Legea 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat

M.Of. 245

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Octombrie 2011
Legea 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat
Dată act: 22-sept-1992
Emitent: Parlamentul
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL 1:
[textul din capitolul 1 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 2:Persoane fizice
SECŢIUNEA I:
[textul din capitolul 2, sectiunea I a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
SECŢIUNEA II:
[textul din capitolul 2, sectiunea II a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
SECŢIUNEA III:
[textul din capitolul 2, sectiunea III a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
SECŢIUNEA IV:Obligatia de intretinere
Arată norme de aplicare
Art. 34
Legea aplicabila obligatiei de intretinere este:
a)in raporturile dintre parinti si copii, legea care cirmuieste, potrivit art. 25, 28 si 31, efectele filiatiei;
b)in raporturile dintre soti, legea care cirmuieste, potrivit art. 20, efectele casatoriei;
c)in raporturile dintre fostii soti, legea care cirmuieste, potrivit art. 22, divortul;
d)in raporturile dintre persoane, legea nationala a creditorului. In caz de schimbare a cetateniei, noua lege nationala se aplica numai prestatiilor ulterioare schimbarii.
Arată norme de aplicare
Art. 35
Legea aplicabila obligatiei de intretinere determina indeosebi:
a)persoana creditorului si debitorului, precum si ordinea de prioritate intre mai multi debitori;
b)intinderea obligatiei de intretinere;
c)modul de executare a obligatiei si termenele pentru satisfacerea acesteia.
Pentru a se determina intinderea obligatiei de intretinere trebuie sa se tina seama, chiar daca legea straina aplicabila dispune altfel, de posibilitatile materiale ale debitorului si de nevoile efective ale creditorului.
SECŢIUNEA V:
[textul din capitolul 2, sectiunea V a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 3:
[textul din capitolul 3 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 4:
[textul din capitolul 4 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 5:
[textul din capitolul 5 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 6:
[textul din capitolul 6 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 7:
[textul din capitolul 7 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 8:
[textul din capitolul 8 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 9:
[textul din capitolul 9 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 10:
[textul din capitolul 10 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 11:
[textul din capitolul 11 a fost abrogat la 01-oct-2011 de Art. 230, litera Q. din capitolul X din Legea 71/2011]
CAPITOLUL 12:Norme de procedura in materie de drept international privat
SECŢIUNEA I:Competenta jurisdictionala
Art. 148
Instantele judecatoresti romane sint competente, in conditiile prevazute de dispozitiile ce urmeaza, sa solutioneze procesele dintre o parte romana si o parte straina sau numai dintre straini, persoane fizice sau persoane juridice.
Art. 149
Instantele judecatoresti romane sint competente daca:
1.piritul sau unul dintre piriti are domiciliul, resedinta sau fondul de comert in Romania; daca piritul din strainatate nu are domiciliul cunoscut, cererea se introduce la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului din tara;
2.sediul piritului, persoana juridica, se afla in Romania; in sensul prezentului articol, persoana juridica straina este socotita cu sediul in Romania si in cazul cind are pe teritoriul tarii o filiala, o sucursala, o agentie sau o reprezentanta;
3.reclamantul din cererea de pensie de intretinere are domiciliul in Romania;
4.locul unde a luat nastere sau trebuia executata, fie chiar in parte, o obligatie izvorita dintr-un contract, se afla in Romania;
5.locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatii extracontractuale cu efectele sale se afla in Romania;
6.statia feroviara sau rutiera, precum si portul sau aeroportul de incarcare sau descarcare a pasagerilor sau marfii transportate se afla in Romania;
7.bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se afla in Romania;
8.ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri ramase de la acesta se afla in Romania;
9.imobilul la care se refera cererea se afla in Romania.
Art. 150
Instantele romane sint, de asemenea, competente sa judece:
1.procese dintre persoane cu domiciliul in strainatate, referitoare la acte sau fapte de stare civila inregistrate in Romania, daca cel putin una dintre parti este cetatean roman;
2.procese referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului, cetatean roman cu domiciliul in strainatate;
3.declararea mortii prezumate a unui cetatean roman, chiar daca el se afla in strainatate la data cind a intervenit disparitia. Pina la luarea unor masuri provizorii de catre instanta romana, ramin valabile masurile provizorii luate de instanta straina;
4.procese privitoare la ocrotirea in strainatate a proprietatii intelectuale a unei persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain fara cetatenie, daca prin conventia partilor nu s-a stabilit o alta competenta;
5.procese dintre straini, daca acestia au convenit expres astfel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot dispune, in legatura cu bunuri sau interese ale persoanelor din Romania;
6.procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave, precum si cele referitoare la asistenta sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri in marea libera ori intr-un loc sau spatiu nesupus suveranitatii vreunui stat, daca:
a)nava sau aeronava are nationalitatea romana;
b)locul de destinatie sau primul port sau aeroport, unde nava sau aeronava a ajuns, se gaseste pe teritoriul Romaniei;
c)nava sau aeronava a fost sechestrata in Romania;
d)piritul are domiciliul sau resedinta in Romania;
7.falimentul sau orice alta procedura judiciara privind incetarea platilor in cazul unei societati comerciale straine cu sediul in Romania;
8.orice alte procese prevazute de lege.
