Capitolul 6 - Anexe - Ghid din 2013 privind inspecţia sistemelor de climatizare în clădiri - Indicativ GEx 009-2013

M.Of. 301 bis

În vigoare
Versiune de la: 26 Iunie 2013
CAPITOLUL 6:Anexe
SUBCAPITOLUL 1:6.1. Formulare pentru întocmirea raportului
SECŢIUNEA A:
SUBSECŢIUNEA 1:Anexa A1 - Date generale ale inspecţiei

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Adresă clădire inspectată

  

2

Localitate

  

3

Nume proprietar/administrator

  

4

Adresă proprietar/administrator

  

5

Persoana autorizată responsabilă de inspecţie

 

legitimaţie MDRT, tip/număr

6

Destinaţie clădire

(_) locuinţe

(_) birouri

(_) hotel/pensiune

(_) muzeu

(_) clădire administrativă

(_) alta (de precizat)

(_) restaurant

(_) sală spectacole

(_) spaţiu comercial

(_) spital/policlinică

(_) unitate învăţământ

 

7

Data execuţiei clădirii

  

8

Modificări relevante în clădire/datele modificărilor

Ex.: schimbare destinaţie spaţii, recompartimentări, intervenţii la faţade, introducere dispozitive de umbrire suplimentare

Se detaliază modificările importante referitoare la anvelopa clădirii şi la spaţiile interioare

9

Scopul inspecţiei

(_) reglementar

(_) la cerere, pentru creşterea eficienţei energetice

 
SUBSECŢIUNEA 2:Anexa A2 - Opis al documentelor necesare a fi prezentate de beneficiar în vederea inspecţiei

1

Documentaţia tehnică completă a instalaţiei: memoriu tehnic/breviar de calcul, planuri şi secţiuni reprezentative, detalii de execuţie, liste detaliate cu echipamentele instalate şi specificaţii tehnice ale acestora

2

Rapoarte de instalare/punere în funcţiune a echipamentelor instalaţiei de climatizare

3

Certificate de calitate ale echipamentelor instalate (trebuie să includă marcajul CE sau agrement tehnic)

4

Specificaţii tehnice privind componentele sistemului de management energetic tip BMS (dacă există)

5

Document tehnic ce atestă posibilităţile sistemului BMS implementat de a facilita o analiză energetică a sistemelor de climatizare (ex. Manual de utilizare a BMS şi schema de funcţionare)

6

Raport de echilibrare aeraulică/hidraulică a instalaţiei de climatizare (dacă există)

7

Contracte de service/întreţinere a instalaţiei şi sistemului BMS încheiate între proprietar şi o firmă specializată de service

8

Registrul de întreţinere a echipamentelor ce formează sistemul de climatizare la nivelul sursei de producere, ex.: curăţarea periodică a filtrelor şi bateriilor de încălzire/răcire, controlul etanşeităţii, reparaţii ale instalaţiei frigorifice de producere a lichidului răcit (chiller) sau încărcarea periodică cu freon a circuitului frigorific

9

Registrul de întreţinere a sistemului de distribuţie a aerului către/de la sursă spre zonele climatizate, ex.: curăţarea periodică a conductelor de aer, a filtrelor şi bateriilor terminale (dacă există), verificarea periodică a gurilor de introducere/evacuare din încăperi, precum şi a prizei de aer proaspăt şi gurii de evacuare a aerului viciat

10

Registrul operaţiilor de mentenanţă efectuate la sistemele de reglare automată, la sistemele de măsură şi comandă şi la nivelul sistemului BMS (dacă acesta există)

11

Manualul de utilizare al sistemului frigorific, care trebuie să conţină cel puţin:

- categoria sistemului frigorific,

- descrierea componenţei sistemului frigorific,

- schema circuitelor electrice,

- instrucţiuni detaliate referitoare la eliminarea agentului frigorific din instalaţie,

- cauzele celor mai frecvente defecţiuni şi măsurile de remediere, spre exemplu instrucţiuni privind detectarea scăpărilor de agent frigorific de către personal autorizat şi necesitatea de a contacta tehnicieni de întreţinere competenţi,

- măsurile ce se iau pentru a împiedica îngheţarea apei în condensatoare, răcitoare, etc. În cazul temperaturilor ambiante scăzute, sau prin reducerea presiunii sau a temperaturii sistemului,

- informaţii afişate despre cartea maşinii,

- instrucţiuni asupra măsurilor de protecţie, dispoziţiilor de prim ajutor şi procedurile de urmat în caz de urgenţă, de exemplu scăpări, incendiu, explozie,

- instrucţiuni de întreţinere a sistemului, cu un calendar pentru întreţinerea preventivă în ceea ce priveşte scăpările,

- instrucţiuni la încărcarea, descărcarea şi înlocuirea agenţilor frigorifici,

- instrucţiuni referitoare la manipularea şi depozitarea agentului frigorific şi riscurile care îi sunt asociate,

- calendarul verificărilor periodice a iluminatului de siguranţă,

- instrucţiuni referitoare la funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor de siguranţă şi protecţie, a dispozitivelor de alarmă şi a indicatoarelor luminoase,

- norme referitoare la ţinerea unui registru de zi al sistemului frigorific, în care să fie consemnate:

- intervenţiile de întreţinere şi de reparaţie,

- cantităţile, natura agentului frigorific care a fost încărcat la fiecare intervenţie,

- distribuitorul agentului frigorific,

- rezultatele tuturor încercărilor şi verificărilor periodice,

- perioadele de neutilizare.

12

Schema conductelor din sistemul frigorific trebuie să fie afişată în staţia de frig şi să indice codurile dispozitivelor de oprire şi comandă.

13

Cartea instalaţiei trebuie să fie păstrată în apropiere de locul de funcţionare a instalaţiei frigorifice şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

- numele, adresa şi numărul de telefon al serviciului de depanare, persoana responsabilă de sistemul frigorific/instalaţia frigorifică,

- tipul agentului frigorific,

- instrucţiuni pentru oprirea instalaţiei frigorifice/pompei de căldură,

- presiuni admisibile,

- detalii asupra inflamabilităţii, dacă agentul frigorific utilizat este inflamabil.

SECŢIUNEA B:Anexa B - Recapitulativ al parametrilor de bază ai instalaţiei/zonei

Număr de zone termice

 
 

Parametru

Comentarii

Se controlează?

Valoare de proiectare

vara

iarna

1

Temperatura interioară zona 1

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

  

2

Umiditatea relativă interioară zona 1

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

  

3

Nivelul interior de CO2 zona 1

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

  

4

Debit de aer proaspăt

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

 

5

Se continuă tabelul cu punctele 1.. 3 până la zona "n" inclusiv, dacă n > 1 (n = număr de zone cu parametri interiori diferiţi, scenarii de funcţionare diferite sau climatizate cu sisteme diferite)

Idem 1.. 3

Idem 1.. 3

SECŢIUNEA C:
SUBSECŢIUNEA 1:Anexa C1 - Caracteristicile şi evaluarea energetică a clădirii/zonei climatizate

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Volumul clădirii/zonei climatizate

... m3

 

2

Orientare pereţi exteriori

 

Se enunţă toate orientările cardinale ale pereţilor exteriori

3

Numărul maxim real de persoane din clădire/zonă

 

Se compară cu numărul de persoane din proiect şi cu cel estimat cf. Anexei C2

4

Grad de ocupare zilnic/săptămânal/lunar

 

Ex.: 9 ore/zi (9-18) cu pauză de prânz o oră, absenţă S-D şi sărbători legale

5

Grad de vitrare

  

6

Tip vitrare

Caracteristici termice şi optice ale vitrajelor şi tâmplăriei instalate

Dacă sunt diferenţe între faţade, se specifică pe fiecare faţadă în parte

7

Tip elemente de umbrire a părţii vitrate

(_) la interior

(_) la exterior

(_) între geamuri

Se detaliază tipul elementului de umbrire

8

Tip spaţii anexe vecine neclimatizate

(_) Subsoluri

(_) Poduri

(_) Casa scării

(_) Grupuri sanitare

(_) Altele

 

9

Spaţii climatizate cu destinaţii speciale

(_) Camere curate

(_) Bucătărie mare

(_) Piscină

(_) Sala servere

(_) Altele

Se detaliază "Altele"

10

Tipuri de sarcini termice interioare

(_) Ocupanţi

(_) Iluminat artificial

(_) Echipamente de birou

(_)Motoare acţionate electric

(_) Altele

Se detaliază "Altele"

11

Sarcina termică determinată numeric pentru clădirea/zona climatizată

... kW

Se va detalia succint procedura prin care s-a determinat această sarcină termică

12

Se continuă tabelul cu punctele 1... 11 până la zona "n" inclusiv, dacă n > 1 (n= număr de zone cu parametri interiori diferiţi, scenarii de funcţionare diferite sau climatizate cu sisteme diferite)

Idem 1.. 9

Idem 1.. 9

SUBSECŢIUNEA 2:Anexa C2 - Valori indicative referitoare la densitatea de ocupare a pardoselii (din MC 001/2)

Destinaţie

Aria pardoselii pentru o persoană (în m2/persoană)

Domeniu tipic

Valoare prin lipsă

Birou

de la 7 până la 20

12

Birou mic

de la 8 până la 12

10

Sală de şedinţe

de la 2 până la 5

3

Magazin

de la 3 până la 8

4

Sală de clasă

de la 2 până la 5

2,5

Salon de spital

de la 5 până la 15

10

Camera de hotel

de la 5 până la 20

10

Restaurant

de la 1,2 până la 5

1,5

SECŢIUNEA D:Anexa D - Descrierea sistemului de climatizare

Numai aer

S.1

  

Tip sistem

Numai aer

S.1

 

Aer-apă

S.2

 

Detentă directă

S.3

 

Instalaţie de răcire prin radiaţie

S.4

plafon, pardoseală, pereţi

Dispozitive terminale

Guri de introducere a aerului în încăperi

T.1

fixe, reglabile

Ventiloconvectoare

T.2

Carcasate, necarcasate, tip casetă

Ejectoconvectoare

T.3

 

Grinzi de răcire

T.4

 

Unităţi interioare de tip Split

T.5

monosplit, multisplit

Tip distribuţie agent termic

Conducte de aer

D.1

 

Conducte de apă caldă

D.2

 

Conducte de apă răcită

D.3

 

Conducte de agent frigorific

D.4

 

Alte tipuri

D.5

 

Tip generare frig

Chiller cu condensator răcit cu aer

G.1

 

Chiller cu condensator răcit cu apă

G.2

 

Unităţi exterioare de condensare

G.3

 

Pompă de căldură aer-apă

G.4

 

Pompă de căldură apă-apă

G.5

 

Pompă de căldură aer-aer

G.6

 

Pompă de căldură apă-aer

G.7

 

Pompă de căldură sol-apă

G.8

 

Pompă de căldură sol-aer

G.9

 

Instalaţie frigorifică cu absorbţie

G.10

amoniac, LiCl

Instalaţie frigorifică cu compresie mecanică

G.11

 

Instalaţie monobloc

G.12

 

Instalaţie SPLIT

G.13

 

Altele (Ex. Dessicant cooling)

G.14

 

Tip de recuperare a căldurii

Recircularea aerului

R.1

 

Recuperator de căldură sensibilă

R.2

 

Recuperator de căldură latentă

R.3

 

Recuperarea căldurii din agentul frigorific

R.4

 

Tip alimentare cu energie

Alimentare cu energie electrică

E.1

 

Alimentare cu gaze naturale

E.2

 

Alimentare cu energie termică

E.3

 

Alimentare cu energie solară

E.4

 

Altele

E.5

 
SECŢIUNEA E:
SUBSECŢIUNEA 1:Anexa E1 - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică a sistemului de climatizare pentru clădire/zonă. Confortul şi calitatea aerului din clădire/zonă

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

S-a evaluat confortul termic interior prin măsurări in-situ ?

