Capitolul iii - Timpul de muncă şi timpul de odihnă - Contract Colectiv de Munca 1722/2023 UNIC la Nivelul Grupului de Unităţi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S.

M.Of. 7 cc

În vigoare
Versiune de la: 30 Septembrie 2025
CAPITOLUL III:Timpul de muncă şi timpul de odihnă
Art. 15
(1)Durata normală a timpului de muncă este, în medie, de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână, realizate prin săptămâna de lucru de 5 zile.
(2)Prin repartizare inegală a timpului de muncă se înţelege posibilitatea ca, pentru 4 zile lucrătoare, timpul de muncă să fie mai mare de 8 ore, iar în cea de-a cincea zi lucrătoare timpul de muncă să fie redus, fără a se depăşi 40 de ore/săptămână.
(3)Pentru personalul didactic, norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă este cea prevăzută de art. 207 şi 208 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de specificul muncii prestate.

(4)În unităţile de învăţământ, evidenţa activităţii desfăşurate de cadrele didactice se ţine prin intermediul unei singure condici de prezenţă, pentru norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă prevăzută de art. 207 şi 208 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare. Activităţile prevăzute la art. 207 şi 208 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se pot desfăşura şi în afara locului de muncă (biblioteci, centre de informare şi documentare, C.C.D., domiciliu etc.), precum şi on-line.

(5)În învăţământul primar, orele de educaţie fizică ce nu sunt predate de profesori cu studii de specialitate pot fi predate de învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ primar al clasei şi sunt remunerate în sistem de plată cu ora, ca personal calificat sau necalificat, în funcţie de studiile acestuia.
(6)Cadrele didactice care desfăşoară activitate de mentorat beneficiază de reducerea normei didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă cu două ore pe săptămână.
(7)Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar şi nedidactic este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestora sunt prevăzute în fişa individuală a postului.
Art. 16
Normativele pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul preuniversitar, stabilite de Ministerul Educaţiei cu consultarea obligatorie a federaţiilor sindicale reprezentative, vor constitui baza de calcul pentru Inspectoratul Şcolar, ca medie pe judeţ, în stabilirea numărului de posturi pentru unităţile/instituţiile prevăzute în Anexa nr. 4 la prezentul contract. Posturile se distribuie în funcţie de complexitatea activităţii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, după consultarea sindicatului semnatar al prezentului contract colectiv de muncă.
Art. 17
Normativele de personal nu pot fi modificate ca urmare a reorganizării activităţii/reţelei şcolare, decât cu acordul sindicatului semnatar al prezentului contract colectiv de muncă.
Art. 18
(1)În funcţie de condiţii, în unităţile şi instituţiile prevăzute în Anexa nr. 4, comisiile paritare de la nivelul acestora convin asupra unui program flexibil de lucru, precum şi asupra modalităţilor concrete de aplicare a acestuia.
(2)Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 118 Codul muncii.
(3)Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se înţelege posibilitatea salariaţilor de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanţă, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.
(4)Orele de începere şi de terminare a programului de lucru se stabilesc prin regulamentul intern al fiecărei unităţi/instituţii de învăţământ prevăzute în Anexa nr. 4 la prezentul contract colectiv de muncă, după consultarea sindicatului.
(5)Stabilirea programului flexibil de lucru nu afectează drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(6)În situaţii temeinic motivate, dovedite cu documente justificative, salariaţii au dreptul de a beneficia de derogări de la programul de lucru stabilit.
(7)Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa salariaţilor programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile, prin afişare la loc vizibil la sediul său.
Art. 19
La cerere, salariaţii angajaţi cu jumătate de normă/post vor fi încadraţi cu normă/post întreagă/întreg, dacă apar norme sau fracţiuni de norme vacante de aceeaşi specialitate sau specialităţi înrudite, respectiv posturi ori fracţiuni de posturi de acelaşi fel şi dacă întrunesc condiţiile pentru ocuparea acestora.
