Subcapitolul 12 - 4.12. Indicatori de performanţă - Ghid din 2014 privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei. Indicativ GP 127-2014
M.Of. 2 bis
În vigoare Versiune de la: 4 Februarie 2015
SUBCAPITOLUL 12:4.12. Indicatori de performanţă
(1)Prin indicatori de performanţă, se poate face aprecierea rapidă şi corectă a performanţelor de funcţionare a unui sistem de alimentare cu apă sau a unui sistem de canalizare, sau a unor părţi din aceste sisteme. Aceştia se pot referi strict la aspecte tehnice sau economice, de personal etc., dar pot fi şi de natură complexă. Indicatorii generali trebuie să prindă în componenţă elemente prin care să se poată stabili nivelul realizat în funcţionare şi să permită o comparaţie cu servicii similare. Compararea unor indicatori cu cei realizaţi în alte servicii similare este de natură să arate până unde se poate ajunge, care sunt influenţele unor moduri specifice de organizare, care este direcţia de dezvoltare, care sunt costurile de atingere a unor asemenea performanţe, care sunt beneficiile pentru consumatori.
(2)Cunoaşterea indicatorilor de performanţă are şi aspecte sociale importante; se poate investi în sistem astfel încât calitatea serviciului să fie foarte ridicată (pierderi zero, calitate bună a apei tot timpul, inundaţii din canalizare inexistente etc.) dar costul unui asemenea serviciu este mare; el poate deveni greu de suportat pentru o mare parte a populaţiei şi devine nesustenabil pentru furnizorul de servicii (pentru care gospodărirea sistemului este totuşi o afacere); în final lucrurile încep să decadă până la un nivel suportabil atât pentru furnizor cât şi pentru populaţie.
(3)Indicatorii de performanţă sunt stabiliţi pentru sistemul aflat în funcţiune dar pot fi şi prestabiliţi pentru sisteme care trebuie să fie reabilitate sau pot fi conţinuţi în contractul de concesiune sau contractul de furnizare ca elemente cu praguri peste care activitatea devine penalizabilă.
(4)Problema indicatorilor de performanţă a format obiectul preocupărilor Asociaţiei Internaţionale a Apei (IWA); în anul 2000 a fost publicată prima listă a acestor indicatori; clasificarea indicatorilor (peste 130 ca număr) era făcută pe domenii de activitate: tehnic, economic, personal de exploatare etc.
(5)În cele ce urmează vor fi menţionate câteva dintre aceste grupe de indicatori, iar în paranteză vor fi date valori între care se pot situa aceştia; desigur că pot fi şi valori în afara acestor limite; aceste limite îl vor ajuta pe cel care abordează pentru prima oară acest domeniu să fie sigur că a determinat bine acel indicator.
SECŢIUNEA 1:4.12.1. Indicatori specifici utilizabili direct în reabilitarea reţelei
(1)Pentru reţeaua de apă potabilă:
a)lungimea specifică a reţelei de distribuţie; m/loc; raportul dintre lungimea conductelor simple şi numărul de locuitori asiguraţi cu apă; în localităţi urbane are valori de 1,5-3 m/loc iar în zone rurale are valori de 3-10 m/loc;
b)numărul specific de branşamente, nr/km; se calculează ca raportul dintre numărul de branşamente şi lungimea reţelei; este important în alegerea metodei de reabilitare; la un număr mic de branşamente, (2-3/100 m) metoda poate fi aleasă în funcţie de eficienţa generală dar la branşamente dese, peste 20/km, metoda de reabilitare trebuie să ţină seama de acest element; pe suprafaţa localităţii este posibil ca densitatea branşamentelor să fie diferită (număr mic de branşamente mari acolo unde reţeaua alimentează cu apă locuinţe tip bloc şi densitate mult mai mare în zone cu locuinţe individuale; desigur că există o limită de la care lungimea reţelei nu mai este raţională (case mult prea dispersate);
c)Volumul anual de apă introdus în reţea, m3/an; dă o imagine asupra mărimii sistemului dar serveşte şi ca element de bază în determinarea volumului pierderilor de apă din sistem; valorile pot fi de ordinul 100 - 700000 m3/zi;