Art. 151
Instantele romane sint exclusiv competente sa judece procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la:
1.acte de stare civila intocmite in Romania si care se refera la persoane domiciliate in Romania, cetateni romani sau straini fara cetatenie;
2.incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie;
3.tutela si curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain fara cetatenie;
4.punerea sub interdictie a unei persoane care are domiciliul in Romania;
5.desfacerea, anularea sau nulitatea casatoriei, precum si alte litigii dintre soti, cu exceptia celor privind imobile situate in strainatate, daca, la data cererii, ambii soti domiciliaza in Romania, iar unul dintre ei este cetatean roman sau strain fara cetatenie;
6.mostenirea lasata de o persoana care a avut ultimul domiciliu in Romania;
7.imobile situate pe teritoriul Romaniei;
8.executarea silita a unui titlu executoriu pe teritoriul Romaniei.
Art. 152
Instantele din Romania pot sa dispuna, la cerere, masuri asiguratorii in cazuri urgente, spre a ocroti drepturi, interese sau bunuri ce au legatura cu jurisdictia lor, chiar daca nu sint competente, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, sa solutioneze in fond procesul in vederea caruia sau in cursul caruia masurile sint necesare.
Art. 153
In cazul in care o jurisdictie straina se declara necompetenta sa solutioneze o actiune formulata de catre un cetatean roman, aceasta poate fi introdusa la instanta din Romania cu care procesul prezinta cele mai strinse legaturi.
Art. 154
Daca partile au supus, prin conventie, litigiul dintre ele sau litigiile ce se vor naste din actul pe care l-au incheiat, competentei unei anumite instante, aceasta va fi investita cu competenta jurisdictionala, afara numai daca:
1.instanta este straina, iar litigiul intra in competenta exclusiva a unei instante romane;
2.instanta este romana, iar una dintre parti invedereaza ca o instanta straina este exclusiv competenta.
Art. 155
In cazul in care instantele romane sint competente, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, si nu se poate stabili care anume dintre ele este indreptatita sa solutioneze procesul, cererea va fi indreptata, potrivit regulilor de competenta materiala, la Judecatoria sectorului 1 al municipiului Bucuresti sau la Tribunalul municipiului Bucuresti.
Art. 156
Competenta instantelor romane, stabilita conform art. 148-152, nu este inlaturata prin faptul ca acelasi proces sau un proces conex a fost dedus in fata unei instante judecatoresti straine.
Art. 157
Instanta sesizata verifica, din oficiu, competenta sa de a solutiona procesul privind raporturi de drept international privat si, in cazul in care nu este competenta nici ea si nici o alta instanta romana, respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane.
Necompetenţa internaţională a instanţei române poate fi invocată în tot cursul procesului.

SECŢIUNEA II:Legea aplicabila in procesele de drept international privat
Art. 158
Capacitatea procesuala a fiecareia dintre partile in proces este cirmuita de legea sa nationala.
Art. 159
In procesele privind raporturi de drept international privat instantele romane aplica legea procedurala romana, daca nu s-a dispus altfel in mod expres.
Legea romana stabileste si daca o anumita problema este de drept procedural sau de drept material.
Art. 160
Obiectul si cauza actiunii civile, in procesele privind raporturile de drept international privat, sint determinate de legea care reglementeaza fondul raportului juridic litigios. Dupa aceeasi lege se determina calitatea procesuala a partilor.
Art. 161
Mijloacele de proba pentru dovedirea unui act juridic si puterea doveditoare a inscrisului care il constata sint cele prevazute de legea locului incheierii actului juridic sau de legea aleasa de parti, daca ele aveau dreptul sa o aleaga.
Proba faptelor se face potrivit legii locului unde ele s-au produs.
Cu toate acestea, va fi aplicabila legea romana, daca aceasta admite si alte mijloace de proba decit cele prevazute de legile aratate la alin. 1 si 2.