Art. 20
(1)Salariaţii pot fi solicitaţi să presteze ore suplimentare numai cu acordul lor. Durata maximă legală a timpului de muncă prestat în baza unui contract individual de muncă nu poate depăşi 48 de ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(2)Prin excepţie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(3)Pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale ori a altor cazuri de forţă majoră, salariaţii au obligaţia de a presta munca suplimentară, la solicitarea angajatorului.
(4)Orele suplimentare prestate în condiţiile alin. (1) de către personalul didactic auxiliar şi nedidactic se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acestora. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu este posibilă în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti cu un spor aplicat la salariul de bază, conform art. 36 alin. (1) lit. h) din prezentul contract, în condiţiile legii.
(5)Numărul total de ore suplimentare prestate de un salariat nu poate depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatului semnatar al prezentului contract, al cărui membru este salariatul.
Art. 21
(1)Personalului didactic ce desfăşoară alte activităţi decât cele care fac parte din norma de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă i se aplică, în condiţiile legii, în mod corespunzător, prevederile art. 20 din prezentul contract.
(2)Personalul de conducere, de îndrumare şi control beneficiază, în condiţiile legii, de prevederile art. 20 din prezentul contract.
Art. 22
(1)Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă în timpul nopţii beneficiază, în condiţiile legii, de un spor la salariu de 25% din salariul de bază.
(2)Se consideră muncă desfăşurată în timpul nopţii munca prestată în intervalul orar 22.00-06.00.
(3)Salariaţii care urmează să desfăşoare cel puţin 3 ore de muncă de noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi, după aceea, periodic, conform legislaţiei în vigoare şi regulamentului elaborat de Ministerul Educaţiei cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative.
(4)Potrivit reglementărilor legale în materie, angajatorii asigură fondurile necesare efectuării examinărilor medicale prevăzute la alin. (3).
(5)Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi.
Art. 23
(1)Personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic au dreptul la o pauză de masă de 20 minute, care se include în programul de lucru.
(2)Programul de efectuare a pauzei de masă se stabileşte prin regulamentul intern, cu acordul sindicatului.
Art. 24
Salariaţii care renunţă la concediul legal pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani beneficiază de reducerea duratei normale de lucru cu 2 ore/zi potrivit legii, fără ca aceasta să le afecteze salariile de bază şi vechimea în învăţământ/în muncă. Concediul legal pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani constituie vechime în învăţământ/specialitate/în muncă, indiferent de perioada în care salariatul s-a aflat în concediul respectiv.
Art. 25
(1)Salariaţii care au în îngrijire copii bolnavi în vârstă de până la 7 ani au dreptul la reducerea programului de lucru cu până la 1/2 normă, fără să li se afecteze calitatea de salariat şi vechimea integrală în învăţământ/muncă.
(2)Salariaţii care au în îngrijire copii cu dizabilităţi care au împlinit vârsta de 3 ani au dreptul la un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, potrivit art. 31 din O.U.G. nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a)în continuarea concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului de până la 3 ani;
b)oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani.
(3)Pe durata concediului pentru îngrijirea copilului cu dizabilităţi până la vârsta de 7 ani, salariatului cadru didactic i se suspendă contractul individual de muncă în conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul muncii, şi i se rezervă postul/catedra pe durata suspendării.
(4)Salariaţii care beneficiază de concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului cu afecţiuni grave până la împlinirea vârstei de 16 ani prevăzut de art. 26 alin. (11) din O.U.G. nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de rezervarea postului/catedrei pe durata acestui concediu.
(5)Salariaţii care au în întreţinere un copil cu dizabilitate (gravă sau accentuată) şi care se ocupă efectiv de îngrijirea acestuia beneficiază de program de lucru redus la 4 ore până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, la solicitarea salariatului, precum şi de celelalte drepturi prevăzute de art. 32 din Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă cu timp parţial beneficiază de vechimea în muncă/învăţământ corespunzătoare unei norme întregi.
Art. 26
(1)Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, fără a le fi afectate drepturile salariale.
(2)În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(3)Salariatele care beneficiază de dispoziţiile alin. (1) sunt obligate să facă dovada că au efectuat controalele medicale pentru care s-au învoit.