d)Volumul anual al pierderilor de apă din sistem, m3/an; în formularea IWA este numită şi NRW ( Non Revenue Water) sau apa care nu este facturată deci nu aduce venituri; este toată apa care iese din sistem înainte de a fi folosită în scopul pentru care a fost adusă în sistem; valorile pot fi de ordinul 10-60% din volumul de apă introdus în sistem; valoarea procentuală nu trebuie absolutizată ci trebuie luat în considerare volumul efectiv de apă pierdută (50% la un sistem care aduce 100 m3/zi, reprezintă 25 m3/zi şi este cu totul altceva dacă se compară cu un sistem la care se pierde 10% dintr-un volum de 500000 m3/zi, adică 50000 m3/zi); valori sub 10% sunt greu de obţinut şi pot fi luate în considerare la sisteme cu reţea nouă sau complet reabilitată; în lume sunt semnalate reţele cu 5% pierdere de apă; se calculează ca diferenţa între volumul de apă introdus în reţea şi volumul de apă facturat;
e)Consumul specific de apă, l/om.zi; se calculează ca raportul dintre volumul de apă facturată şi numărul de consumatori; se poate defalca pe consum menajer/casnic şi alte consumuri, sau se poate calcula ca valoare medie de referinţă; 50-200 l/om.zi;
f)Gradul de contorizare, %; calculat ca raportul dintre numărul de contoare pe branşamente şi numărul total de branşamente; valorile pot fi de ordinul 20-100%,
g)Consumul specific de energie, kWh/m3, reprezintă efortul energetic pentru aducerea apei la robinetul utilizatorului de apă; se poate estima numai pentru consumul energetic în reţea sau în tot sistemul; valorile uzuale pot cazurile care au valori în afara acestor limite sunt relativ rare (pompare multiplă, reţele complicate, transport gravitaţional al apei);
h)Numărul de avarii în reţea, nr/km.an; se calculează ca raportul dintre numărul total de avarii reparate sau nu) în decursul unui an şi lungimea reţelei; este important deoarece la un număr de reparaţii se poate stabili reabilitarea întregului tronson de conductă; o decizie corectă se poate lua atunci când suma dintre valoarea reparaţiilor şi costul apei pierdute este mai mare decât costul pentru refacerea integrală a conductei; depinde de valoarea presiunii în reţea - la presiuni mici pierderea este mai mică;
i)Perioada de remediere a avariilor sau timpul mediu între detectarea avariei şi remedierea propriu zisă, ore; perioada de remediere este funcţie de presiunea din sistem şi mărimea conductei afectate; pierderea de apă este importantă dar şi întreruperea furnizării apei poate duce la neplăceri pentru o serie de servicii; valorile pot fi de ordinul 6-72 ore;
j)Numărul probelor de apă neconforme, nr/an sau %; numărul de probe cu rezultat valoric sub/peste limita legală raportat la numărul total de probe pentru care valoarea minimă este reglementată; valorile nu pot depăşi câteva procente; la un număr prestabilit se poate declanşa procedura de spălare-dezinfectare sau reabilitare, dacă indicatorul neconform este datorat defecţiunilor din reţea;
k)Numărul probelor de apă neconforme, nr/an sau %; numărul de probe cu rezultat valoric sub/peste limita legală raportat la numărul total de probe pentru care valoarea este reglementată; valorile nu pot depăşi câteva procente; la un număr prestabilit se poate declanşa procedura de spălare-dezinfectare sau reabilitare, dacă indicatorul neconform este datorat defecţiunilor din reţea;
l)Numărul de ore fără presiune în reţea, ore/an sau %; se calculează ca raportul dintre numărul de ore fără presiune în reţea şi numărul total de ore dintr-un an - 8760; valorile depind de starea pompelor, starea reţelei de alimentare cu energie, clima, starea reţelei, mărimea presiunii etc.; în mod curent nu poate depăşi 50 ore/an, în tranşe care sunt limitate funcţie de mărimea localităţii;
m)Populaţia afectată de lipsa de presiune, nr loc. sau %; se poate determina populaţia afectată de numărul maxim de ore de întrerupere sau pe durate diferite de timp în care apa lipseşte;
n)Numărul de sesizări ale populaţiei asupra pierderilor de apă, nr/an; arată gradul de cointeresare al populaţiei asupra modului în care se distribuie apa; sunt cazuri, în lume, când populaţia este stimulată băneşte pentru raportarea pierderilor deoarece apa este mult prea preţioasă şi probabil că s-a dovedit că sistemul este mai ieftin decât un sistem tehnic adecvat coordonat de furnizorul de apă;
o)Lungimea de reţea reabilitată anual; km/an; este raportul dintre numărul de km de reţea reabilitată şi lungimea totală a reţelei;
p)Populaţia racordată la reţea, %; numărul de locuitori racordaţi la reţeaua de apă; actualmente raportul este de ordinul 10-95%;
q)Numărul de locuitori racordaţi la ambele sisteme (apă şi canalizare), %/numărul de locuitori care beneficiază de ambele servicii; valori curente, 0-70%.