(_) Da

(_) Nu

 

2

În ce zone reprezentative s-au făcut aceste determinări ?

Descrieţi zonele în care s-au făcut măsurări ale parametrilor de confort termic

 

3

Descrieţi parametrii de confort termic măsuraţi

(_) Temperatura aerului

(_) Umiditatea relativă

(_) Viteza aerului

 

4

Este umiditatea relativă în limitele de confort, în corelaţie cu temperatura interioară?

(_) Da

(_) Nu

 

5

Stabiliţi clasa de ambianţă a fiecărei zone analizate, pe baza PMV măsurat/calculat, conform normativului I5 - 2010

(_) Clasa I

(_) Clasa II

(_) Clasa III

(_) Clasa IV

Se va stabili modul de determinare a PMV

6

S-a evaluat calitatea aerului interior prin măsurări in-situ?

(_) Da

(_) Nu

 

7

Ce poluanţi au fost monitorizaţi în cadrul măsurărilor?

(_) CO2

(_) Formaldehidă

(_) COV

(_) Alţii

 

8

Rezultatele măsurărilor (concentraţiile măsurate) respectă reglementările în vigoare privind calitatea aerului interior?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul răspunsului "Parţial", se va detalia

9

Descrieţi clasa de calitate a aerului interior ce a rezultat în zonele analizate, conform normativului I5 - 2010

(_) IDA 1

(_) IDA 2

(_) IDA 3

(_) IDA 4

 

10

Descrieţi aparatele de măsură utilizate

(_) Termometru

(_) Globtermometru

(_) Higrometru

(_) Anemometru

(_) Centrală achiziţie

(_) Altele

În cazul răspunsului "Altele", se va detalia

SUBSECŢIUNEA 2:Anexa E2 - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică a sistemului de climatizare pentru clădire/zonă. Reţele de distribuţie a agentului termic/frigorific

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Descrierea tipului de reţea de distribuţie utilizată

(_) Cu două conducte

(_) Cu patru conducte

(_) Cu agent frigorific

(_) Mixtă (detaliaţi)

 

2

Verificarea conformităţii traseelor de agent termic/frigorific şi a diametrelor conductelor în raport cu proiectul tehnic

(_) Conforme

(_) Neconforme

(_) Parţial (detaliaţi)

 

3

Existenţa şi starea suporţilor de susţinere pentru conducte şi armături

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Se va menţiona starea suporţilor de susţinere: bună sau degradată

4

Existenţa şi starea de funcţionare a armăturilor de separare, reglare, golire şi aerisire

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Se va menţiona starea armăturilor: bună sau nefuncţională

5

Stare izolaţie conducte de apă caldă

(_) Bună

(_) Deteriorată

(_) Absentă

 

6

Stare izolaţie conducte de apă răcită

(_) Bună

(_) Deteriorată

(_) Absentă

 

7

Verificare dacă apare condens pe suprafaţa exterioară a conductelor de apă răcită

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

 

8

Debitul de apă caldă/apă răcită/agent frigorific măsurat

Se vor indica debitele măsurate pe tronsoanele ce alimentează circuitele principale de consumatori

Se va preciza succint aparatura de măsură utilizată pentru determinarea debitelor de agent termic/frigorific

9

Temperatura apei calde/răcite

Se vor indica temperaturile apei calde/apei răcite pe circuitele tur/retur aferente ventiloconvectoarelor, ejectoconvectoarelor şi centralei de tratare a aerului (CTA)

Se va preciza succint aparatura de măsură utilizată pentru determinarea temperaturilor pe circuitele de apă

10

Număr şi tip pompe de circulaţie pe circuitele de apă caldă/apă răcită

Se vor indica inclusiv puterile electrice de catalog ale pompelor de circulaţie, verificându-se conformitatea aparaturii instalate cu cea descrisă în proiect

 

11

Mod de reglare debit de apă

(_) Tot sau nimic

(_) Ventil cu două căi

(_) Ventil cu trei căi de amestec

(_) Ventil cu trei căi de ocolire

 

12

Mod de reglare debit de agent frigorific

(_) La unităţile interioare

(_) La unitatea exterioară

 

13

Mod de reglare pompe

(_) Pornit-oprit

(_) Turaţie variabilă

 

OBSERVAŢIE: În cazul prezenţei unui sistem BMS legat de funcţionarea instalaţiei de climatizare, valorile monitorizate ale parametrilor de la liniile 6... 9 vor fi afişate direct pe ecranul postului de comanda a BMS şi preluate ca atare, fără a mai fi măsurate în cadrul inspecţiei.

SUBSECŢIUNEA 3:Anexa E3 - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică a sistemului de climatizare pentru clădire/zonă. Centrala de tratare a aerului

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Locul de montaj al centralei de tratare

(_) În subsolul clădirii

(_) Pe terasa clădirii

(_) Alt spaţiu

 

2

Tipul de aer tratat în centrala de tratare

(_) Aer proaspăt

(_) Aer proaspăt

(_) Aer recirculat

 

3

Funcţiuni termodinamice ale centralei de tratare

IARNA

(_) Încălzire

(_) Răcire

(_) Umidificare

(_) Amestec

(_) Recuperare

VARA

(_) Încălzire

(_) Răcire

(_) Umidificare

(_) Amestec

(_) Recuperare

Se va detalia tipul de umidificare (apă sau abur), tipul de recuperare (sensibilă sau totală), tipul de încălzire (apă caldă, abur sau electrică), tipul de răcire (cu apă răcită sau detentă directă)

4

Modul de tratare a aerului climatizat corespunde cu cel descris în proiectul tehnic?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

 

5

În cazul existenţei unui recuperator de căldură în centrala de ventilare, sunt luate măsuri de protecţie contra îngheţului în acest aparat?

(_) Da

(_) Nu

(_) Nu este cazul

Se va detalia, în cazul răspunsului "Da", modul de protecţie contra îngheţului a recuperatorului de căldură (numai dacă centrala este amplasată în exterior sau într-un spaţiu neîncălzit)

6

Se realizează controlul umidităţii interioare cu ajutorul centralei de tratare a aerului ?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

 

6

Verificarea conformităţii dintre sarcinile termice ale echipamentelor din centrală şi sarcinile de încălzire/răcire ale zonelor climatizate

(_) Conforme

(_) Neconforme

(_) Parţial (detaliaţi)

Se permite o abatere de 10 % în plus a sarcinilor instalate la bateriile de încălzire/răcire, faţă de valorile din proiectul tehnic

7

Mod de reglare a raportului dintre debitele de aer proaspăt/recirculat

(_) Raport constant

(_) Reglare funcţie de nivelul de CO2 interior

(_) Reglare funcţie de temperatura exterioară

(_) Reglare mixtă

 

8

Tip ventilator introducere

(_) Centrifugal monoaspirant

(_) Centrifugal dublu aspirant

(_) Axial

 

9

Putere electrică nominală ventilator introducere

...kW

 

10

Mod de reglare debit ventilator introducere

(_) Turaţie constantă

(_) Turaţie variabilă

 

11

Tip ventilator aspiraţie

(_) Centrifugal monoaspirant

(_) Centrifugal dublu aspirant

(_) Axial

(_) Radial

 

12

Putere electrică nominală ventilator aspiraţie

...kW

 

13

Filtre de praf

(_) Pe aerul tratat

(_) Pe aerul proaspăt

(_) Pe aerul evacuat

Se vor detalia tipul sau tipurile filtrelor de praf din cadrul centralei

14

Starea colmatării filtrului de praf

(_) Avansată

(_) Medie

(_) Redusă

 

15

Montaj corect al filtrelor de praf în cadrul centralei

(_) Da

(_) Nu

 

16

Cădere de presiune măsurată la filtrul de praf de pe circuitul de introducere

...Pa

Se va verifica dacă valoarea măsurată se încadrează în limitele din specificaţia tehnică a filtrului

17

Verificarea nivelului depunerilor de piatră pe suprafaţa exterioară a bateriilor de încălzire/răcire

(_) Depuneri semnificative

(_) Depuneri nesemnificative

 

18

Verificarea nivelului depunerilor de piatră la echipamentul de umidificare cu apă/abur

(_) Depuneri semnificative

(_) Depuneri nesemnificative

 

19

Utilizarea produselor antilegionella în camera de tratare cu apă din cadrul centralei

(_) Da

(_) Nu

(_) Nu este cazul

 

20

Verificarea gradului de siguranţă a centralei de tratare faţă de personalul de exploatare

(_) Oprirea ventilatorului la deschiderea uşii de vizitare

(_) Nu există măsuri de siguranţă

 

21

Există infiltraţii/exfiltraţii de aer la îmbinările dintre aparatele de tratare din centrală?

(_) Da

(_) Nu

 

22

Starea grilelor de aer exterior, a jaluzelelor fixe şi a prefiltrului de pe circuitul de aer exterior

(_) Grile obturate

(_) Jaluzele închise

(_) Prefiltru colmatat

(_) Stare bună

 

23

Verificarea amplasării prizei de aer proaspăt în raport cu gurile de aer viciat evacuat din clădire

(_) Amplasare corectă

(_) Amplasare incorectă

Se va verifica corectitudinea de amplasare relativă a acestor elemente prin aplicarea prevederilor normativului I5 - 2010

24

Verificarea amplasării prizei de aer proaspăt în raport cu gurile de evacuare a aerului viciat de la turnurile de răcire

(_) Amplasare corectă

(_) Amplasare incorectă

Se va verifica corectitudinea de amplasare relativă a acestor elemente prin aplicarea prevederilor normativului I5 - 2010

25

Verificarea eventualei umidităţi sau temperaturi excesive din încăperea centralei de tratare

(_) Temperatură excesivă

(_) Umiditate excesivă

(_) Nu este cazul

 

26

Există un indicator de avertizare care să semnaleze oprirea sau pornirea ventilatorului în momentul deschiderii uşii de vizitare a acestui aparat ?

