Secţiunea 1 - 5.1 Diagnosticul clinic de placentă praevia - Ghid din 2019 privind placenta praevia

Standard

Diagnosticul clinic de placenta praevia nu se poate stabili cu certitudine. Medicul trebuie să ridice suspiciunea clinică de placentă praevia dacă:

- pacienta se prezintă pentru sângerare vaginală spontană după 24 de săptămâni de amenoree;

- absenţa contracţiilor uterine dureroase;

- activitate cardică fetală prezentă şi mişcări active fetale prezente;

- tonus uterin normal;

- prezentaţie distocică.⁽¹⁾

B

Recomandare

Se recomandă ca medicul să informeze pacienta asupra faptului că, uneori pot fi asociate următoarele condiţii: ruptura prematură de membrane, restricţia de creştere intrauterină, antecedente de placenta praevia sau placenta accreta (PA).

E

Recomandare

Se recomandă ca diagnosticul pozitiv definitiv să fie stabilit numai după efectuarea examenului ecografic. Suspiciunea de placentă praevia creşte odată cu asocierea mai multor criterii din cele menţionate anterior.

E

Standard

Medicul trebuie să informeze pacienta asupra faptului că naşterea prin operaţie cezariană este asociată cu un risc crescut de placenta praevia la sarcinile următoare. Riscul creşte cu numărul de intervenţii cezariene din antecedente.

A

Argumentare

Un review sistematic şi o metaanaliză a 22 de studii, care au inclus 2 milioane de naşteri, au indicat o creştere a incidenţei placentei praevia de la 10 la 1.000 de naşteri în cazul pacientelor cu o singură intervenţie cezariană în antecedente la 28 la 1.000 de naşteri la pacientele cu trei sau mai multe naşteri prin operaţie cezariană în antecedente.⁽¹⁾ O metaanaliză din 2014 a confirmat aceste rezultate şi a raportat un risc relativ (odds ratio - OR) de 1,47 (95% CI 1,44-1,51) pentru placenta praevia după o naştere prin operaţie cezariană în antecedente.⁽¹⁾

Ia

Standard

Medicul trebuie să informeze pacienta asupra faptului că tehnicile de reproducere umană asistată şi tabagismul matern cresc riscul de placenta praevia.

A

Argumentare

Tehnicile de reproducere asistată sunt asociate cu un risc mai crescut de placenta praevia, independent de incidenţa crescută a sarcinilor multiple ce rezultă în urma acestor tehnici.⁽¹⁾ O metaanaliză din 2016 care a studiat incidenţa placentei praevia în cazul sarcinilor monofetale obţinute prin tehnici de reproducere umană asistată a raportat un raport de risc (risk ratio) de 3,71 (95% CI 2,67) pentru placenta praevia, rezultat confirmat şi de o metaanaliză din 2017.⁽¹⁾

Ia