Legea romana este aplicabila si in cazul in care ea ingaduie proba cu martori si cu prezumtii ale instantei, chiar daca aceste mijloace de proba nu sint admisibile potrivit legii straine.
Dovada starii civile si puterea doveditoare a actelor de stare civila sint reglementate de legea locului unde s-a intocmit inscrisul invocat.
Administrarea probelor se face potrivit legii romane.
Art. 162
Actele oficiale intocmite sau legalizate de catre o autoritate straina pot fi folosite in fata instantelor romane numai daca sint supralegalizate, pe cale administrativa ierarhica si in continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnaturilor si sigiliului.
Supralegalizarea pe cale administrativa este supusa procedurii stabilite de statul de origine a actului, urmata de supralegalizarea efectuata fie de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular roman din statul de origine, fie de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular al statului de origine in Romania si, in continuare, in ambele situatii, de catre Ministerul Afacerilor Externe.
Scutirea de supralegalizare este permisa in temeiul legii, al unei intelegeri internationale la care este parte Romania sau pe baza de reciprocitate.
Supralegalizarea actelor intocmite sau legalizate de instantele romane se face, din partea autoritatilor romane, de catre Ministerul Justitiei si Ministerul Afacerilor Externe, in aceasta ordine.
SECŢIUNEA III:Conditia strainului ca parte in proces
Art. 163
Strainii, persoane fizice si persoane juridice au, in conditiile legii, in fata instantelor romane, aceleasi drepturi si aceleasi obligatii procedurale ca si persoanele fizice de cetatenie romana si persoanele juridice romane.
Cetatenii straini beneficiaza in fata instantelor romane, in procesele privind raporturile de drept international privat, de scutiri sau reduceri de taxe si alte cheltuieli de procedura, precum si de asistenta juridica gratuita, in aceeasi masura si in aceleasi conditii ca si cetatenii romani, sub conditia reciprocitatii cu statul de cetatenie sau de domiciliu al solicitantilor.
Sub aceeasi conditie a reciprocitatii, reclamantul de cetatenie straina nu poate fi obligat sa depuna cautiune ori vreo alta garantie, pentru motivul ca este strain sau ca nu are domiciliul ori sediul in Romania.
Art. 164
In cazul in care reprezentarea ori asistarea strainului lipsit de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrinsa nu a fost asigurata potrivit legii sale nationale, iar din aceasta cauza judecarea procesului intirzie, instanta ii va putea numi in mod provizoriu un curator special.
SECŢIUNEA IV:Efectele hotaririlor straine
Art. 165
In cazul prezentei legi, termenul de hotariri straine se refera la actele de jurisdictie ale instantelor judecatoresti, notariatelor sau oricaror autoritati competente dintr-un alt stat.
Art. 166
Hotaririle straine sint recunoscute de plin drept in Romania, daca se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intii in statul de cetatenie al fiecarei parti.
Art. 167
Hotaririle referitoare la alte procese decit cele aratate in art. 166 pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, daca sint indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a)hotarirea este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata;
b)instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii mentionate, competenta sa judece procesul;
c)exista reciprocitate in ce priveste efectele hotaririlor straine intre Romania si in statul instantei care a pronuntat hotarirea.
Daca hotarirea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, trebuie sa se constate, de asemenea, ca i-a fost inminata in timp util citatia pentru termenul de dezbateri in fond, cit si actul de sesizare a instantei si ca i s-a dat posibilitatea de a se apara si de a exercita calea de atac impotriva hotaririi.
Caracterul nedefinitiv al hotaririi straine, decurgind din omisiunea citarii persoanei care nu a participat la proces in fata instantei straine, poate fi invocat numai de catre acea persoana.
Art. 168
Recunoasterea hotaririi straine poate fi refuzata in unul dintre urmatoarele cazuri:
1.hotarirea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate;
2.hotarirea incalca ordinea publica de drept international privat roman; constituie un asemenea temei de refuz al recunoasterii incalcarea dispozitiilor art. 151 privitoare la competenta exclusiva a jurisdictiei romane;
3.procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarire, chiar nedefinitiva, a instantelor romane sau se afla in curs de judecare in fata acestora la data sesizarii instantei straine.
Recunoasterea nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta care a pronuntat hotarirea straina a aplicat o alta lege decit cea determinata de dreptul international privat roman, afara numai daca procesul priveste starea civila si capacitatea unui cetatean roman, iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane.
Art. 169
Sub rezerva verificarii conditiilor prevazute de art. 167 si 168, instanta romana nu poate proceda la examinarea in fond a hotaririi straine si nici la modificarea ei.
Art. 170
Cererea de recunoastere se rezolva pe cale principala de tribunalul judetean in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoasterea hotaririi straine.