(_) Da

(_) Nu

 

27

Debit măsurat la ieşirea din CTA, pe circuitul de aer tratat

...m3/h

Se va compara valoarea măsurată cu cea din proiect şi cu suma debitelor de aer de pe circuitele de introducere principale

28

Debit măsurat la intrarea în CTA, pe circuitul de aer extras

...m3/h

Se va compara valoarea măsurată cu cea din proiect şi cu suma debitelor de aer de pe circuitele de extragere principale

29

Căderea de presiune dintre punctul de ieşire a aerului tratat în CTA şi gura de introducere cea mai defavorizată aeraulic

...Pa

 

30

Căderea de presiune pe ansamblul centralei de tratare a aerului

...Pa

Se vor însuma pierderile de presiune pe: camera de amestec, filtru de praf, baterii (încălzire/răcire) şi umidificator sau se va face diferenţa dintre presiunea dinainte de ventilatorul de introducere şi cea de după camera de amestec

SUBSECŢIUNEA 4:Anexa E4 - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică a sistemului de climatizare pentru clădire/zonă
Distribuţia aerului
- a) Guri de aer şi circuite de distribuţie a aerului
- b) Ventiloconvectoare
- c) Alte aparate terminale: grinzi de răcire, unităţi interioare de tip Split sau VRV
a)Guri de aer şi circuite de distribuţie a aerului

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Verificarea compatibilităţii caracteristicilor tehnice ale gurilor de aer din teren cu cele indicate în proiectul tehnic

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

 

2

Verificarea existenţei unor guri de aer de introducere/extragere complet obturate sau nefuncţionale

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Se va verifica, prin sondaj, un număr de guri egal cu 10 % din numărul total de guri de introducere/extragere, cu prioritate în zonele unde se constată plângeri ale ocupanţilor (de consultat în prealabil Anexa N)

3

Verificarea poziţionării corecte la plafon a gurilor de aer de introducere în raport cu cele de extragere

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

În cadrul răspunsurilor "Nu" sau "Parţial", se va menţiona în ce zone s-au observat aceste neconcordanţe

4

Verificarea uniformităţii distribuţiei aerului în zona de ocupare

(_) Da

(_) Nu

Se va efectua prin sondaj determinarea indicelui IPDA (cf. Anexei K), cu prioritate în zonele unde se constată plângeri ale ocupanţilor (de consultat în prealabil Anexa N)

5

Verificarea izolaţiei termice a circuitelor de aer de ventilare, precum şi a circuitelor de aer tratat

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

 

6

Menţionaţi circuitele pe care s-au făcut măsurări ale debitelor de aer

(_) Circuit de introducere aer tratat

(_) Circuit de evacuare aer viciat

(_) Circuit de admisie aer de ventilare

(_) Circuit de aer recirculat

(_) Circuit de aer extras

 

7

Sunt conforme valorile debitelor măsurate cu cele din proiectul tehnic al instalaţiei?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Se vor preciza, în cazul răspunsului "Parţial", circuitele unde s-au înregistrat abateri mai mari de 5 % faţă de debitele proiectate

8

Debitele de aer la gurile de aer de introducere/extracţie sunt conforme cu valorile din proiect?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Se vor testa, prin sondaj, un procent de 10 % din numărul total de guri de introducere/extracţie a aerului din clădire, mărindu-se acest procent la observarea unor abateri mai mari de 5 % faţă de debitele proiectate

9

Este nevoie de o echilibrare aeraulică a circuitelor de introducere/extracţie a aerului?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Se vor preciza, în cazul răspunsului "Parţial", circuitele de aer unde este necesară echilibrarea aeraulică

10

În ce clasă de etanşeitate se încadrează conductele de transport al aerului introdus/extras?

(_) Clasa A

(_) Clasa B

(_) Clasa C

(_) Clasa D

Se va detalia dacă aceste circuite de introducere/evacuare se încadrează în clase de etanşeitate diferite şi se va menţiona dacă s-au efectuat teste de etanşeitate pe circuitele de aer

11

Regimul de presiune realizat între zonele ventilate/climatizate adiacente conduce la ventilarea corectă a clădirii în ansamblul ei?

(_) Da

(_) Nu

Se va verifica dacă circulaţia aerului prin clădire se face dinspre zonele convenţional "curate" înspre zonele viciate (grupuri sanitare, bucătării, anexe), prin măsurări de presiune diferenţială realizate în clădire de către inspector

b)Ventiloconvectoare

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Număr/tip

Se vor menţiona numărul ventiloconvectoarelor de acelaşi tip instalate

 

2

Putere de răcire

...kW

Se va preciza puterea de răcire pentru fiecare tip în parte în condiţii nominale

(ex. apă racită tur/retur = 7/12 °C, aer = 27 °C)

3

Putere de încălzire

...kW

Se va preciza puterea de încălzire pentru fiecare tip în parte în condiţii nominale

(ex. apă caldă tur/retur = 60/40 °C, aer = 21 °C)

4

Durată de funcţionare estimată

... ore/an

 

5

Durată de funcţionare măsurată

... ore/an

 

6

Putere totală pentru ventilare estimată

...kW

 

7

Putere totală pentru ventilare estimată

...kW

 

8

Situaţia întreţinerii

(_) 1 dată/an

(_) 1 dată/doi ani

(_) la cerere

Inspectorul va analiza registrul de întreţinere furnizat de proprietar şi va verifica, prin sondaj, funcţionarea câtorva ventiloconvectoare (15-20 % din numărul total)

9

Situaţia exploatării

(_) satisfăcătoare

(_) nesatisfăcătoare

Inspectorul va discuta cu inginerul responsabil de exploatarea instalaţiei şi va analiza chestionarul de evaluare a confortului termic completat de utilizatorii sistemului de climatizare (ocupanţi)- anexa N

10

Temperatura interioară setată la valoarea din proiect?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Dacă în urma discuţiei cu ocupanţii şi proprietarul se constată că temperatura interioară setată la ventiloconvector este diferită de valoarea de proiectare, se va consemna acest lucru în raportul de inspecţie şi se va ţine cont în analiza performanţei energetice a instalaţiei

11

Mod reglare putere ventiloconvector

(_) pe partea de apă turaţie

(_) ventilator

(_) mixt

 

12

Racord aer proaspăt

(_) Da

(_) Nu

 

13

Cădere de presiune măsurată în ventiloconvector

...Pa

Se va compara căderea de presiune măsurată cu înălţimea de presiune de catalog a ventilatorului

c)Alte aparate terminale: grinzi de răcire, unităţi interioare de tip Split sau VRV

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Număr/tip

Se vor menţiona numărul aparatelor terminale de acelaşi tip instalate

 

2

Putere de răcire

...kW

Se va preciza puterea de răcire pentru fiecare tip în parte în condiţii nominale (ex. apă răcită tur/retur =7/12 °C, aer=27 °C)

3

Putere de încălzire

...kW

Se va preciza puterea de încălzire pentru fiecare tip în parte în condiţii nominale (ex. apă caldă tur/retur = 60/40 °C, aer = 21 °C)

4

Durată de funcţionare estimată

... ore/an

 

5

Durată de funcţionare măsurată

... ore/an

 

6

Putere totală pentru ventilare estimată

...kW

 

7

Putere totală pentru ventilare estimată

...kW

 

8

Situaţia întreţinerii

(_) 1 dată/an

(_) 1 dată/doi ani

(_) la cerere

Inspectorul va analiza registrul de întreţinere furnizat de proprietar şi va verifica, prin sondaj, funcţionarea câtorva aparate terminale din fiecare tip instalat (15-20 % din numărul total)

9

Situaţia exploatării

(_) satisfăcătoare

(_) nesatisfăcătoare

Inspectorul va discuta cu inginerul responsabil de exploatarea instalaţiei şi va analiza chestionarul de evaluare a confortului termic completat de utilizatorii sistemului de climatizare (ocupanţi) - anexa N

10

Temperatura interioară setată la valoarea din proiect?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial (detaliaţi)

Dacă în urma discuţiei cu ocupanţii şi proprietarul se constată că temperatura interioară setată la ventiloconvector este diferită de valoarea de proiectare, se va consemna acest lucru în raportul de inspecţie şi se va ţine cont în analiza performanţei energetice a instalaţiei

11

Mod reglare putere aparat terminal

(_) pe partea de apă

(_) turaţie ventilator

(_) mixt

 

12

Racord aer proaspăt

(_) Da

(_) Nu

 

13

Cădere de presiune măsurată în aparatul terminal

...Pa

Se va compara căderea de presiune măsurată cu înălţimea de presiune de catalog a aparatului terminal (dacă este cazul)

SUBSECŢIUNEA 5:Anexa nr. E5 - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică a sistemului de climatizare pentru clădire/zonă. Automatizarea şi sistemul BMS

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Setarea regulatoarelor

Se citesc ziua şi ora indicate de regulatoare

Se compară ziua şi ora la care se face inspecţia cu ziua şi ora indicate de regulatoare

Se indică dacă există o "plajă neutră" între situaţia de încălzire şi cea de răcire a zonelor climatizate

Se apreciază în raport cu economia de energie

Se verifică perioadele de pornire/oprire a sistemului

Se compară cu perioadele de ocupare ale clădirii/zonei

Se identifică schemele de principiu ale reglării CTA

- Se verifică dacă sistemul de tratare a aerului din CTA este comandat în concordanţă cu procesele de tratare prevăzute şi cu condiţiile climatice.

- Se evaluează modul de reglare a puterii de încălzire/frigorifice la bateriile de încălzire/răcire

2

Poziţia şi funcţionarea sondelor de temperatură din încăperi

Se identifică şi se evaluează funcţionarea sondelor de reglare a temperaturii pentru încălzirea/răcirea încăperilor din zonelor inspectate

Se verifică dacă sistemul asigură temperatura setată din încăperi; se diferenţiază sistemele aer-apă şi aer refrigerent de sistemul numai aer unde se verifică dacă încăperea unde se măsoară temperatura este reprezentativă

3

Reglarea aeraulică

Se identifică modalităţile existente de reglare aeraulică a sistemului, prin modificarea debitelor de aer introdus sau evacuat/recirculat, precum şi a debitului de aer proaspăt

Se evaluează situaţia existentă

Se identifică, dacă există, modul de reglare a dispozitivelor terminale (gurilor de aer) de introducere a aerului, în funcţie de temperatura de introducere

Se evaluează dacă prezenţa/lipsa unui astfel de reglaj influenţează asupra eficienţei distribuţiei aerului

4

Zonare locală

Se determină dacă există zone individuale de automatizare pentru încălzire şi răcire

Se apreciază zonarea convenabilă în raport cu factori cum ar fi nivelurile locale al aporturilor interne, orientarea sau expunerea la radiaţia solară.

5

Sistem BMS

Se identifică modulele BMS instalate şi capacitatea acestora de a furniza o bază de date extinsă cu parametrii monitorizaţi din instalaţie

Se menţionează parametrii monitorizaţi: debite de aer, debite de agent termic (apă caldă/apă răcită), temperaturi în conductele de aer şi la nivelul centralelor de tratare, temperaturi tur/retur ale agentului termic, parametrii exteriori măsuraţi etc.

Se stabileşte dacă există un modul BMS pentru gestiunea energiei, implementat în instalaţia de climatizare

Se precizează capacităţile şi limitele unui astfel de modul în gestiunea energiei.

6

Contorizare

Să investigheze dacă există o contorizare separată a energiei electrice consumate pentru instalaţia de climatizare

Se precizează ce consumuri de energie sunt contorizate (instalaţia frigorifică, pompe, ventilatoare etc.)

7

Pregătirea personalului

Se verifică dacă personalul cunoaşte funcţiile sistemului BMS instalat şi dacă a fost pregătit în acest sens.