(2)Pentru reţeaua de canalizare
a)Lungimea specifică a reţelei de canalizare, m/loc; rezultă din raportarea lungimii totale a reţelei de canalizare la numărul de locuitori a căror locuinţe sunt racordate la reţeaua de canalizare; valorile sunt mici în localităţile urbane (2-4 m/loc, în special la localităţile cu multe blocuri) şi mult mai mari în localităţile rurale, 5-15 m/loc;
b)Lungimea specifică a reţelei de canalizare ape uzate menajere, m/loc; poate avea valori de 2-10 m/loc funcţie de tipul localităţii şi organizarea stradală;
c)Numărul de racorduri la reţeaua de canalizare, nr/km; rezultă din raportarea numărului de racorduri la lungimea reţelei de canalizare ape uzate menajere şi asimilate; valori curente depind de tipul caselor; valori mici la localităţi cu blocuri (5-10/km) şi valori mari la localităţi rurale (10- 30/km);
d)Consumul specific de energie, kWh/m3; raportul dintre consumul de energie necesar la pomparea apei în reţea şi volumul de apă transportat; valorile pot fi zero la reţele total gravitaţionale şi 0,5 kWh/m3 la reţele cu multe staţii de pompare sau funcţionând cu vacuum; mărimea debitului şi relieful terenului sunt factorii determinanţi;
e)Numărul de intervenţii pe reţea, nr/km.an; numărul de intervenţii, planificate sau nu, necesare pentru spălarea reţelei, deblocarea unor secţiuni, repararea unor avarii etc.; depinde de tipul reţelei, de modul de întreţinere, de vechimea reţelei, dimensiunea colectoarelor, tipul de material, vechimea colectoarelor, de civilizaţia populaţiei etc.; în medie pot fi 0-3 intervenţii anuale pe fiecare km de reţea;
f)Gradul de disconfort dat de reţea din cauza proastei funcţionări (înfundări, miros pe stradă etc.); se poate raporta la lungimea de reţea (% din lungime reţea) sau la suprafaţa afectată (% din total suprafaţa canalizată); nu există valori raportate;
g)Gradul de racordare la reţeaua de canalizare menajeră, %; raportul dintre populaţia efectiv racordată la reţeaua de canalizare şi populaţia totală a localităţii; valorile curente pot fi, zero - 90%;
h)Ritmul de dezvoltare a reţelei de canalizare, km/an; este lungimea de reţea nou construită anual; valori curente 0-5 km/an;
i)Ritmul de reabilitare a reţelei, km/an sau %; lungimea de reţea reabilitată anual; acum este sub 0,5%.
SECŢIUNEA 2:4.12.2. Indicatori specifici de calitate ai serviciului
(1)Pentru reţeaua de alimentare cu apă potabilă.
a)Numărul de reclamaţii ale populaţiei legat de calitatea serviciului, nr/1000 loc; arată aprecierea cetăţenilor utilizatori de apă faţă de modul de asigurare a aşteptărilor lor; nu sunt date statistice concrete; se poate stabili o limita concreta, în funcţie de condiţiile locale;
b)Suportabilitatea costului apei pentru utilizator, arată aprecierea faţă de calitatea serviciului dar şi faptul că furnizorul de apă poate colecta contravaloarea serviciului care îi permite să continue activitatea; valorile sunt specifice unei localităţi; valorile generale sunt de ordinul 2-4% din venitul populaţiei;
c)Viteza de rezolvare a reclamaţiilor utilizatorilor de apa arată disponibilitatea şi interesul furnizorului de apă în creşterea gradului de încredere al populaţiei în calitatea serviciului; număr de zile, ca valoare medie;
d)Viteza de inspectare a reţelei de distribuţie, km/an; ar trebui ca cel mult la doi ani toată reţeaua să fie inspectată în vederea depistării pierderilor de apă;
e)Procentul de apă livrată fără contorizare, %; raportul dintre apa vândută fără contorizare (pauşal, prin contracte directe etc.) şi apa vândută după măsurare prin contor;
f)Folosirea capacităţii sistemului, %; arată gradul de folosire al dotării existente; valoarea poate fi de 50-80% funcţie de situaţia în care s-a dezvoltat sistemul (cu industrie înglobată în oraş, cu reducere masivă a consumului pentru populaţie etc.);
g)Mărimea zonei (populaţiei) influenţată de o avarie în reţea, %; suprafaţa din localitate (raportată la suprafaţa totală de localitate acoperită de serviciul de apă) pe care sunt probleme curente legate de calitatea apei sau de asigurarea presiunii. Este o valoare care depinde de situaţia locală; arată sensibilitatea reţelei.
(2)Pentru reţeaua de canalizare
a)Creşterea capacităţii de transport ca urmare a reabilitării, %; raportul dintre debitul nou transportat şi debitul vechi transportat; nu sunt valori raportate dar se poate estima o creştere de 20-30%; este importantă reducerea numărului de inundaţii, sau a suprafeţelor inundate, la ploi mari;
b)Reducerea numărului de intervenţii la reţea ca urmare a reabilitării, nr/km.an;
c)Creşterea gradului de racordare ca urmare a creşterii debitului ce poate fi transportat, %;
d)Reducerea numărului de cazuri în care canalizarea"refulează" pe străzile localităţii, nr/an;
e)Reducerea numărului de zile în care apa stagnează pe străzi producând greutăţi în trafic, nr. zile/an.
