Decizia 116/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat
M.Of. 156
În vigoare Versiune de la: 11 Martie 2010
Decizia 116/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat
Dată act: 9-feb-2010
Emitent: Curtea Constitutionala
Ioan Vida | - preşedinte |
Nicolae Cochinescu | - judecător |
Aspazia Cojocaru | - judecător |
Acsinte Gaspar | - judecător |
Petre Lăzăroiu | - judecător |
Puskas Valentin Zoltan | - judecător |
Augustin Zegrean | - judecător |
Carmen-Cătălina Gliga | - procuror |
Valentina Bărbăţeanu | - magistrat-asistent |
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Martin Rose GMBH & CO KG" din Germania, Societatea Comercială "Electroline A.S." din Cehia, Societatea Comercială "Confort" - S.A. din Timişoara şi Societatea Comercială "Drumuri Municipale" - S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 5.305/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru Asociaţia "Colas Rail" - S.A. din Franţa, pentru Societatea Comercială "ISAF" - S.A. din Bucureşti şi pentru Societatea Comercială "ICIM Arad" - S.A. din Arad, apărătorul ales, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa autorilor excepţiei şi a celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului prezent. Acesta solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, argumentând oral şi prin notele scrise pe care le depune conformitatea dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că prevederile art. 157 din Legea nr. 105/1992 garantează respectarea normelor de competenţă, fără să aducă atingere drepturilor consacrate de textele din Legea fundamentală pe care autorul excepţiei îşi fondează critica.
Prin Încheierea din 12 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.305/30/2007, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Martin Rose GMBH & CO KG" din Germania, Societatea Comercială "Electroline A.S." din Cehia, Societatea
Comercială "Confort" - S.A. din Timişoara şi Societatea Comercială "Drumuri Municipale" - S.A. din Timişoara într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unei licitaţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că se încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, întrucât respingerea acţiunii ca fiind introdusă în faţa unei instanţe necompetente va atrage consecinţe negative pentru justiţiabil, care va trebui să introducă o nouă cerere de chemare în judecată. Dar, fiind vorba de materia contenciosului administrativ, această cerere nu va mai putea fi introdusă în termenul de prescripţie prevăzut de lege. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 157 din Legea nr. 105/1992 sunt în contradicţie cu normele procedurale stabilite de Codul de procedură civilă, care prevăd că "în momentul în care o instanţă se declară necompetentă îşi declină competenţa în favoarea instanţei competente, neputând opera în această situaţie prescripţia dreptului la acţiune". Mai arată că, în opinia sa, textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie, care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, având în vedere că, în speţă, este vorba despre controlul unor acte administrative emise de o instituţie publică română, care îşi produc efectul pe teritoriul României. Se mai precizează că, respingând cererea ca nefiind de competenţa instanţelor de judecată din România, judecătorul se face vinovat de denegare de dreptate, în acest sens fiind, în opinia autorului excepţiei, Cauza Rotam împotriva României. Arată că art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale impune ca, în fiecare ţară, să existe un mecanism care să permită persoanei remedierea în plan naţional a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenţie.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu îngrădesc nici accesul liber la justiţie şi nici dreptul la apărare, reglementarea criticată fiind justificată de specificul raporturilor de drept internaţional privat.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 157 din Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, care au următorul cuprins:
"Instanţa sesizată verifică, din oficiu, competenţa sa de a soluţiona procesul privind raporturi de drept internaţional privat şi, în cazul în care nu este competentă nici ea şi nicio altă instanţă română, respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor române."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 21 - "Accesul liber la justiţie", art. 24 - "Dreptul la apărare", art. 124 - "înfăptuirea justiţiei" şi art. 126 - "Instanţele judecătoreşti". De asemenea, invocă şi prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - "Dreptul la un recurs efectiv".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat reprezintă o concretizare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Prin urmare, legiuitorul este cel care apreciază cu privire la soluţiile ce se impun în legătură cu aceste materii. Legea nr. 105/1992 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun.
Riscul prescrierii dreptului la acţiune, ulterior respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă în faţa unei instanţe necompetente - invocat de autorul prezentei excepţii -, nu este generat de neconstituţionalitatea textului de lege criticat, ci, eventual, de lipsa de diligentă a justiţiabilului în iniţierea demersurilor sale procedurale în conformitate cu normele care stabilesc competenţa jurisdicţională a instanţelor. Or, competenţa instanţelor, româneşti sau străine, de a soluţiona litigiile izvorâte din raporturi juridice cu element de extraneitate este stabilită în mod clar de prevederile Legii nr. 105/1992.
În acest context, Curtea constată că prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate nu îngrădesc nici exercitarea dreptului de acces liber la justiţie, persoana interesată având posibilitatea să urmeze, în continuare, aşa cum s-a arătat mai sus, calea procedurală corectă, cu respectarea normelor de competenţă jurisdicţională. Din aceeaşi perspectivă, nu se poate pune nici problema încălcării dreptului la un proces echitabil prin atitudinea judecătorului care s-ar face vinovat de denegare de dreptate, acesta nefăcând altceva decât să aplice reglementările legale referitoare la competenţa de judecată.
Curtea constată că nu poate reţine nici critica potrivit căreia prevederile art. 157 din Legea nr. 105/1992 contravin dispoziţiilor art. 126 alin. (6) din Constituţie care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice. Textul de lege criticat vizează raporturile de drept internaţional privat, or, verificarea legalităţii actelor administrative emise de autorităţile administrative ale statului român revine, ca urmare a însăşi naturii şi esenţei lor, exclusiv instanţelor române. Aşadar, persoana interesată să conteste legalitatea acestora are posibilitatea să se adreseze în acest scop instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Martin Rose GMBH & CO KG" din Germania, Societatea Comercială "Electroline A.S." din Cehia, Societatea Comercială "Confort" - S.A. din Timişoara şi Societatea Comercială "Drumuri Municipale" - S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 5.305/30/2007 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »