avizul Ministerul Invatamantului si Stiintei, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinsi in invatamantul liceal sau profesional.
Invatamantul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamant de zi cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Acestea pot functiona in cadrul grupurilor scolare, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I-VIII.
In cadrul invatamantului complementar sau de ucenici se asigura pregatirea generala, precum si pregatirea profesionala si de industrie practica intr-o meserie corespunzatoare nevoilor locale din cooperatie, prestari servicii, initiativa particulara, asociatii cu caracter industrial si alte sectoare.
Art. 25
Meseriile in care se pregatesc elevii prin invatamantul complementar sau de ucenici se aleg din cele prevazute in indicatoarele tarifare de calificare care nu se regasesc in nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale.
Art. 26
Incheierea studiilor invatamantului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa exercite meseria in care au fost pregatiti, in concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Art. 27
Absolventii invatamantului complementar sau de ucenici, precum si cei de la invatamantul profesional, care doresc sa continue studiile in invatamantul liceal, pot sustine examene de diferenta, organizate sub forma de concurs, pentru inscriere in clasa a X-a si respectiv a XI-a pentru cei de la invatamantul profesional.
SECTIUNEA V:Invatamantul tehnic de maistri
Art. 28
Invatamantul tehnic de maistri se realizeaza, la solicitarea agentilor economici, prin scoli tehnice de maistri cu o durata de 1 1/2 - 2 ani cursui de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere si alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregatire.
Art. 29
Clasele la scolile tehnice de maistri se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Acestea se organizeaza in cadrul grupurilor scolare.
Art. 30
Concursul si conditiile de admitere, precum si examentul de absolvire in scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa profeseze in specialitatea respectiva, in concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
SECTIUNEA VI:Invatamantul postliceal de specialitate
Art. 31
Invatamantul postliceal de specialitate are o durata de 2 sau 3 ani si se realizeaza in scoli postiliceale de specialitate organizate de Ministerul Invatamantului si Stiintei, la propunerea ministrelor, departamentelor economice sau altor organe centrale. In aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc sa se pregateasca in vederea exercitarii unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural si sanitar.
Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamant de zi si seral in cadrul grupurilor scolare sau impreuna cu unitatile de invatamant liceal, avand conducere unica.
Art. 32
Clasele scolilor postliceale de specialitate se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
Art. 33
Admiterea in scolile postliceale de specialitate si examentul de absolvire se organizeaza pe baza normelor stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa profeseze in specialitatea absolvita, in concordanta cu nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamantului si Stiintei si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
SECTIUNEA VII:Alte categorii de scoli
Art. 34
Ministerul Invatamantului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru Handicapati organizeaza camine-scoala pentru copii cu handicap mintal, motor si mintal-motor. scoli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv, vizual, mintal, motor si mintal-motor, licee si scoli postliceale speciale pentru elevi cu handicap vizual si motor, scoli speciale de reeducare si cursuri de calificare si recalificare pentru invalizi. Procesul de invatamant din aceste scoli se desfasoara pe baza planurilor de invatamant si programelor scolare specifice, avizate de Ministerul Invatamantului si Stiintei.
Art. 35
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii si elevii din gradinite, din invatamantul primar si gimnazial, se organizeaza centre logopedice interscolare, ca structuri de educatie speciala.
Centrul logopedic interscolar functioneaza pe langa o gradinita sau scoala gimnaziala, fiind coordonat si indrumat de inspectorul scolar.
Aceaasta activitate se desfasoara atat in clasele constituite, cat si in cabinetele special amenajate. In functie de gravitatea tulburarilor, norma anuala a unui logoped este de 35-40 minori cu tulburari de limbaj din gradinite si din invatamantul primar si gimnazial.
Centrul logopedic interscolar se organizeaza cu cel putin 2 posturi de profesori logopezi ( cu specialitatea psiho-pedagogie speciala sau defectologie, pedagogie, psihologie).
Fiecare profesor logoped lucreaza 18 ore saptamanal activitate directa cu un numar de 12-15 copii. Activitatea se desfasoara individual sau cu 2-4 copii in decursul a cate 2-5 sedinte saptamanal.
Art. 36
Pentru a veni in sprijinul cadrelor didactice, elevilor si parintilor si pentru cresterea eficientei sistemului de invatamant, sunt organizate laboratoare judetene de orientare scolara si profesionala. Aceste institutii desfasoara o activitate complexa de asistenta psiho-pedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, organizata la sediu sau in scoli, in vederea cunoasterii psiho.pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului intrustic-educativ si definitivarea optiunilor scolare si profesionale.