Art. 27
(1)Salariatele începând cu luna a V-a de sarcină, precum şi cele care alăptează nu vor fi repartizate la muncă de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi delegate, nu vor fi detaşate şi, după caz, nu vor fi concediate pentru motive care nu ţin de persoana salariatei, respectiv nu vor face obiectul restrângerii de activitate - cu excepţia situaţiei în care postul/catedra este unic(ă) la nivelul unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 4 - decât cu acordul lor.
(2)La solicitarea comitetului de sănătate şi securitate a muncii, angajatorul are obligaţia să evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncă al salariatei care anunţă că este însărcinată, precum şi al salariatei care alăptează şi să le informeze cu privire la acestea.
(3)Salariatele menţionate la alin. (1) beneficiază şi de măsurile de protecţie prevăzute de O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată prin Legea nr. 25/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de cel mult 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului, în condiţiile legii.
(5)Angajaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor de sănătate fără plata contribuţiei, iar perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului de indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă.
(6)Perioada prevăzută la alin. (1) şi alin. (4) nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă, în învăţământ şi în specialitate.
Art. 28
(1)Salariaţii au dreptul, între 2 zile de muncă, la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
(2)În fiecare săptămână, salariaţii au dreptul la 2 zile consecutive de repaus, de regulă sâmbăta şi duminica.
(3)În cazul în care activitatea la locul de muncă nu poate fi întreruptă în zilele de sâmbătă şi duminică, în cadrul comisiei paritare de la nivelul unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 4, se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus vor fi acordate în alte zile ale săptămânii. În condiţiile legii, salariaţii aflaţi în această situaţie beneficiază de un spor la salariul de bază.
(4)Sunt zile nelucrătoare:
- zilele de repaus săptămânal;
- 1 şi 2 ianuarie;
- 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza;
- 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;
- 24 Ianuarie - Unirea Principatelor;
- Vinerea Mare, înainte de Paşti;
- a doua şi a treia zi de Paşti;
- 1 Mai;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- 1 Iunie - Ziua Internaţională a Copilului;
- 5 Iunie - Ziua Naţională a Învăţătorului;
- 15 August - Adormirea Maicii Domnului;
- 5 Octombrie - Ziua Mondială a Educaţiei;
- 30 Noiembrie - Sfântul Apostol Andrei Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României;
- 1 Decembrie - Ziua Naţională a României;
- 25, 26 şi 27 Decembrie;
- două zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestor culte.
(5)Pentru salariaţii care aparţin de un cult religios legal, creştin, zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii se acordă în funcţie de data la care sunt celebrate de acel cult. Salariaţii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creştin, de care aparţin, cât şi pentru alt cult creştin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.
(6)În cazul în care, din motive justificate, salariaţii prestează activitate în zile nelucrătoare/zile de sărbătoare legală, aceştia beneficiază de 2 zile libere pentru fiecare zi lucrată în zile de repaus săptămânal/sărbătoare legală, acordate în următoarele 30 de zile.
(7)Personalul din învăţământ care participă la organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare, din calendarul Ministerului Educaţiei, indiferent de etapă/fază, derulate în zilele de repaus săptămânal/sărbătoare legală, beneficiază de 2 zile libere plătite pentru fiecare zi lucrată. Procedura de acordare a acestor zile se stabileşte de către comisia paritară de la nivelul unităţii/instituţiei angajatoare a salariatului implicat în aceste activităţi.
(8)Prevederile legale privind prestarea muncii suplimentare şi a muncii în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbătoare legală de către personalul din sectorul bugetar se aplică şi personalului din învăţământ, în măsura în care nu există prevederi speciale.
Art. 29
(1)Dreptul la concediul de odihnă este garantat de lege şi se acordă inclusiv pentru activitatea desfăşurată de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, în regim de cumul.