Cererea de recunoastere poate fi, de asemenea, rezolvata pe cale incidenta, de catre instanta sesizata cu un proces avind un alt obiect, in cadrul caruia se ridica exceptia puterii lucrului judecat, intemeiata pe hotarirea straina.
Art. 171
Cererea de recunoastere a hotaririi straine se intocmeste potrivit cerintelor prevazute de legea procedurala romana si va fi insotita de urmatoarele acte:
a)copia hotaririi straine;
b)dovada caracterului definitiv al acesteia;
c)copia dovezii de inminare a citatiei si actului de sesizare, comunicate partii care a fost lipsa in instanta straina sau orice alt act oficial care sa ateste ca citatia si actul de sesizare au fost cunoscute, in timp util, de catre partea impotriva careia s-a luat hotarirea;
d)orice alt act, de natura sa probeze, in completare, ca hotarirea straina indeplineste celelalte conditii prevazute de art. 167.
Actele prevazute in alin. 1 vor fi insotite de traduceri autorizate si vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozitiilor art. 162. Supralegalizarea nu se cere in cazul in care partile sint de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Art. 172
Cererea de recunoastere a hotaririi straine se solutioneaza pe cale principala prin hotarire, iar pe cale incidenta prin incheiere interlocutorie, in ambele cazuri dupa citarea partilor.
Cererea poate fi solutionata fara citarea partilor daca, din hotarirea straina, rezulta ca piritul a fost de acord cu admiterea actiunii.
Art. 173
Hotaririle straine, care nu sint aduse la indeplinire, de bunavoie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei, pe baza incuviintarii date, la cererea persoanei interesate, de catre tribunalul judetean in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze executarea.
Hotaririle straine prin care s-au luat masuri asiguratorii si cele date cu executarea provizorie nu pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei.
Art. 174
Executarea hotaririi straine se incuviinteaza cu respectarea conditiilor prevazute de art. 167, cit si a celor ce urmeaza:
a)hotarirea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o;
b)dreptul de a cere executarea silita nu este prescris potrivit legii romane.
Dispozitiile art. 168 si 169 sint aplicabile in mod corespunzator si cererii de incuviintare a executarii.
Art. 175
Cererea de incuviintare a executarii, intocmita in conditiile prevazute de art. 171, va fi insotita si de dovada caracterului executor al hotaririi straine, eliberata de instanta care a pronuntat-o.
Art. 176
Cererea de incuviintare a executarii se solutioneaza prin hotarire, dupa citarea partilor.
In cazul in care hotarirea straina contine solutii asupra mai multor capete de cerere, care sint disociabile, incuviintarea poate fi acordata separat.
Art. 177
Pe baza hotaririi definitive de incuviintare a executarii se emite titlul executoriu, in conditiile legii romane, mentionindu-se in titlu si hotarirea de incuviintare.
Art. 178
Hotarirea straina, data de catre o instanta competenta, are forta probanta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.
SECŢIUNEA V:Tranzactiile judiciare
Art. 179
Tranzactiile judiciare incheiate in strainatate produc in Romania efectele ce decurg din legea care le-a fost aplicata, in conditiile art. 173 alin. 1 si art. 174-178.
SECŢIUNEA VI:Arbitrajul de drept international privat
Art. 180
In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.
Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
a)piritul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala; sau
b)conventia arbitrala este lovita de nulitate ori inoperanta; sau
c)tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile piritului in arbitraj.
Art. 181
Dispozitiile art. 167-178 privind recunoasterea si executarea hotaririlor judecatoresti straine se aplica, in mod corespunzator, si sentintelor arbitrale straine.
CAPITOLUL 13:Dispozitii finale
Art. 182
Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Art. 183
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 2 din Codul civil, art. 375 din Codul de procedura civila, precum si orice dispozitii contrare.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 februarie 1991.
PRESEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 7 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 245 din data de 1 octombrie 1992

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (14)
Proiecte legislative numărul de obiecte din listă: (1)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (4)
Modificate de acest act numărul de obiecte din listă: (2)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (6)
Abrogat de numărul de obiecte din listă: (1)
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (36836)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (36836)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (232)
Monografii numărul de obiecte din listă: (1)
Articole numărul de obiecte din listă: (231)
Modele şi unelte numărul de obiecte din listă: (2)
Modele numărul de obiecte din listă: (2)
Noi folosim fisiere de tip cookie. Daca apasati "Închide" sau continuati utilizarea site-ului, sunteti de acord cu Wolters Kluwer Politica de confidentialitate si cookie. Obțineți mai multe informații sau modificați-vă setările .