Se menţionează tipul şi durata cursurilor de pregătire a personalului

SUBSECŢIUNEA 6:Anexa E6 - Calculul indicilor specifici de consum de energie: puterea specifică pentru ventilare şi puterea specifică pentru climatizare
Se va calcula puterea specifică de ventilare a unui sistem de ventilare-climatizare utilizând următoarea relaţie:
PSP+V = Pv / qv
În care:
PSP-V este puterea specifică corespunzătoare tuturor ventilatoarelor din sistemul de admisie/evacuare a aerului în clădire (centrala de tratare a aerului, ventilatoarele individuale de introducere a aerului exterior şi cele de extracţie a aerului viciat) - în W/( m3 s-1)
Pv este suma puterilor electrice absorbite de toate ventilatoarele din sistem - în W
qV debitul de aer nominal maxim (valoarea maximă dintre debitul total de ventilare introdus şi debitul total extras din clădire) - în m3 s-1
În funcţie de valorile lui PSP-V, se definesc 5 categorii, conform SR EN 13779:2005:
- SPF 1 - cu PSP-V < 500 - eficienţă optimă
- SPF 2 - cu 500 < PSP-V < 750 - eficienţă ridicată
- SPF 3 - cu 750 < PSP-V < 1250 - eficienţă medie
- SPF 4 - cu 1250 < PSP-V < 2000 - eficienţă scăzută
- SPF 5 - cu PSP-V >= 2000 - eficienţă foarte scăzută
Puterea specifică de climatizare, Psp-cl [W/(m3 s-1)] se va calcula însumând următoarele puteri electrice:
- puterile ventilatoarelor aparţinând tuturor unităţilor interioare de climatizare (ventiloconvectoare şi unităţi interioare de tip SPLIT sau VRV) - Pv-ui, în W
- puterile ventilatoarelor de răcire a unităţilor exterioare de condensare (cu aer sau apă) -Pv- ue, în W
- puterea electrică consumată de grupul frigorific, PGF, în W şi
- puterile tuturor pompelor de circulaţie a apei răcite de pe circuitele hidraulice, PP-circ,ar, în W
Relaţia de calcul a puterii specifice de climatizare este următoarea:
Psp-cl = (PV-UI+PV-UE+PGF+PP-circ, ar) / qV,
în care qV este debitul de aer nominal maxim introdus sau evacuat din clădire (transferat între clădire şi exterior)
SUBSECŢIUNEA 7:Anexa E7 - Certificat de inspecţie a instalaţiei de climatizare

Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii:

Aria utilă: [m2]

Zone inspectate:

Aria construită desfăşurată: [m2]

Destinaţia clădirii/zonei:

 

Regim de înălţime:

Volumul interior al clădirii/zonei inspectate: [m3]

Anul construirii:

 

Scopul elaborării certificatului de inspecţie: reglementar/la cerere

Indici specifici de consum de energie:

puterea specifică pentru climatizare

[W/(m3 s-1)]

puterea specifică pentru ventilare

[W/(m3 s-1)]

Programul de calcul utilizat:

Date privind identitatea inspectorului:

SECŢIUNEA F:
SUBSECŢIUNEA 1:Anexa F1 - Clasificarea şi caracteristicile fluidelor frigorifice
Agenţii frigorifici sunt clasificaţi conform SR EN 378-1/2008 pe grupe, în funcţie de caracteristicile lor, influenţa asupra sănătăţii şi securităţii oamenilor şi a mediului:
Grupa 1: Agenţi frigorifici neinflamabili care nu sunt în mod substanţial nocivi pentru sănătatea persoanelor. În această grupă sunt incluse majoritatea substanţelor de sinteză (freoni), pure sau amestecuri şi bioxidul de carbon.
Grupa 2: Agenţi frigorifici toxici a căror limită inferioară de explozie este egală sau mai mare de 3,5 % din volum, când formează un amestec cu aerul. Caracteristica dominantă a acestor agenţi este toxicitatea. În această grupă este inclus principalul agent frigorific natural, amoniacul, utilizat pe scară largă în sistemele indirecte sau în industrie. Poate fi uşor detectat în cazul scăpărilor din instalaţie, datorită mirosului caracteristic chiar şi la concentraţii mult inferioare concentraţiilor periculoase.
Grupa 3: Agenţi frigorifici a căror limită inferioară de explozie este mai mică de 3.5 % din volum atunci când formează un amestec cu aerul. Substanţele incluse aici sunt naturale, din clasa hidrocarburilor, având ca dominantă puterea de explozie, dar care sunt în general de slabă toxicitate.
Reglementările internaţionale şi interne privind impactul agenţilor frigorifice/fluidelor frigorifice asupra mediului (Protocolul de la Montreal şi cel de la Kyoto, cu amendamentele lor ulterioare) clasifică aceste substanţe după:
- Potenţialul de Distrugere al Ozonului (ODP);
- Potenţialul de Încălzire Globală (GWP), conform tabelului 1.
Tabel 1: Impactul fluidelor frigorifice asupra mediului

Grupa

Agentul frigorific

ODP

GWP

(baza R11)

GWP (CO2=1) după 100 ani

Durata de viaţă în atmosferă

(ani)

CFC

R11

1

1

3500

60...65

R12

0,9...1

2,1...3,05

7300

120...130

R113

0,8...1,07

1,3

4200

90...100

R114

0,6...0,8

4,15

6900

200...210

R12B1

3...13

-

1300

11...25

R13B1

7...8

1,65

5800

100...110

HCFC

R21

0,05

0,1

-

< 10

R22

0,055

0,34

1700

12...15

R123

0,02

0,02

120

1,4...2

R142b

0,065

0,3...0,46

2000

19...22,4

HCFC

R23

0

6

11700

24,3

R32

0

0,14

650

6...7,3

R125

0

0,58...0,85

2800

32,6

R134a

0

0,28

1300

14...15,6

R143a

0

0,75...1,2

3800

55...64,2

R152a

0

0,03...0,04

140

1,5...8

Amestecuri azeotrope

R500 (R12/R152a)

0,63...0, 75

2,2

6000

-

R501 (R12/R22)

0,53

1,7

4200

-

R502 (R22/R115)

0,3...0,3 4

4,01...5,1

5600

> 100

R507 (R125/R143a)

0

0,68

3300

-

Amestecuri cvaziazeotrope

( < 1°C)

R404A (R125/R143a/R134a)

0

0,6...0,94

3260

-

R408A (R22/143a/R 125)

0,26

-

3050

-

R410A (0,5R32/0,5R 125)

0

0,5

1725

-

FX40 (0,1R32/0,45R 125/0,45R143a)

0

0,6

3350

-

Amestecuri zeotrope

R401A/B (R22/R152a/R124a)

0,03/0,035

-

1080/1190

-

R402A/B (R22/125/R290)

0,02/0,03

-

2570/2240

-

0,04/0,03

-

2670/3680

-

R407A (0,2R32/0,4R 125/0,4R134a)

0

0,14...0,45

1770

-

R407B (0,1R32/0,7R 125/0,2R143a)

0

0,1...0,5

2285

-

R407C (0,23R32/0,25R125/0,52R143a)

0

0,29...0,37

1525

-

R409A/B (R22/R142b/R124)

0,05

-

1440/1425

-

În prezent, sunt acceptate doar fluidele cu ODP = 0 şi cu o participare moderată sau redusă la încălzirea atmosferei (GWP < 2000).
Deoarece au fost interzise o serie de fluide şi au fost propuse pentru utilizare noi fluide, care să respecte cerinţele de mediu, grupele de mai sus trebuie actualizate.
Impactul total asupra mediului realizat de o instalaţie frigorifică/pompă de căldură este datorat atât agentului de lucru cât şi degajărilor de CO2 la producerea energiei de acţionare a instalaţiei.
SUBSECŢIUNEA 2:Anexa F2 - Clasificarea instalaţiilor frigorifice
Instalaţiile frigorifice pot fi:
- cu răcire directă (când vaporizatorul este plasat chiar la consumatorul de frig - de exemplu răcirea aerului dintr-o încăpere prin vaporizarea unui agent frigorific în vaporizatorul plasat în spaţiul climatizat);
- cu răcire indirectă (când în vaporizator este răcit un lichid care este trimis la consumatorul de frig).
Similar, pentru o pompă de căldură, aceasta poate fi cu încălzire directă (condensatorul este plasat în spaţiul pe care-l încălzeşte) sau cu încălzire indirectă (condensatorul încălzeşte un lichid care serveşte la încălzirea spaţiului deservit).
Instalaţiile frigorifice cu răcire directă prezintă următoarele avantaje: inerţie termică mică, investiţii mai mici şi consumuri energetice reduse.
Dezavantajele acestor sisteme sunt: reglaj imperfect al temperaturii spaţiului climatizat, imposibilitatea acumulării termice, exploatare mai dificilă a instalaţiei din cauza cantităţii mari de fluid frigorific în instalaţie şi a riscului sporit de scăpări în mediul răcit (contaminarea produsului, spaţiului răcit). În plus, nu se poate utiliza amoniacul, cel mai performant fluid frigorific şi cu impactul nul asupra mediului.
În cazul particular al climatizării aerului, sistemul cu răcire directă implică fie o instalaţie monocomponentă, plasată în spaţiul climatizat (dulap de climatizare) sau la limita clădirii cu exteriorul (aparat de fereastră, agregat de acoperiş - roof top) fie o instalaţie cu unităţi separate (sistem split, multisplit), una exterioară (cuprinzând compresorul şi condensatorul - în cazul IF sau vaporizatorul în cazul PC) şi una sau mai multe unităţi interioare (incluzând vaporizatorul la IF sau condensatorul la PC). Acest sistem este recomandat pentru puteri frigorifice reduse (1... 20 kW) sau medii (25...100 kW) şi deci se recomandă climatizării locuinţelor individuale (apartamente, vile) sau colective (blocuri de locuinţe, hoteluri). Scoaterea în exterior a unei părţi importante a instalaţiei şi a sursei de zgomot, cât şi realizarea unităţii interioare cu un design plăcut aduc un confort superior utilizatorului.
După modul de transmitere a frigului/căldurii, instalaţiile frigorifice/pompele de căldură pot fi:
- locale, la care producătorul de frig/căldură este plasat chiar la consumator (dulap de climatizare, aparat de fereastră, roof-top şi sistemele split);
- centralizate, când frigul/căldura sunt preparate centralizat, fie într-o centrală de tratare a aerului, de unde acesta este condus în spaţiile climatizate, fie într-un agregat în care se răceşte/încălzeşte un lichid care este trimis la consumatori.
După modul de acţionare a instalaţiei, acestea pot fi:
- electric, la instalaţiile cu comprimare mecanică de vapori;
- termic (apă caldă, abur, gaze calde, combustibil), la instalaţiile cu absorbţie. În climatizare, majoritatea instalaţiilor frigorifice/pompe de căldură sunt cele cu comprimare mecanică de vapori alimentate electric, datorită accesibilităţii mai largi la energia de acţionare şi a simplităţii echipamentului. Aceste instalaţii acoperă o gamă largă de puteri termice, de la valori reduse sau medii (1-500 kW) când se utilizează compresoare cu piston alternativ, la puteri mari şi foarte mari (1000 - 5000 kW) când se utilizează compresoare cu şurub sau turbocompresoare. Instalaţiile cu absorbţie, realizate în două variante (cu soluţie bromură de Litiu-apă sau cu soluţie apă-amoniac) se utilizează de regulă la puteri mari şi foarte mari.
Pompele de căldură, derivând din instalaţiile frigorifice, se regăsesc în aceleaşi variante. Ele preiau căldură de la o sursă cu temperatură scăzută (izvorul pompei de căldură) şi o cedează consumatorului (încălzirea unor spaţii, prepararea de apă caldă de consum).
Consumatorul poate utiliza instalaţia atât pentru producerea frigului (instalaţie frigorifică) cât şi pentru producerea căldurii (pompă de căldură). Astfel, instalaţia poate fi reversibilă, când îşi schimbă destinaţia după sezon (vara produce frig, iarna produce căldură) sau cu dublu efect, când realizează simultan frig şi căldură (de ex. realizează răcirea unui spaţiu şi prepară apă caldă).
SUBSECŢIUNEA 3:Anexa F3 - Instrucţiuni de funcţionare şi întreţinere a instalaţiei frigorifice.
Documentaţia de proiectare a instalaţiei trebuie să includă instrucţiuni de funcţionare şi de întreţinere, corespunzătoare instalaţiei şi fluidului frigorific utilizat.
Instalaţiile (IF, PC) necesită o punere în funcţiune şi supraveghere de personal calificat, care să asigure funcţionarea corectă, întreţinerea permanentă şi depanarea eventualelor defecţiuni sau avarii.
Verificările se execută zilnic, lunar şi anual (după importanţă), insistând asupra componentelor care au creat probleme în funcţionare şi sunt consemnate în registrul instalaţiei, cu prilejul reviziilor curente.
În continuare sunt prezentate unele instrucţiuni, generale şi nelimitative. Ele trebuie completate în funcţie de specificul instalaţiei, fluidului utilizat şi recomandările producătorilor de echipamente.
Oprirea instalaţiei.
- a) Oprirea temporară (de scurtă durată).
Se întrerupe funcţionarea compresoarelor şi eventual a pompelor de lichid intermediar.
- b) Oprirea de lungă durată.
Procedura:
- se închid ventilele de pe circuitele de lichid (alimentarea cu agent frigorific lichid a vaporizatorului). Se lasă compresoarele în funcţiune la capacitate redusă, până când presostatul de joasă presiune decuplează, oprindu-le. Astfel, cea mai mare parte a fluidului frigorific este stocată în condensatoare şi/sau rezervoare de lichid;
- se închid ventilele de aspiraţie şi de refulare ale compresoarelor;
- se întrerupe alimentarea electrică de la tablou;
- se închid circuitele de lichid intermediar către condensator şi către răcitorul condensatoarelor (turn de răcire, Dry-cooler), dacă există;
- în caz de oprire îndelungată a instalaţiei, se vor porni motoarele ventilatoarelor condensatorului/turnului de răcire cel puţin 2 ore/lună.
Pornirea instalaţiei frigorifice după o oprire de lungă durată.
Se verifică cu ajutorul unui specialist izolaţia înfăşurătorilor motoarelor compresoarelor, pompelor, ventilatoarelor după întreruperi ale funcţionării mai mari de o lună.
Operaţii:
- se verifică (completează) circuitele cu lichid intermediar şi se aerisesc;
- se pun sub tensiune compresoarele cu minim 12 h înainte de pornire;
- se verifică dacă arborii compresoarelor se rotesc liber;
- se pornesc compresoarele.
Condensatoarele răcite cu aer şi/sau turnurile de răcire necesită curăţarea suprafeţelor de transfer de căldură şi dezaerarea circuitului hidraulic. Pornirea ventilatoarelor, în perioada rece, se va realiza după degivrare şi curăţirea de eventuale depozite de gheaţă, zăpadă, impurităţi.
La instalaţiile la care au fost constatate cantităţi mari de agent frigorific sau ulei, consumate suplimentar, trebuie verificate cauzele, iar după înlăturarea lor se completează cu agent frigorific sau ulei.
Întreţinerea periodică a instalaţiei frigorifice.
a)Zilnic se va verifica:
- presiunea şi temperatura fluidului frigorific în aspiraţia şi refularea compresoarelor;
- presiunea şi nivelul uleiului din carterul compresoarelor;
- temperatura lichidului intermediar din circuitul de alimentare a consumatorului şi a condensatorului;
- puterea electrică absorbită de motoarele compresoarelor, ventilatoarelor şi pompelor;
- numărul de ore de funcţionare pentru fiecare compresor şi fiecare pompă.
b)Lunar se va verifica:
- concentraţia lichidului intermediar;
- pierderile de fluid frigorific, ulei, lichid intermediar;
- gradul de curăţenie al filtrelor de impurităţi.
Când se utilizează amestecuri (în special freonul R407C), având în vedere concentraţia diferită a celor două faze (lichid, gaz), în cazul în care se constată pierderi de freon, neputând aprecia cu exactitate concentraţia fluidului rămas în instalaţie, dacă pierderile de fluid frigorific depăşesc 10 % se va evacua tot freonul rămas în instalaţie (cu o instalaţie de recuperare) urmând a se face o nouă umplere cu concentraţia corespunzătoare, de o firmă specializată.
c)Anual se realizează:
- verificarea compresoarelor;
- verificarea pompelor;
- verificarea ventilatoarelor;
- verificarea funcţionării ventilelor electronice de laminare.
Verificările curente vor fi asigurate de personalul de supraveghere. Datele tehnice vor fi înregistrate într-un jurnal de funcţionare.
În eventualitatea pierderilor de ulei este necesar să se completeze cu uleiul indicat de furnizorul agregatului frigorific.
Tipul şi calităţile necesare, intervalul de schimbare a uleiului cât şi modul de umplere a circuitului de ulei se vor indica în cartea tehnică a agregatului frigorific.
Principalele defecţiuni ce pot apărea într-o instalaţie cu comprimare mecanică, cu cauzele posibile, sunt menţionate în Anexa F5.
SUBSECŢIUNEA 4:Anexa F4 - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică ale sistemului frigorific
(A)Date de identificare ale sistemului inspectat *