(2)_
a)Pentru personalul didactic de conducere, îndrumare şi control din ISJ Brăila, CCD Brăila, unităţile de învăţământ şi unităţile conexe, concediul de odihnă anual se acordă în cuantumul de 25 de zile lucrătoare;
b)Pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic/administrativ din ISJ Brăila, CCD Brăila, unităţile de învăţământ şi unităţile conexe din judeţul Brăila, concediul de odihnă anual se acordă în funcţie de vechimea în muncă astfel:
- până la 5 ani vechime - 21 de zile lucrătoare;
- între 5 şi 15 ani vechime - 24 de zile lucrătoare;
- peste 15 ani vechime - 28 de zile lucrătoare.

(3)Perioada de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat se stabileşte de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 4, împreună cu reprezentantul organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, al cărei membru este salariatul, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, în primele două luni ale anului şcolar. La programarea concediului de odihnă al salariaţilor, se va ţine seamă şi de specificul activităţii celuilalt soţ.
Cadrele didactice beneficiază de un concediu de odihnă de 62 de zile lucrătoare, programate şi executate, de regulă/cu prioritate, în perioada vacanţelor şcolare.
(4)Indemnizaţia de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, majorările/creşterile salariului de bază, sumele compensatorii, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent - inclusiv gradaţia de merit, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, sporul de complexitate a muncii, indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în localităţi izolate, sporul pentru condiţii de muncă, indemnizaţia de hrană, sporul pentru practică pedagogică etc. - pentru perioada respectivă. Aceasta reprezintă media zilnică a drepturilor salariale mai sus menţionate, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediul de odihnă, multiplicată cu numărul zilelor de concediu şi se acordă salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de plecarea în concediul de odihnă.
(5)Personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar între 5 şi 10 zile lucrătoare.
Durata exactă a concediului suplimentar se stabileşte, pentru membrii S.I.B., în comisia paritară de la nivelul unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 4.
(6)Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
(7)La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal, concediului paternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile art. 152 din Codul muncii se consideră perioade de activitate prestată.
(8)În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
(9)Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
(10)Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii sub vârsta de 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare, în condiţiile legii.
(11)Personalul didactic care însoţeşte copiii în tabere sau la altfel de activităţi care se organizează în perioada vacanţelor şcolare se află în activitate, dar nu mai mult de 16 zile calendaristice.
Art. 30
(1)Salariaţii au dreptul la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau în alte situaţii după cum urmează:
a)căsătoria salariatului - 5 zile lucrătoare;
b)naşterea unui copil - 10 zile lucrătoare + 15 zile lucrătoare dacă a urmat un curs de puericultură (concediu paternal); prevederea se aplică pentru fiecare copil nou-născut;
c)căsătoria unui copil - 5 zile lucrătoare;
d)decesul soţului/soţiei, copilului, părinţilor, bunicilor, fraţilor, surorilor salariatului sau al altor persoane aflate în întreţinere - 5 zile lucrătoare;
e)schimbarea locului de muncă cu schimbarea domiciliului/reşedinţei - 5 zile lucrătoare;
f)decesul socrilor salariatului - 5 zile lucrătoare;
g)schimbarea domiciliului - 3 zile lucrătoare;
h)îngrijirea sănătăţii copilului - 2 zile lucrătoare (pentru familia cu 1 copil - 2 copii), respectiv 3 zile lucrătoare (pentru familia cu 3 sau mai mulţi copii);
i)în cazul în care salariata urmează o procedură de fertilizare "in vitro" - 5 zile lucrătoare: 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene şi 4 zile începând cu data efectuării embriotransferului;
j)acordarea unei zile lucrătoare libere plătite pentru donarea de sânge.
(2)În situaţiile în care evenimentele familiale deosebite prevăzute la alin. (1) intervin în perioada efectuării concediului de odihnă, acesta se suspendă şi va continua după efectuarea zilelor libere plătite.
(3)Ziua/zilele liberă/libere prevăzută/prevăzute la alin. (1) lit. h), de 2 sau 3 zile, după caz, se acordă la cererea unuia dintre părinţi/reprezentanţii legali ai copilului, justificată ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat; cererea se depune cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi este însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi nici nu o va solicita. În situaţia producerii unui eveniment medical neprevăzut, părintele are obligaţia de a prezenta actele medicale doveditoare în termen de 3 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.