SECŢIUNEA 3:4.12.3. Indicatori economici
a)Tariful apei potabile, lei/m3; se calculează ca raport între costurile totale de exploatare a sistemului şi volumul de apă efectiv vândută (apa facturată, contorizată sau nu); rezultă că sunt cuprinse şi costurile care acoperă pierderile de apă, motiv de reabilitare a sistemului; tariful actual în ţară este de ordinul 2-8 lei/m3; depinde de alcătuirea sistemului, starea sistemului şi managementul general;
b)Tariful apei de canalizare (total reţea şi epurare), lei/m3; rezultă ca un raport între totalul costurilor de operare a sistemului şi volumul de apă evacuată din sistem; valorile curente pot fi de ordinul 1,5-5 lei/m3 funcţie de volumul de apă, energia de pompare, modul de epurare, situaţia sistemului;
c)Costul lucrărilor de intervenţie pentru controlul pierderilor din sistem, lei/an; la o lucrare nouă sau reabilitată acest cost nu trebuie să depăşească 5% din costul lucrărilor de investiţie; executarea şi corecta recepţie a lucrărilor sunt căi pentru reducerea acestor costuri;
d)Costul forţei de muncă implicate în operare, lei/an sau % din costul de operare; costul poate fi mare atunci când sistemul este deficitar şi efortul pentru funcţionarea lui este mare, cu implicarea unui personal numeros şi nu foarte bine plătit; costul se poate reduce dar nu mult deoarece prin supravegherea modernă, SCADA, personalul se reduce numeric dar trebuie să crească salariul deoarece personalul trebuie să fie mult mai bine calificat; la o conducere automată consecinţele incompetenţei asupra funcţionării pot fi mult mai mari;
e)Productivitatea personalului de exploatare, lei/an.om/raportul dintre valoarea producţiei anuale şi numărul de personal; valoare specific locală;
f)Premierea furnizorilor de apă care reuşesc să se înscrie în condiţiile de calitate, mai ales pentru apa uzată epurată (asigură apă epurată mai bună decât cerinţele avizului de mediu); efortul făcut de unii operatori compensează deficienţele altora (lipsa de reabilitare, investiţii, performanţe etc.); dacă la evacuarea unei ape mai proaste calitativ furnizorul este penalizat, pentru evacuarea unei ape mai bune ar trebui recompensat.
SECŢIUNEA 4:4.12.4. Indicatori generali de comparaţie a calităţii serviciului
(1)Pentru reţeaua de apă potabilă
a)Indicele general al pierderilor de apă, ILI (Infrastructure Leakage Index), definit ca raportul dintre pierderea reală totală de apă din sistem şi pierderea admisibilă de apă atunci când au fost luate măsuri economice de reducere a acestora; este un raport cu valori cuprinse între 1 (pentru reţele excelente) şi 500 (pentru reţele aflate în stare foarte proastă de funcţionare); după cum a rezultat din capitolul precedent pentru ca reţeaua să fie raţională în funcţionare ar trebui ca valoarea indicelui ILI să fie sub 16; este un indicator folosit pentru compararea calităţii serviciilor între orice tip de reţea de la oricare sistem de alimentare cu apă din lume; evaluarea ar trebui să se facă folosind valori de referinţă măsurate/determinate de noi, valori pe care nu le avem;
b)Indicele economic al pierderilor de apă, ELI (Economic Leakage Index) reprezintă costul măsurilor pentru aducerea pierderilor de apă în limite economice; funcţie de caracteristicile sistemului se poate stabili o limită sub care creşterea costurilor de reducere a pierderilor de apă nu mai este raţională; această limită este specifică fiecărui sistem.
(2)Pentru reţeaua de canalizare
a)Influenţa reţelei asupra modului de funcţionare a staţiei de epurare; curgerea proastă a apei uzate conduce la depuneri de material grosier, depuneri care pot fermenta aerob şi produce necazuri în localitate (miros, blocări de secţiune cu efect asupra reducerii capacităţii de transport, pierderi de apa, infiltraţii în reţea etc.); fermentarea poate reduce încărcarea organică intrată în staţia de epurare cu 10-20%;
b)Infiltraţia de apă în reţeaua de canalizare, l/km.Dn; valorile curent menţionate, de ordinul 25-50 l/zi.m pentru un tub cu diametrul de 1 m; valorile ar trebui măsurate efectiv şi pentru reţelele noastre.