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Adresă staţie de frig

  

2

Localitate

  

3

Nume proprietar/administrator

  

4

Adresă proprietar/administrator

  

5

Persoana autorizată responsabilă de inspecţie

  

6

Destinaţie clădire

  

7

Data execuţiei instalaţiei frigorifice

  

8

Modificări relevante ale staţiei de frig/datele modificărilor

  
* Se completează numai dacă sunt diferite de datele din anexa A1
(B)Probleme generale
1.Tipul şi destinaţia clădirii deservite (clasificată după perimetrul unde o instalaţie frigorifică poate afecta securitatea)

A

B

C

   
2.Tipul fluidului frigorific

Amoniac, LiCl

Freon (ce tip)

  
3.Condiţii de funcţionare

Temperatura de vaporizare

Temperatura de condensare

Instalaţie frigorifică

Pompă de căldură

Instalaţie frigorifică

Pompă de căldură

    
(C)Probleme specifice realizării instalaţiei
1.Existenţa documentaţiei de proiectare şi de realizare a instalaţiei:
a)Proiectele pentru diferitele faze de realizare a instalaţiei;
b)Dispoziţii de şantier;
c)Documentaţia de punere în funcţiune;
d)Documentele pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiei;
e)Cartea construcţiei (staţiei de frig);
f)Documentaţia pentru recipiente sub presiune, supape de siguranţă.
2.Verificarea realizării instalaţiei faţă de documentaţia de proiectare:

Verificare realizare instalaţie frigorifică

a. Clădire

Verificare realizare clădire pentru sistemul/instalaţia de frig

Amplasament

Deschideri către exterior

Ventilaţie

naturală

mecanică

de avarie

Detectare scăpări de agent frigorific

b. Montaj utilaje

Compresor

tip

 

număr

 

rezervă

 

fundaţie

 

spaţiu exploatare şi de depanare

 

reglaj

 

dotare cu AMC

 

amortizoare de zgomot

 

amortizoare de vibraţii

 

nivel ulei în carter

 

Condensatoare

tip

 

număr

 

ventilatoare

tip

 

număr

 

stare suprafeţe de transfer termic

 

Vaporizatoare

tip

 

număr

 

ventilatoare

tip

număr

stare suprafeţe de transfer termic

concentraţie lichid răcit

instalaţie degivrare

Turnuri de răcire

tip

 

număr

 

ventilatoare

 
 

stare suprafeţe de transfer termic

 

duritate apă de răcire

 

Rezervoare de agent frigorific

tip

 

număr

 

Separator de ulei

tip

 

număr

 

Separator de lichid

tip

 

număr

 

Butelie de răcire intermediară

tip

 

număr

 

Pompe agent frigorific

tip

 

număr

 

rezervă

 

Pompe lichid intermediar

tip

 

număr

 

rezervă

 

Pompe apă de răcire

tip

 

număr

 

rezervă

 

c. Montaj conducte, armături, izolaţii, AMC

 

Există/Corespunde

Nu există/Nu corespunde

Traseu conducte

  

Suporţi

  

Armături separare utilaje

  

Armături de golire

  

Armături de aerisire

  

AMC

necesar

  

acces

  

Stare izolaţii

termică

  

frigorifică

  

d. Analiză funcţionare instalaţie/sistem frigorific

1. Documentaţii de exploatare

 

Complet

Incomplet

Inexistent

Program de funcţionare

   

Instrucţiuni de exploatare - pornire/oprire

   

Diferite avarii posibile

   

2. Analiză jurnal de exploatare

Avarii consemnate

 

Cauze

 

Depanări

 

Măsuri de prevenire

 

e. Existenţa sistemelor performante energetic

1. Comanda automată şi Reglaj continuu

 

DA

NU

compresor

  

ventilatoare

  

pompe

  

2. Recuperări termice ale apei calde de la

condensatoare

  

compresoare

  

3. Sistem cu gheaţă binară

   

4. Schimbătoare de căldură performante

cu plăci

  

cu minicanale

  

eficiente energetic

  

f. Performanţe energetice

Necesar de energie de răcire

 

Necesar de energie termică

 

Consumuri energetice

compresoare

 

ventilatoare

condensatoare

 

turn de răcire

 

vaporizatoare

 

pompe

 
 

instalaţie de degivrare

 

g. Nivel de zgomot

  
   

Echipament

Valoare

Corespunzător

Necorespunzător

Clădire sistem/instalaţie frigorifică

   

Condensatoare

   

Turnuri de răcire

   

h. Agentul frigorific

Tip agent frigorific:

Cantitate prescrisă

Evaluată în instalaţie

  

i. Impact asupra mediului

ODP

Valoare

Corespunzător

Necorespunzător

   

j. Participare la încălzirea globală

 

Mare

(peste 2000)

Medie

(1500-2000)

Redusă

(500-1500)

Foarte redusă/nulă

(0-500)

GWP

    
SUBSECŢIUNEA 5:Anexa F5 - Principalele defecţiuni ce pot apărea într-o instalaţie cu comprimare mecanică, cu cauzele posibile

Defecţiune

Cauze posibile

Temperatura de refulare prea scăzută

- Reglaj incorect al supraîncălzirii (prea mică);

- Prea mult agent frigorific în sistem/instalaţie;

- Ventil de laminare defect.

Temperatura de refulare prea ridicată

- Scăpări la supape;

- Supape defecte;

- Temperatura de aspiraţie prea ridicată;

- Reglaj necorespunzător al supraîncălzirii (prea mare);

- Activarea nepermisă a treptei de descărcare.

Presiunea uleiului prea scăzută

- Filtrul de ulei înfundat;

- Freon în baia carterului.

Nivelul uleiului prea scăzut

- Circuit de ulei necorespunzător;

- Ulei foarte cald la pornire.

Zgomot în compresor

- Agent frigorific lichid aspirat în compresor;

- Părţi interne defecte.

Presiunea de condensare prea ridicată

- Temperatura de intrare a lichidului intermediar în condensator prea ridicată;

- Debit de lichid intermediar la condensator prea scăzut;

- Ţevile condensatorului murdare;

- Supraîncărcare cu fluid frigorific;

- Gaze necondensabile în sistemul de condensare.

Presiunea de vaporizare prea scăzută

- Temperatura de intrare a lichidului intermediar în vaporizator prea scăzută;

- Debit de lichid intermediar prea scăzut;

- Ţevile vaporizatorului murdare;

- Lipsa fluid frigorific;

- Punctul de supraîncălzire (reglat) la o valoare prea mare.

SECŢIUNEA G:Anexa G - Caracteristicile şi evaluarea funcţională şi energetică a sistemului de ventilare pentru clădirea/zona climatizată

Nr.

Articol

Detalii

Observaţii

1

Care este sistemul de ventilare implementat în clădire/zonă?

(_) Ventilare naturală

(_) Ventilare mecanică

(_) Mixt

Se va preciza dacă ventilarea naturală este organizată sau neorganizată.

2

Ocupanţii clădirii pot deschide ferestrele pentru aerisire manuală?

(_) Da

(_) Nu

(_) Automatizare

Se va detalia, în cazul răspunsului "Automatizare", modul de corelare dintre deschiderea ferestrelor şi funcţionarea ventilatorului de introducere a aerului de ventilare.

3

Există un singur sistem de ventilare mecanică controlată pentru clădirea inspectată?

(_) Da

(_) Nu

(_) Altele

Se va detalia în cazul răspunsului "Altele" dacă sistemul de ventilare deserveşte întreaga clădire, numai o parte din aceasta sau dacă există mai multe sisteme de ventilare separate.

4

Sistemul de ventilare este de tip "simplu flux" sau "dublu flux"?

