Secţiunea iv - Dispoziţiuni comune - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL

M.Of. 65

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 15 Iunie 1954

SECŢIUNEA IV:Dispoziţiuni comune

Pedepsele criminale, atât de drept comun, cât şi politice, atrag de drept degradarea civică pe timpul executării pedepsei.

Condamnaţii la pedepsele de mai sus sunt incapabili, în timpul executării lor, de a-şi administra averea şi a dispune de ea, prin acte între vii. Ei sunt puşi sub curatelă, după formele prevăzute de codul civil, pentru numirea curatorilor până la liberare definitivă sau condiţionată.

În timpul executării pedepsei, nicio sumă, niciun fel de ajutor, nicio parte din avere nu poate fi încredinţată condamnatului la muncă silnică sau detenţiune grea.

Pedepsele corecţionale privative de liberare, atât de drept comun, cât şi politice, atrag de drept, pe timpul executării lor, pierderea exerciţiului dreptului de a fi ales sau de a alege, de a fi tutor sau curator, precum şi acela de a exercita vreo funcţiune publică.

Condamnarea mai atrage şi suspendarea puterii părinteşti şi a autorităţii maritale, afară de cazurile când judecătorul dispune astfel.

Art. 46

Femeile condamnate la oricare din pedepsele de mai sus, vor fi ţinute separat de bărbaţi şi supuse la o muncă potrivită sexului lor în raport de regimul pedepsei.

Art. 47

În caz de comutare sau reducere pedepsei prin graţiere, condamnatul va fi supus regimului de executare prevăzut de lege, pentru noua pedeapsă.

Art. 48

Condamnaţii sunt supuşi măsurilor necesare îndreptării lor.

Condamnaţii pentru prima oară vor fi complet separaţi de recidivişti iar minorii de majori. Ei vor fi închişi în secţiuni speciale, complet despărţite.

De asemenea condamnaţii trebuesc separaţi de muncitorii liberi, când aceştia sunt admişi la acelaşi lucrări.

Condamnaţii care au o meserie, afară de cei condamnaţi la muncă silnică, continuă să o exercite pe cât cu putinţă în penitenciare, iar cei ce nu au, sunt obligaţi să înveţe o meserie.

Intelectualii condamnaţi, afară de cei condamnaţi la muncă silnică şi temniţă grea, sunt întrebuinţaţi la lucrări potrivite cu aptitudinile lor.

Separaţiunea celulară nu exclude participarea condamnatului la şcoală, la serviciul religios, scoaterea în aer liber şi primirea vizitelor stabilite de regulamentul penitenciarului.

Art. 49

Pe lângă fiecare penitenciar, colonie penitenciară, institut de educaţie corectivă, funcţionează o comisiune de supraveghere, compusă din un judecător al Tribunalului ca preşedinte, directorul, preotul, învăţătorul şi medicul instituţiilor de mai sus, precum şi un delegat al societăţii de patronaj, ca membri.

Trecerea condamnatului dela pedepsele de drept comun sau politice în colonie penitenciară sau libertate condiţionată, în cazurile prevăzute de art. 28, 32, 33 şi 39, o decide instanţa penală, în circumscripţia căreia se află penitenciarul, luând avizul comisiunii de supraveghere.

Art. 50

Pe lângă fiecare tribunal va funcţiona o societate de patronaj, sub supravegherea ministerului justiţiei, ajutat de un consiliu central, în vederea reclasării sociale a condamnaţilor liberaţi şi pentru îndeplinirea atribuţiunilor legale referitoare la minori. Aceste societăţi vor fi conduse de magistraţii instanţelor din localitate.

Art. 51

Un regulament penitenciar va desvolta dispoziţiunile cu privire la pedepse şi regimul lor.

De asemenea un regulament va stabili organizarea societăţilor de patronaj, prevăzând normele de coordonare a activităţii lor cu aceea a societăţilor datorite iniţiativei private.