Decretul 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice

B.Of. 9

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Octombrie 2011
Decretul 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice
Dată act: 30-ian-1954
Emitent: Marea Adunare Nationala
[textul din capitolul 1 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera O. din capitolul X din Legea 71/2011]
[textul din capitolul 2 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera O. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 3:Dispoziţiile de procedură civilă legate de Cod Familiei şi Decretul persoanelor fizice şi juridice
Art. 30
Preşedintele instanţei sesizată cu o cerere de punere sub interdicţie va lua măsuri ca cererea, împreună cu înscrisurile anexate, să fie comunicate procurorului. Acesta va dispune efectuarea cercetărilor ce le va socoti necesare, va lua şi părerea unei comisii de medici specialişti, iar dacă cel a cărui punere sub interdicţie este cerută, se găseşte internat într-o instituţie sanitară, va lua şi părerea medicului sub supravegherea căruia se află.
Preşedintele instanţei sesizează totodată autoritatea tutelară de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, pentru a se face aplicarea dispoziţiilor art. 146 din Codul Familiei, referitoare la numirea curatorului.
Art. 31
Luând concluziile procurorului, instanţa tutelară va putea dispune internarea provizorie a celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, pe timp de cel mult şase săptămâni, dacă observarea mai îndelungată a stării lui mintale este necesară, potrivit avizului unui medic specialist, iar această observare nu se poate face în alt mod.
Art. 32
După ce primeşte rezultatul cercetărilor şi avizul comisiei de medici specialişti, precum şi, dacă va fi cazul, părerea medicului instituţiei sanitare, preşedintele va fixa termenul pentru judecata cererii, dispunând citarea părţilor. Cererea şi toate înscrisurile depuse se vor comunica celui a cărui punere sub interdicţie este cerută.
Art. 33
Judecata se va face ascultând concluziile procurorului.
La termenul de judecată, instanţa va asculta pe cel a cărui punere sub interdicţie este cerută, pentru a constata starea sa mintală.
Dacă cel a cărui punere sub interdicţie este cerută nu este în stare să se înfăţişeze la instanţă, el va fi ascultat, în prezenţa procurorului, la locul unde se află.
Art. 34
Prin îngrijirea instanţei, hotărârea de punerea sub interdicţie, rămasă definitivă, se va publica în extras într-un ziar indicat de instanţă.
Instanţa judecătorească va comunica autorităţii tutelare, de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicţie este cerută, hotărârea dată asupra cererii de punere sub interdicţie, pentru ca autoritatea tutelară să dispună ridicarea curatelei, dacă aceasta a fost instituită, iar în caz că instanţa a hotărât punerea sub interdicţie, să dispună numirea unui tutor.
Art. 35
Ridicarea interdicţiei se face cu aceeaşi procedură şi publicitate, ca şi pronunţarea ei.
Art. 36
Cererea de declarare a dispariţiei unei persoane se introduce la instanţa judecătorească în circumscripţia căreia această persoană şi-a avut ultimul domiciliu.
Art. 37
Primind cererea, preşedintele instanţei judecătoreşti dispune ca, prin organele Sfatului Popular şi prin organele Miliţiei, să se culeagă cât mai multe informaţii cu privire la persoana a cărei dispariţie se cere a fi declarată.
Totodată, va dispune să se facă la ultimul domiciliu al acestuia, la Sfatul Popular şi prin ziar, publicaţii despre cerere, cu invitaţia ca orice persoană, care ar putea da informaţii pentru soluţionarea cererii, să le comunice instanţei.
Preşedintele instanţei va putea sesiza autoritatea tutelară, de la domiciliul celui a cărui dispariţie se cere a fi declarat, spre a se face, dacă este cazul, aplicarea art. 152 din Codul Familiei referitoare la numirea curatorului.
Art. 38
După trecerea a 30 de zile de la facerea publicaţiilor prevăzute de art. 37 alin. 2 din prezentul decret, preşedintele va fixa termen de judecată, cu citarea părţilor. Persoana a cărei dispariţie se cere a fi declarată se citează la ultimul domiciliu; în caz când a avut un mandatar general, va fi citat şi acesta.
Judecata se va face ascultând concluziile procurorului.
Art. 39
Prin îngrijirea instanţei, hotărârea de declarare a dispariţiei, rămasă definitivă, se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei de fond şi a Sfatului Popular al ultimului domiciliu al celui dispărut şi se va publica în extras într-un ziar indicat de instanţă.
Deasemeni, hotărârea va putea fi comunicată autorităţii tutelare spre a se face, dacă va fi cazul, aplicarea art. 16 alin. 1 din Decretul privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.
Art. 40
Pentru declararea morţii prin hotărâre judecătorească se va urma potrivit art. 36-38 inclusiv, din prezentul decret, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 41
Hotărârea de declarare a morţii, rămasă definitivă va fi comunicată serviciului de stare civilă pentru a fi înscrisă în registrul de stare civilă.
Art. 42
Cererea de anulare a hotărârii care declară moartea unei persoane, în cazul prevăzut de art. 20 din Decretul privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, se face la instanţa care a pronunţat hotărârea.
Judecata se face de urgenţă cu citirea persoanelor care au fost părţi la procedura declarativă de moarte şi ascultând concluziile procurorului.
În cazul în care se dovedeşte că cel declarat mort trăieşte, instanţa va anula hotărârea, dispunând să se comunice aceasta serviciului de stare civilă pentru a se face cuvenita rectificare în registrul actelor de stare civilă.
Art. 43
Dispoziţiile art. 42 din prezentul decret sunt aplicabile prin asemănare şi în caz de rectificare a datei morţii în temeiul art. 18 alin. final din Decretul privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.
[textul din capitolul 4 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera O. din capitolul X din Legea 71/2011]
-****-
Bucureşti, 30 Ianuarie 1954.
Publicat în Buletinul Oficial Nr. 9 din 31 ianuarie 1954
*) - art. 30-43 se abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010;