(4)Personalul care asigură suplinirea salariaţilor prevăzuţi la alin. (1) va fi remunerat corespunzător, în condiţiile legii.
(5)Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, fără a putea desfăşura în acest interval activităţi didactice retribuite în regim de plată cu ora. În funcţie de opţiunea cadrului didactic, cele 6 luni de concediu plătit se pot acorda într-un singur an şcolar sau în ani şcolari diferiţi, consecutiv sau fracţionat.
(6)Personalul din învăţământ are dreptul, pentru rezolvarea unor situaţii personale, la 5 zile libere plătite/an şcolar, pe bază de învoire colegială, având obligaţia de a-şi asigura suplinirea cu personal calificat. Cererea de învoire colegială se depune la registratura unităţii/instituţiei, cu indicarea numelui şi prenumelui persoanei care asigură suplinirea pe perioada învoirii.
(7)În situaţiile în care un cadru didactic nu poate presta orele de predare-învăţare-evaluare din motive de incapacitate temporară de muncă, orele respective sunt suplinite de alte cadre didactice. Directorul unităţii de învăţământ are obligaţia să emită decizii de încadrare în regim de plată cu ora pentru cadrele didactice suplinitoare şi să încheie cu acestea contracte individuale de muncă în regim de plată cu ora, salarizarea realizându-se pentru întreaga activitate suplinită.
(8)Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă timp de 10 zile lucrătoare/an calendaristic, în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru al salariatului.
(9)Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă.
Art. 31
(1)Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată, acordate de conducătorul unităţii/instituţiei de învăţământ, a căror durată însumată nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare pe an calendaristic; aceste concedii nu afectează vechimea în învăţământ/muncă.
(2)Salariaţii care urmează, completează, îşi finalizează studiile, precum şi cei care se prezintă la concursul pentru ocuparea unui post sau unei funcţii în învăţământ au dreptul la concedii fără plată pentru pregătirea examenelor sau a concursului, a căror durată însumată nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare pe an calendaristic; aceste concedii nu afectează vechimea în învăţământ/în muncă.
(3)Salariaţii beneficiază şi de alte concedii fără plată, pe durate determinate, stabilite de lege sau prin acordul părţilor.
Pentru concediile fără plată stabilite prin acordul părţilor, unitatea de învăţământ, anterior exprimării acordului, are obligaţia de a solicita avizul Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila.
(4)Cadrele didactice titulare în învăţământ, precum şi personalul contractual angajat cu contract pe durată nedeterminată în unităţi/instituţii ce deservesc învăţământul din judeţul Brăila au dreptul la concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unităţii de învăţământ sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.
(5)Concediul prevăzut la alin. (4) poate fi acordat şi anterior împlinirii a 10 ani vechime. Personalul didactic titular, precum şi personalul contractual angajat cu contract pe durată nedeterminată cu peste 10 ani vechime în învăţământ, care nu şi-a valorificat acest drept, poate beneficia de concediul fără plată şi cumulat, în doi ani şcolari. În acest sens, persoana care solicită concediul fără plată cumulat va anexa la cerere o adeverinţă eliberată de angajatorul său din care să reiasă lipsa acordării acestui concediu de la data angajării până la momentul cererii. În situaţia în care angajatorul nu dispune de aceste informaţii, persoana care solicită concediul fără plată are obligaţia de a depune o declaraţie pe proprie răspundere că nu i s-a acordat acest concediu de la data angajării până la momentul cererii.
Art. 32
(1)Pe lângă concediul paternal prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. b) din prezentul contract, tatăl are dreptul la un concediu de cel puţin o lună din perioada totală a concediului pentru creşterea copilului, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare. De acest drept beneficiază şi mama, în situaţia în care tatăl este beneficiarul concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului.
(2)În cazul decesului părintelui aflat în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului, celălalt părinte, la cererea sa, beneficiază de concediul rămas neutilizat la data decesului acestuia.