(_) Da

(_) Nu

(_) Altele

Se va detalia în cazul răspunsului "Altele" dacă sunt mai multe sisteme ce corespund tipurilor enunţate şi se va preciza la tipul "simplu flux" dacă introducerea sau evacuarea se face prin mijloace mecanice.

5

În cadrul sistemului "dublu flux" implementat, ce procese de tratare termodinamică sunt aplicate aerului de ventilare?

(_) Încălzire

(_) Răcire

(_) Umidificare

(_) Uscare

(_) Amestec

Se va detalia care dintre procese sunt preponderente în sezonul rece şi care în sezonul cald.

6

Se realizează recuperare de căldură din aerul evacuat?

(_) Da

(_) Nu

Se va detalia, în cazul răspunsului "Da" modul în care se face recuperarea căldurii din aerul evacuat.

7

Unde sunt amplasate filtrele de praf în cadrul centralei de tratare a aerului de ventilare?

(_) Pe circuitul de introducere

(_) Pe circuitul de evacuare

 

8

Ce tipuri de filtre sunt utilizate în cadrul centralei de tratare, conform SR EN 779/2002?

(_) Clasa G

(_) Clasa F

Se vor detalia mai concret subtipurile filtrelor montate în centrala de ventilare (de exemplu: G5, F7 ).

9

S-a observat, în cadrul inspecţiei, colmatarea exagerată a filtrelor de praf, conducând la micşorarea debitului de aer de ventilare faţă de valoarea sa din proiect?

(_) Da

(_) Nu

 

10

În ce clasă de eficienţă se încadrează totalitatea ventilatoarelor utilizate în cadrul sistemului de ventilare mecanică?

(_) Foarte scăzută

(_) Scăzută

(_) Medie

(_) Ridicată

(_) Optimă

Se va consulta în prealabil Anexa E4, pentru stabilirea clasei de eficienţă energetică a ventilatoarelor.

11

Prizele de aer de ventilare sunt amplasate în locuri nepoluate şi protejate de radiaţia solară directă?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

Se va detalia, în cazul răspunsului "Parţial", locul de amplasare a prizelor de aer de ventilare (numai dacă ele sunt racordate la instalaţia de ventilare mecanică controlată).

12

Circuitele de ventilare prin evacuarea aerului viciat de la grupurile sanitare şi de la bucătării sunt separate de alte circuite de evacuare?

(_) Da

(_) Nu

 

13

Dispozitivele de evacuare a aerului viciat în exterior respectă distanţele minime prevăzute în normativul I5/2011 faţă de prizele de aer de ventilare?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

Se va detalia, în cazul răspunsului "Parţial", locul de amplasare a gurilor de ventilare ce nu respectă prevederile normativului I5.

14

Calculul eficienţei sistemului de ventilare din punct de vedere al evitării scurtcircuitului de aer între gura de evacuare şi priza de aer proaspăt.

Valoarea eficienţei calculate

Se va aplica formula de calcul a eficienţei de la pagina 21 a prezentului Ghid.

15

Sistemul de ventilare mecanică inspectat funcţionează pe timp de noapte, în sezonul cald, fără tratarea termică a aerului de ventilare (night-cooling?)

(_) Da

(_) Nu

Se va detalia, în cazul răspunsului "Da", modul de funcţionare al centralei de tratare pe ciclul combinat "zi-noapte".

16

În cazul existenţei unui recuperator de căldură în centrala de ventilare, sunt luate măsuri de protecţie contra îngheţului în acest aparat?

(_) Da

(_) Nu

(_) Nu este cazul

Se va detalia, în cazul răspunsului "Da", modul de protecţie contra îngheţului a recuperatorului de căldură (numai dacă centrala este amplasată în exterior sau într-un spaţiu neîncălzit).

17

Sistemul de ventilare mecanică existent poate regla debitul de aer de ventilare în funcţie de gradul de ocupare şi/sau de temperatura exterioară?

(_) În funcţie de gradul de ocupare

(_) În funcţie de temperatura exterioară

(_) Nu

Se vor menţiona succint modalităţile de reglare a debitului de aer în funcţie de gradul de ocupare şi/sau de temperatura exterioară (dacă este cazul).

18

În ce clasă de etanşeitate se încadrează conductele de transport al aerului de ventilare introdus, respectiv al aerului evacuat?

(_) Clasa A

(_) Clasa B

(_) Clasa C

(_) Clasa D

Se va detalia dacă aceste circuite de introducere/evacuare se încadrează în clase de etanşeitate diferite şi se va menţiona dacă s-au efectuat teste de etanşeitate pe instalaţia de ventilare.

19

Conductele de transport ale aerului introdus şi evacuat sunt prevăzute cu izolaţie termică?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

Se vor menţiona, în cazul răspunsului "Parţial" traseele izolate termic şi se va preciza calitatea termo-izolaţiei observată în cadrul inspecţiei.

20

Clapetele de reglaj din cadrul instalaţiei de ventilare mecanică, pe partea de aer, sunt funcţionale şi corect amplasate?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

Se vor menţiona, în cazul răspunsului "Parţial", deficienţele observate în montajul, gradul de curăţenie şi manevrabilitatea clapetelor de reglaj din instalaţie.

SECŢIUNEA H:Anexa H - Rezultatele sondajului utilizatorilor pe baza chestionarului din anexa N

Nr.

Întrebare

Variante răspuns

Măsură corectivă propusă

1

Sunteţi mulţumit de starea de confort global din încăperea climatizată? Detaliaţi senzaţia de confort.

(_) Foarte rece

(_) Rece

(_) Rece moderat

(_) Confort ideal

(_) Cald moderat

(_) Cald

(_) Foarte cald

A. Pentru răspunsuri de tip 1 sau 2 în proporţie de peste 15 % şi pentru răspunsuri de tip 3 sau 5 în proporţie de peste 25 %, se vor propune măsuri de ameliorare a confortului termic.

2

Definiţi suplimentar o senzaţie de disconfort local.

(_) Radiaţie rece

(_) Curent de aer rece

(_) Diferenţă mare de temperatura cap-picioare

(_) Temperatura solului prea crescută/ridicată

În cazul unor răspunsuri de peste 15 % relative la prezenţa unor senzaţii de disconfort local, se vor propune măsuri de reducere a acestora.

3

Sunteţi mulţumit de calitatea aerului percepută?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul unor răspunsuri de tip 2 de peste 15 %, se vor lua măsuri de ameliorare a calităţii aerului interior prin acţiuni asupra instalaţiei de ventilare; pentru un procent mai mare de 25 % de răspunsuri tip 3, se va investiga în detaliu cauza acestora înainte de a se propune măsuri corective.

4

Care este senzaţia neplăcută resimţită în raport cu calitatea aerului interior?

(_) Niciuna

(_) Aer stagnant

(_) Miros neplăcut

(_) Uscăciune

În cazul unor răspunsuri de tip 2 şi 3 de peste 15 %, se vor lua măsuri de mărire a debitului de aer proaspăt introdus; pentru un procent mai mare de 25 % de răspunsuri tip 4, se vor propune măsuri de umidificare a aerului introdus.

5

Senzaţia de confort termic resimţit este constantă de-a lungul perioadei de ocupare diurne?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantelor de răspuns 2 şi 3 cu proporţii mai mari de 15 %, respectiv 25 %, se vor propune măsuri de optimizare a funcţionării instalaţiei pe întreaga durată de sejur a ocupanţilor.

6

Temperatura interioară de confort setată variază în funcţie de cerinţele altor ocupanţi?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantelor de răspuns 2 şi 3 cu proporţii mai mari de 15 %, respectiv 25 %, se va analiza împreună cu toţi utilizatorii scenariul optim de setare a temperaturii pentru a mulţumi întregul colectiv.

7

Abaterea temperaturii interioare setate faţă de cea de proiect are influenţă asupra stării dumneavoastră de confort?

(_) Niciuna

(_) Influenţă redusă

(_) Influenţă importantă

În cazul variantelor de răspuns 2 şi 3 cu proporţii mai mari de 30 %, respectiv 20 %, se va analiza împreună cu toţi utilizatorii scenariul optim de setare a temperaturii pentru a mulţumi întregul colectiv

8

Sunteţi informaţi periodic de către inginerul de exploatare a instalaţiei cu privire la modul de climatizare a spaţiului în care vă desfăşuraţi activitatea?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantelor de răspuns 2 şi 3 cu proporţii mai mari de 15 %, respectiv 25 %, se va solicita beneficiarului informarea periodică a utilizatorilor cu privire la modul de exploatare a spaţiilor climatizate şi dacă au intervenit modificări de la ultima informare.

9

Aţi fost informat cu privire la eventuale modificări efectuate la nivelul instalaţiei de climatizare, cu impact asupra confortului termic?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantelor de răspuns 2 şi 3 cu proporţii mai mari de 15 %, respectiv 25 %, se va solicita beneficiarului informarea utilizatorilor cu privire la eventuale modificări apărute în funcţionarea instalaţiei, cu impact asupra confortului termic al acestora.

10

Ce consideraţi că ar trebui îmbunătăţit la instalaţia de climatizare pentru a atinge un nivel de confort termic superior?

(_) Poziţia gurilor de introducere la plafon

(_) Poziţionarea mobilierului

(_) Modificarea debitului de aer

(_) Modificarea temperaturii aerului introdus

(_) Umidificarea aerului

Se va ţine cont de propunerile utilizatorilor în momentul redactării raportului de inspecţie, în măsura în care acestea sunt realiste şi pot fi aplicabile practic.

11

Ce consideraţi că ar trebui îmbunătăţit la instalaţia de climatizare pentru a atinge o calitate a aerului superioară?

(_) Mărirea debitului de aer de ventilare

(_) Posibilitatea ventilării naturale

(_) Schimbarea modului de introducere a aerului

(_) Filtrarea suplimentară a aerului pentru eliminarea mirosurilor

Se va ţine cont de propunerile utilizatorilor în momentul redactării raportului de inspecţie, în măsura în care acestea sunt realiste şi pot fi aplicabile practic.