Laboratoarele de orientare sunt institutii cu caracter interscolar si se infiinteaza de Ministerul Invatamantului si Stiintei, cel mult unu pe judet sau in municipiul Bucuresti, fiind subordonate direct inspectoratelor scolare.
Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza astfel:
- 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), in functie de numarul elevilor si complexitatea activitatii.
Personalul auxiliar se normeaza astfel:
- 1 post de asistenta sociala sau de laborant la fiecare laborator.
Personalul medical se normeza potrivit normativelor Ministerului Sanatatii.
In unitatile scolare mari se pot organiza cabinete de orientare scolara si profesionala, afiliate laboratoarelor si incadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizeaza pentru un numar de cel putin 800 de elevi din scoala respectiva. Nu se pot infiinta mai mult de 6 cabinete intr-un judet, respectiv 12 la municipiul Bucuresti.
La cabinetul de orientare lucreaza un profesor pentru orientare, cu specialitatea psihologie sau pedagogie.
Profesorii pentru orientare lucreaza, in medie, 8 ore pe ti, din care activitate la clasa 25% din norma didactica.
SECTIUNEA VIII:Invatamantul superior si postuniversitar
Art. 37
Invatamantul superior este organizat pe doua forme:
- invatamantul superior de lunga durata;
- invatamantul superior de scurta durata ( colegii).
Invatamantul superior de lunga durata pregateste specialisti cu inalta calificare pentru toate domeniile de activitate si se realizeaza prin: universitati, politehnici, institute si academii, organizate pe facultati si sectii de specializare.
Invatamantul superior de scurta durata (colegii) asigura pregatirea viitorilor specialisti pentru executie, exploatare si/sau conducere, intermediari intre muncitori si functionari, absolventi de scoala profesionala, liceu sau scoala de calificare postliceala, pe de o parte, si ingineri, economisti, medici etc., absolventi ai invatamantului superior de lunga durata, pe de alta parte.
Colegiile sunt organizate in institutiile de invatamant superior existente sau in alte unitati scolare, dar facand parte din structura institutiilor de invatamant superior.
Institutiile de invatamant superior se infiinteaza prin hotarari ale Guvernului, iar facultatile, sectiile de specializare si colegiile, prin ordin al ministrului invatamantului si stiintei.
Studiile in institutiile de invatamant superior de lunga durata se realizeaza prin cursuri de zi, serale si fara frecventa, cu durata intre 4 si 7 ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani.
Art. 38
Invatamantul postuniversitar se realizeaza prin cursuri de zi si fara frecventa. In structura institutiilor de invatamant superior functioneaza scoli postuniversitare cu durata de 1-2 ani.
Art. 39
Doctoratul constituie forma superioara de perfectionare a pregatirii profesionale a specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii, prin aprofundarea specializarii atestate prin diploma de licenta.
Art. 40
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfasurarea activitatilor in perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor si sustinerea tezelor in vederea obtinerii titlului stiintific de doctor se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului si Stiintei.
SECTIUNEA IX:Invatamantul in limbile minoritatilor nationale
Art. 41
Copiilor si elevilor din randul minoritatilor nationale li se asigura conditii egale de pregatire generala in limba materna, ca si celor de nationalitate romana.
Art. 42
In localitatile cu populatie din randul minoritatilor nationale pot functiona gradinite, scoli primare si gimnaziale, licee, scoli normale, clase, grupe sau sectii cu predare in limba materna.
Stabilirea acestor institutii scolare, grupe, clase sau sectii se face de catre inspectoratele scolare in functie de solicitari si de ponderea populatiei scolare minoritare din zona.
Istoria si geografia Romaniei se vor preda in limba romana.
In invatamantul superior si postuniversitar functioneaza, in continuare, sectii, ani de studii si grupe cu predare in limbile minoritatilor nationale.
Art. 43
Pentru a putea participa activ la intreaga viata economica, sociala, politica si culturala a Romaniei, trebuie ca tinerii din randul minoritatilor nationale sa cunoasca limba romana, asigurandu-se conditiile necesare in acest scop.
Limba si literatura romana este proba obligatorie la examentul de bacalaureat.
Art. 44
Tinerilor proveniti din randul minoritatilor nationale care au optat pentru clasa cu predare in limba romana li se asigura, la cerere, insusirea limbii materne.
Art. 45
La concursurile si examenele de amditere in invatamantul de toate gradele, candidatii din randul minoritatilor nationale pot sustine probele in limba materna, la disciplinele pe care le0au studiat in aceasta limba.
Art. 46
In situatii deosebite, functionarea unor grupe de prescolari sau clase din celelalte tipuri de invatamant cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi aprobata de Ministerul Invatavamtului si Stiintei, la cererea solicitantilor.