SUBCAPITOLUL 2:6.2. Detalierea procedurilor de măsurare
SECŢIUNEA I:Anexa I - Sistem de măsură (1) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instalaţiilor de ventilare/climatizare
Debitele de aer se măsoară pe diferite circuite de aer (proaspăt, recirculat, de introducere, de evacuare), pe conducte principale şi secundare ale instalaţiilor de ventilare/climatizare. Astfel, pentru instalaţiile de ventilare şi climatizare se vor determina (cf. secţiunilor din conducte marcate în figurile 1 şi 2):
- debitul total de aer de introducere (secţiunea 1);
- debitul total de aer extras (aspirat) din încăpere/încăperi (secţiunea 2);
- debitul de aer proaspăt (secţiunea 3);
- debitul de aer recirculat (secţiunea 4) - pentru instalaţiile centralizate, numai aer;
- debitul de aer evacuat în exterior (secţiunea 5);
- debitele de aer de introducere şi de aer extras, pe ramurile principale (secţiunile 6, 6' şi 7 şi altele în funcţie de configuraţia reţelei de conducte de aer).
Dacă instalaţiile sunt cu debit constant, se face o singură determinare; dacă
instalaţiile sau părţi din acestea funcţionează cu debit variabil, măsurările se realizează corelat cu parametrii de reglare. De exemplu, dacă debitul de aer proaspăt este variabil, fiind reglat în funcţie de temperatura exterioară, se fac mai multe determinări, simultane cu măsurările de temperatură exterioară; dacă debitul de aer proaspăt se reglează în funcţie de gradul de ocupare al încăperilor, măsurările se fac simultan cu cele de bioxid de carbon de pe conducta de aer evacuat din încăperi. În cazul debitului de aer proaspăt variabil, trebuie să se verifice simultan debitul de aer evacuat în exterior, care trebuie să fie egal cu cel proaspăt (dacă instalaţiile sunt echilibrate din punct de vedere al presiunii interioare) sau să varieze în aceeaşi proporţie (dacă instalaţiile sunt în depresiune sau în suprapresiune).
Măsurările se efectuează folosind dispozitivele special instalate conform proiectului instalaţiei inspectate, la montarea instalaţiei sau, dacă acestea nu există (cazul cel mai frecvent), folosind una dintre procedurile indicate în continuare:
- măsurarea vitezei aerului în conducte, într-o secţiune amplasată la o distanţă egală cu minim 10D (10 x diametrul de conductă), măsurată în direcţia curgerii, în aval de la îmbinarea unei piese speciale care poate perturba mişcarea aerului (cot, ramificaţie, difuzor/confuzor etc.), vitezele rezultate fiind apoi prelucrate după o procedură simplă, de mediere ponderată pe secţiune;
- măsurarea vitezei aerului în conducte, într-o secţiune amplasată la o distanţă de minim 3D, măsurată în direcţia curgerii, în aval la îmbinarea unei piese speciale, vitezele rezultate fiind apoi prelucrate după o procedură complexă de interpolare, folosind un soft adecvat.
Poziţia sondei în lungul diametrului, trebuie controlată cu o eroare de maxim ± 1 mm, pentru ca rezultatele citirilor să poată fi prelucrate prin interpolare spaţială. În acest scop, dispozitivul de poziţionare şi manevrare a sondei de măsură este prevăzut cu o scală pentru poziţionarea sondei.
Viteza aerului se măsoară obligatoriu cu sonde direcţionale, pentru că trebuie măsurată componenta longitudinală a vitezei, în funcţie de care se calculează debitul de aer. Sonda trebuie corect orientată faţă de direcţia de curgere.
Se aleg sonde de dimensiuni reduse. De asemenea, dimensiunea senzorului de viteză trebuie să fie suficient de mică pentru a nu perturba curgerea. Se recomandă sonde de anemometre cu fir cald, robuste, sau micromorişti de aer (cu diametrul de maxim 5 mm). Se recomandă de asemenea ca aparatele să fie dotate cu o minicentrală de înregistrare a măsurărilor, care să efectueze şi medierea valorilor măsurate pentru un punct. Nu este indicată medierea valorilor citite pe întreaga secţiune, pentru a se putea face o prelucrare spaţială avansată.
Indiferent de procedura utilizată, punctele de măsurare dintr-o secţiune se poziţionează pe două diametre perpendiculare, distanţa dintre puncte fiind aceeaşi (fig. I3). Distanţa d dintre puncte se stabileşte în funcţie de diametrul D al conductei de aer. Se recomandă astfel următoarele distanţe:
d = 2,5...3,5 cm pentru D < 300 mm
d = 5,0...6,0 cm pentru D > 300 mm
cu menţiunea că un punct de măsurare este amplasat obligatoriu în centrul secţiunii.
Secţiunile de conductă în care se fac măsurările de debite de aer, corespunzătoare figurilor I1 şi I2 sunt localizate astfel:
1 - pe circuitul de introducere, între ventilator şi prima ramificaţie; în urma măsurării efectuate in situ se stabileşte debitul de aer real al ventilatorului de introducere;
2 - pe circuitul de extragere, după ventilatorul de extragere şi înainte de conducta de recirculare; în urma măsurării efectuate in situ se stabileşte debitul de aer real al ventilatorului de evacuare;
3 - pe circuitul de aer proaspăt - determină debitul de aer proaspăt;
4 - pe circuitul de recirculare;
5 - pe circuitul de evacuare a aerului în exterior;
6, 8 - pe circuitele de introducere în încăperi;
7, 9 - pe circuitele de extragere din încăperi.
SECŢIUNEA J:Anexa J - Sistem de măsură (2) pentru stabilirea debitelor de aer în conductele instalaţiilor de ventilare/climatizare
Generalităţi
Debitul de aer vehiculat prin tubulatura sistemelor de ventilare - climatizare se determină în funcţie de viteza medie a aerului prin secţiunea transversală şi aria secţiunii transversale.
Măsurarea vitezei în tubulatură într-un singur punct induce erori în determinarea vitezei medii, respectiv al debitului de aer vehiculat. În acest sens se recomandă determinarea vitezei aerului în tubulatura sistemelor de ventilaţie - climatizare în mai multe puncte şi medierea acestor valori.
Stabilirea numărului de puncte de măsură se determină cu ajutorul metodei Log-Chebzcheff şi depinde de geometria secţiunii transversale a tubulaturii.
Determinarea vitezei aerului în tubulatura de secţiune circulară
Utilizând metoda mai sus amintită secţiunea circulară se împarte în cercuri concentrice, generând suprafeţe egale. Numărul de puncte de măsură pe secţiunea transversală depinde de diametrul tubulaturii. Pentru tubulatura având diametrul cuprins între 150 mm şi 250 mm se recomandă un număr de 6 puncte situate pe diametru conform figurii J1.
Pentru tubulatura cu diametrul cuprins între 250 mm şi 400 mm se recomandă un număr de 8 puncte de măsură situate astfel:

Pct. 1

0,021 x D

Pct. 2

0,117 x D

Pct. 3

0,184 x D

Pct. 4

0,345 x D

Pct. 5

0,655 x D

Pct. 6

0,816 x D

Pct. 7

0,883 x D

Pct. 8

0,979 x D

Pentru tubulatura cu diametrul mai mare de 400 mm se recomandă un număr de 10 puncte de măsură situate astfel:

Pct. 1

0,019 x D

Pct. 2

0,077 x D

Pct. 3

0,153 x D

Pct. 4

0,217 x D

Pct. 5

0,361 x D

Pct. 6

0,639 x D

Pct. 7

0,783 x D

Pct. 8

0,847 x D

Pct. 9

0,923 x D

Pct. 10

0,981 x D

Determinarea vitezei aerului în tubulatura de secţiune rectangulară
Se divide secţiunea rectangulară definindu-se un număr minim de 25 de puncte de măsură pentru a se determina corect viteza medie pe secţiune. Distanţa dintre puncte depinde de dimensiunile tubulaturii de secţiune rectangulară. Astfel aceste distanţe sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Dimensiunea tubulaturii [mm]

Număr puncte măsură

Distanţa dintre puncte raportată la dimensiunea tubulaturii

L < 700

5

0,074; 0,288; 0,500; 0,712; 0,926;

700 < L < 900

6

0,061; 0,235; 0,437; 0,563; 0,765; 0,939;

L > 900

7

0,053; 0,203; 0,366; 0,500; 0,634; 0,797; 0,947;

Spre exemplu pentru o tubulatură rectangulară având dimensiunile:
Dimensiunea orizontală cuprinsă între 700 mm şi 900 mm, respectiv dimensiunea verticală mai mică de 700 mm discretizarea se prezintă în figura J2.
Rapoarte pentru măsurarea vitezei aerului în tubulatura de ventilare - climatizare
Pentru determinarea corectă a vitezei medii de curgere prin tubulatura de ventilaţie - climatizare, respectiv pentru calculul debitului vehiculat trebuie întocmite fişe în care se înregistrează rezultatele măsurărilor.
SECŢIUNEA K:Anexa K - Sistem de măsură a indicelui de performanţă a distribuţiei aerului în încăperi ventilate/climatizate, IPDA
Indicele IPDA se măsoară indirect, prin măsurători de temperatură şi viteză a curenţilor de aer din încăpere. În planul zonei ocupate a încăperii, la înălţimea planului util (1,2 m pentru ocupanţi în poziţie "aşezat"), se fac măsurări în minim 10 de puncte, amplasate la distanţe egale, cuprinse între 0,3 m şi 1 m, care să acopere uniform spaţiul.
Pe baza măsurătorilor efectuate, se stabileşte temperatura efectivă TEC [°C] a curentului de aer care se calculează cu relaţia:
TEC = (tx - tm) - 7 (vx - vm) în care:
tx - temperatura aerului în fiecare punct al zonei ocupate, în care se fac măsurări (°C)
tm - temperatura medie a aerului în zona de lucru (media valorilor tx), (°C)
vx - viteza curentului de aer în aceleaşi puncte în care s-a măsurat tx, (m/s)
vm - viteza medie a curentului de aer în zona de lucru, (media valorilor vx), (m/s)
Se consideră că se realizează un confort termic satisfăcător pentru valori:
-1.7 °C < TEC < 1.1 °C
Toate rezultatele măsurărilor efectuate se vor înscrie în fişe al căror conţinut va fi precizat în acest ghid, în anexe.
SECŢIUNEA L:Anexa L - Sistem de măsură a performanţelor ventiloconvectoarelor
Schemele de măsurare corespund tipurilor de ventiloconvectoare uzuale, cel mai des utilizate în sistemele de climatizare aer-apă.
Din punct de vedere constructiv şi al modalităţilor de montaj, ventiloconvectoarele (VC) pot fi:
- verticale carcasate/necarcasate mascate (tip cabinet), montate la pardoseală lângă perete, sau la parapet sub fereastră;
- orizontale carcasate, montate la plafon;
- orizontale necarcasate, montate deasupra plafonului fals.
Ventiloconvectoarele pot funcţiona cu aer proaspăt şi aer recirculat, sau numai cu aer recirculat.
Parametrii care se determină prin măsurări sunt:
- debitele şi temperaturile pentru circuitul de apă caldă, respectiv apă răcită;
- viteza medie a aerului refulat pentru determinarea debitului;
- temperaturile aerului la intrarea, respectiv ieşirea din ventiloconvector;
- valorile presiunii statice pe circuitul de aer la intrarea, respectiv ieşirea din ventiloconvector pentru determinarea disponibilului de presiune pe circuitul exterior de aer;
- puterea electrică absorbită de motor, la diferite trepte de turaţie.
Măsurările vor fi prelucrate pentru obţinerea eficienţei energetice "" a VC:
unde:
D - debitul total de aer vehiculat de ventiloconvector [kg/s]; D = Dp + Drec;
Dp - debitul de aer proaspăt [kg/s];
Drec - debitul de aer recirculat [kg/s];
tm - temperatura amestecului de aer [oC];
tref - temperatura aerului refulat de ventiloconvector [oC];
cp - căldura masică a aerului [cp = 1 kJ/(kg.0C)];
mapa - debitul de apă [kg/s];
capa- căldura masică a apei [cp = 4,186 kJ/(kg.0C)];
tr, tt - temperaturile apei la ieşire respectiv intrare în ventiloconvector [oC].
SUBCAPITOLUL 3:6.3. Utilizarea unui program de calcul "târât" în condiţii specifice clădirii/zonei inspectate
SECŢIUNEA M:Anexa M - Utilizarea unui program de calcul "târât" în condiţii specifice clădirii/zonei inspectate (benchmark)
În scopul utilizării unui program de calcul ce va fi târât în condiţiile specifice ale clădirii şi instalaţiei inspectate, trebuie să se dispună de:
- un program de calcul care simulează comportarea termică a clădirii în regim dinamic;
- date referitoare la caracteristicile termice ale elementelor de anvelopă;
- date măsurate pe o perioadă de timp mai mare decât defazajul clădirii la transferul de căldură prin elementele masive; se recomandă minim trei zile de colectare a datelor; aceste date trebuie prelevate cu un pas de timp egal cu pasul de discretizare temporală al programului de calcul (maxim o oră);
- date măsurate referitoare la debitul de aer şi la temperatura de introducere a acestuia, măsurate de asemenea la un interval de timp egal cu pasul de discretizare.
Datele măsurate trebuie să cuprindă:
- temperatura aerului exterior;
- radiaţia solară directă şi difuză, măsurată pe o suprafaţă orizontală sau perpendiculară pe rază, astfel încât programul să poată procesa aceste valori în funcţie de orientările elementelor de anvelopă delimitatoare ale clădirii/zonei care se simulează;
- date care să permită calculul sarcinilor termice rezultate din degajările interioare de căldură: oameni, echipamente electronice şi electrice, inclusiv iluminat, pentru pasul de timp de simulare;
- orice alte date care ar permite direct sau indirect efectuarea bilanţului termic al clădirii/zonei, în condiţii cât mai apropiate de realitate (de exemplu măsurări de concentraţie medie de CO2 în aerul evacuat care permit evaluarea numărului de persoane care au tranzitat încăperea/zona, în perioada care constituie pasul de timp cu care se rulează programul, măsurări de temperatură a aerului extras - dacă nu există scurtcircuit între aerul introdus şi extras etc.).
Toate datele măsurate trebuie să fie simultane; la constatarea unui defazaj, normal pentru transferul de căldură prin anvelopă, toate datele influenţate de acest defazaj, se vor translata cu acelaşi interval de timp.
Programul de calcul va fi rulat în condiţiile climatice şi de exploatare (sarcini termice de la sursele interioare de căldură) reale măsurate. Se compară necesarul de căldură/frig (în funcţie de sezonul în care se face inspecţia) al clădirii, (rezultat din simulări), cu fluxul de căldură/frig, furnizat de instalaţia de climatizare, (măsurat), pentru asigurarea temperaturii interioare de asemenea măsurate, care variază în jurul valorii temperaturii de calcul pentru sezonul respectiv. Comparaţia se realizează la fiecare pas de timp, pe durata de desfăşurare a experimentului. Pentru corectarea diferenţelor dintre valorile rezultate din simulări şi cele rezultate din măsurări, se modifică în limite plauzibile, diferite mărimi care au fost introduse ca date de calcul în program şi care prezintă un grad mai mare de incertitudine (de exemplu debite de aer infiltrat, coeficient de conductivitate termică dacă nu se cunosc foarte bine caracteristicile materialelor de anvelopă, suprafaţă exterioară umbrită etc.). Aceste modificări se fac astfel încât să se obţină o foarte bună concordanţă între fluxurile de căldură calculate de program şi cele măsurate, furnizate de instalaţie.
Modelul de clădire cu abaterea pătratică minimă reprezintă un model fiabil al clădirii inspectate, deoarece modelul informatic a fost "târât" în condiţii reale, în situ. Acest model poate fi pe urmă rulat pentru condiţii climatice de calcul, obţinând astfel sarcina termică de calcul pentru iarnă şi pentru vară, care se poate compara cu sarcina termică de calcul din proiect. Modelul poate fi după aceea utilizat pentru simulări în diferite condiţii de exploatare, în condiţii de modificare a umbririi etc. şi permite astfel argumentarea solidă a unor propuneri de eficientizare energetică. Programul "târât" permite de altfel şi calculul necesarului şi/sau al consumului de energie pe toată perioada de încălzire/răcire şi poate fi utilizat astfel şi pentru obţinerea datelor necesare pentru auditare energetică.
Procedura expusă este relativ laborioasă şi complicată, deoarece sunt necesare atât măsurări de diferiţi parametri, corecte şi simultane cât şi manipularea modelului de calcul. De aceea această procedură este recomandată numai dacă sunt situaţii deosebite care să justifice efortul depus.
SUBCAPITOLUL 4:6.4. Model de chestionar adresat ocupanţilor clădirii privind confortul termic şi calitatea percepută a aerului interior
SECŢIUNEA N:Anexa N - Model de chestionar adresat ocupanţilor clădirii privind confortul termic şi calitatea percepută a aerului interior

Nr.

Întrebare

Variante răspuns

Observaţii

1

Sunteţi mulţumit de starea de confort termic din încăperea climatizată?

Detaliaţi senzaţia de confort.

(_) Foarte rece

(_) Rece

(_) Rece moderat

(_) Confort ideal

(_) Cald moderat

(_) Cald

(_) Foarte cald

 

2

Definiţi suplimentar o senzaţie de disconfort local.

(_) Radiaţie rece

(_) Curent de aer rece

(_) Diferenţă mare de temperatură cap - picioare

(_) Temperatura solului prea crescută/ridicată

 

3

Sunteţi mulţumit de calitatea aerului percepută?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantei de răspuns 3, detaliaţi.

4

Care este senzaţia neplăcută resimţită în raport cu calitatea aerului interior?

(_) Niciuna

(_) Aer stagnant

(_) Miros neplăcut

(_) Uscăciune

 

5

Senzaţia de confort termic resimţit este constantă de-a lungul perioadei de ocupare diurne?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantei de răspuns 3, detaliaţi.

6

Temperatura interioară de confort setată variază în funcţie de cerinţele altor ocupanţi?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantei de răspuns 3, detaliaţi.

7

Abaterea temperaturii interioare setate faţă de cea de proiect are influenţă asupra stării dumneavoastră de confort?

(_) Niciuna

(_) Influenţă redusă

(_) Influenţă importantă

În cazul variantelor de răspuns 2 şi 3, detaliaţi.

8

Sunteţi informaţi periodic de către inginerul de exploatare a instalaţiei cu privire la modul de climatizare a spaţiului în care vă desfăşuraţi activitatea?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantei de răspuns 3, detaliaţi.

9

Aţi fost informat cu privire la eventuale modificări efectuate la nivelul instalaţiei de climatizare, cu impact asupra confortului termic?

(_) Da

(_) Nu

(_) Parţial

În cazul variantei de răspuns 3, detaliaţi

10

Ce consideraţi că ar trebui îmbunătăţit la instalaţia de climatizare pentru a atinge un nivel de confort termic superior?

(_) Poziţia gurilor de introducere la plafon

(_) Poziţionarea mobilierului

(_) Modificarea debitului de aer

(_) Modificarea temperaturii aerului introdus

(_) Umidificarea aerului

 

11

Ce consideraţi că ar trebui îmbunătăţit la instalaţia de climatizare pentru a atinge o calitate a aerului superioară?

(_) Mărirea debitului de aer de ventilare

(_) Posibilitatea ventilării naturale

(_) Schimbarea modului de introducere a aerului

(_) Filtrarea suplimentară a aerului pentru eliminarea mirosurilor

 
SUBCAPITOLUL 5:6.5. Listă informativă de propuneri pentru creşterea eficienţei funcţionale şi energetice a sistemului
SECŢIUNEA P:Anexa P - Listă informativă de propuneri pentru creşterea eficienţei funcţionale şi energetice a sistemului
Propunerile de creştere a eficienţei trebuie să ţină cont de următoarele obiective:
- A) Adaptarea sistemului la utilizarea reală a clădirii;
- B) Reducerea sarcinii frigorifice a spaţiilor climatizate;
- C) Mărirea eficienţei energetice a întregului sistem prin optimizarea funcţionării echipamentelor acestuia.
Lista informativă de propuneri de creştere a eficienţei este redată în tabelul de mai jos. Ele corespund celor trei categorii de obiective enunţate anterior.

Număr propunere

Descriere propunere

Comentarii

A1

Modificarea parametrilor interiori de confort la valori ce corespund cu gradul de îmbrăcare a ocupanţilor, nivelul de activitate fizică şi durata de sejur a acestora în spaţiile climatizate.

Măsură foarte utilă în cazul spaţiilor cu ocupare discontinuă sau de scurtă durată (magazine, clădiri de interes public, muzee).

A2

Optimizarea (reducerea) timpului de pornire a sistemului de climatizare până la atingerea regimului nominal de funcţionare.

Măsură ce trebuie luată după consultarea cu inginerul responsabil de exploatarea instalaţiei şi după studiul anexei N completate de utilizatori.

A3

Schimbarea poziţiei gurilor de introducere a aerului la nivelul plafonului fals pentru evitarea senzaţiei de curenţi reci în zona de ocupare.

Măsură ce rezultă din studierea chestionarelor completate de utilizatori (anexa N) şi care este limitată de restricţiile arhitecturale ale clădirii în raport cu instalaţia de climatizare.

A4

Mărirea debitului de aer proaspăt introdus prin modificarea turaţiei ventilatorului sau schimbarea acestuia cu un ventilator având debit superior şi randament mai crescut în punctul nominal de funcţionare.

Măsură ce rezultă din studierea chestionarelor completate de utilizatori (anexa N), care conduc la ideea unei calităţi nesatisfăcătoare a aerului interior, cauzată de aportul unui debit insuficient de aer proaspăt.

A5

Informarea utilizatorilor cu privire la exploatarea eficientă a sistemului de climatizare - eventual tipărirea de broşuri sugestive cu privire la un comportament realist al acestora în utilizarea sistemului.

- Nedeschiderea ferestrelor pe durata funcţionării climatizării;

- Evitarea obturării gurilor de aer în caz de senzaţie de curent;

- Informarea imediată a inginerului de exploatare în caz de disconfort termic prelungit şi calitate a aerului nesatisfăcătoare.

B1

Instalarea de elemente de umbrire suplimentare la nivelul ferestrelor exterioare sau a faţadelor.

Măsură ce trebuie luată numai de comun acord cu arhitectul clădirii.

B2

Evitarea pătrunderii aerului exterior cald pe durata funcţionării sistemului de climatizare.

Măsură ce trebuie luată fie prin amplasarea unor ferestre nedeschizibile la nivelul spaţiilor climatizate, fie prin informarea utilizatorilor (a se vedea măsura A5).

B3

Utilizarea eficientă a iluminatului artificial.

Reducerea cât mai drastică a iluminatului artificial în perioade când iluminatul natural este suficient (vara sau în intervalele orare cu radiaţie solară maximă, ex: 12-16).

B4

Utilizarea eficientă a echipamentelor de birou cu degajări mari de energie.

Exemplu: oprirea calculatoarelor de tip PC în pauzele de prânz, pe durata absenţei ocupanţilor.

B5

Alegerea unor corpuri de iluminat şi a unor echipamente de birou cu degajări reduse de energie.

Exemplu: corpuri de iluminat eficiente energetic, monitoare de tip LCD, computere de tip Laptop.

C1

Alegerea unor măsuri de recuperare a căldurii din aerul evacuat de câte ori este posibil.

Montarea unor recuperatoare de căldură pe traseul aerului evacuat pentru pre-răcirea aerului introdus.

C2

Modificarea algoritmilor de reglare a parametrilor instalaţiei (temperaturi sau debite de fluid) dacă se constată o funcţionare ineficientă energetic, în absenţa unor defecţiuni observate la echipamentele din sistem.

Măsură ce este relativ limitată de existenţa unor algoritmi de reglare pre-definiţi pentru componentele sistemului, dar care pot fi reprogramaţi de un utilizator specializat (inginer de instalaţii cu competenţe ridicate în automatizare/reglare).

C3

Repararea sau înlocuirea totală a unor componente din sistem dovedite ca având o funcţionare incorectă în raport cu specificaţia lor tehnică, în urma raportului de inspecţie.

- Grup frigorific;

- Pompe de circulaţie;

- Ventilatoare;

- Baterii de încălzire/răcire;

- Filtre de praf;

- Servomoatoare;

- Regulatoare.

C4

Achiziţionarea unor module de tip BMS pentru părţi din sistem cu consum ridicat de energie.

Dacă este cazul şi instalaţia nu este deja echipată cu un sistem de tip BMS.

C5

Introducerea unor sisteme mai performante energetic ce utilizează surse de energie regenerabile.

- Pompe de căldură;

- Desiccant cooling;

- Răcire evaporativă.