Titlul ii - DISPOZIŢII GENERALE DE PROCEDURĂ - Codul de Procedura Civila din 1865 CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ - Actualizat

Brosura 1

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 31 Ianuarie 2013
TITLUL II:DISPOZIŢII GENERALE DE PROCEDURĂ
CAPITOLUL I:Cererile
Art. 82
(1)Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poştă electronică sau altele asemenea.

(2)În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii. Despre toate acestea judecătorul va face menţiune pe cerere.
(3)[textul din Art. 82, alin. (3) din cartea II, titlul II, capitolul I a fost abrogat la 02-ian-2001 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 138/2000]
(4)[textul din Art. 82, alin. (4) din cartea II, titlul II, capitolul I a fost abrogat la 02-ian-2001 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 138/2000]
Art. 83
(1)Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
(2)Mandatarul avocat certifică el însuşi copia de pe procura sa.
(3)Reprezentantul legal va alătura copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale.
(4)abrogat prin art. I, pct. 28 din O.U.G. nr. 138/2000.
Art. 84
Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită.
CAPITOLUL II:Citaţiile şi comunicarea actelor de procedură
Art. 85
Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.
Art. 86
(1)Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul.
(2)Instanţa solicitată, când i se cere să îndeplinească procedura de comunicare pentru altă instanţă, este obligată să ia de îndată măsurile necesare, potrivit legii, şi să trimită instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii.
(3)În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.
Art. 861
După sesizarea instanţei, dacă părţile au avocat sau consilier juridic, cererile, întâmpinările sau alte acte se pot comunica direct între aceştia. În acest caz, cel care primeşte actul va atesta primirea şi va consemna data primirii pe însuşi exemplarul care se va depune la instanţă, de îndată, sub sancţiunea neluării în seamă. Dovada comunicării actelor poate fi făcută şi prin orice alt înscris depus la dosarul cauzei prin care se atestă, sub semnătură, primirea fiecărui act de procedură care a fost comunicat.
Art. 862
În scopul obţinerii datelor şi informaţiilor necesare realizării procedurii de comunicare a citaţiilor, a altor acte de procedură, precum şi îndeplinirii oricărei atribuţii proprii activităţii de judecată, instanţele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare deţinute de autorităţi şi instituţii publice.
Autorităţile şi instituţiile prevăzute la alin. 1 au obligaţia de a lua măsurile necesare în vederea asigurării accesului direct al instanţelor la bazele electronice de date şi sistemele de informare prevăzute la acelaşi alineat.

Art. 87
Vor fi citaţi:
1.statul, judeţul, comuna şi celelalte persoane juridice de drept public, în persoana capului autorităţii la contenciosul sediului central al administraţiei respective sau, în lipsă de contencios, la sediul administraţiei;
2.persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, după caz, al reprezentanţei.
3.asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate juridică, prin organele lor de conducere, la sediul administraţiei lor;
4.abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.
5.cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar.
6.incapabilii, prin reprezentanţii lor legali.
În caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;
7.personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, cetăţenii români trimişi ca funcţionari la organizaţii internaţionale, precum şi membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflaţi în străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe.
Cetăţenii români, alţii decât cei prevăzuţi în alineatul precedent, aflaţi în străinătate în interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau în subordinea cărora se află cei care i-au trimis;
8.în cazul în care prin tratate sau convenţii internaţionale la care este parte România sau prin acte normative speciale nu se prevede o altă procedură, cei care se află în străinătate, având domiciliul sau reşedinţa cunoscută, printr-o citaţie scrisă trimisă cu scrisoare recomandată, cu dovadă de primire. Dispoziţiile art. 1141 alin. 4 sunt aplicabile.
Dacă domiciliul sau reşedinţa celor aflaţi în străinătate nu sunt cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.
În toate cazurile, dacă cei aflaţi în străinătate au mandatar cunoscut în ţară, va fi citat şi acesta;
9.cei cu domiciliul sau reşedinţa necunoscută, potrivit art. 95;
10.moştenitorii, până la intervenirea lor în proces, printr-un curator special, numit de instanţă.
Art. 88
(1)Citaţia va cuprinde;
1.numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului;
2.arătarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare;
3.arătarea instanţei şi sediului ei;
4.numele, domiciliul şi calitatea celui citat;
5.numele şi domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinii;
51.menţiunea că, prin înmânarea citaţiei, sub semnătură de primire, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional, pentru un termen de judecată, cel citat este prezumat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată;

52.alte menţiuni prevăzute de lege;

6.parafa şefului instanţei, şi semnătura grefierului.
(2)Arătările de la punctele 2, 3, 4 şi 6 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Art. 89
(1)Citaţia, sub pedeapsa nulităţii, va fi înmânată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. În pricinile urgente, termenul poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei.
(2)Înfăţişarea părţii în instanţă, în persoană sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedură. Partea este însă în drept să ceară amânarea dacă nu i s-a înmânat citaţia în termen.
Art. 90
(1)Înmânarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reşedinţa celui citat. Când acesta are o aşezare agricolă, comercială, industrială sau profesională în altă parte, înmânarea se poate face şi la locul acestor aşezări.
(2)Înmânarea se poate face oriunde, când cel citat primeşte citaţia.
(3)abrogat prin Decretul nr. 132 din 19.VI.1952.
(4)Pentru cei ce se găsesc sub arme, citaţia se înmânează la comandamentul superior cel mai apropiat.
(5)Pentru cei care alcătuiesc echipajul unui vas de comerţ, înmânarea se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la căpitănia portului unde se găseşte înregistrat vasul.
(6)Pentru deţinuţi, înmânarea se face la administraţia închisorii.
(7)Pentru bolnavii aflaţi în spitale, ospicii ori sanatorii, la direcţia aşezământului.
Art. 91
(1)Înmânarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 şi 7, precum şi în cele prevăzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 şi 6 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat ori notar public, se poate face funcţionarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, care îşi va arăta în clar numele şi prenumele, precum şi calitatea, iar apoi va semna dovada.
Art. 92
(1)Înmânarea citaţiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinţa de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea şi semnătura acestuia.
(2)Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citaţia sau, primind-o, nu voieşte ori nu poate să semneze adeverinţa de primire, agentul va lăsa citaţia în mâna celui citat sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe uşa locuinţei acestuia, încheind despre acestea proces-verbal.
(3)Dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuieşte, agentul va înmâna citaţia, în primul caz, unei persoane din familie, sau, în lipsă, oricărei alte persoane care locuieşte cu dânsul, sau care, în mod obişnuit, primeşte corespondenţa, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obişnuit îl înlocuieşte; persoana care primeşte citaţia va semna adeverinţa de primire, agentul certificându-i identitatea şi semnătura şi încheind proces-verbal despre cele urmate.
(4)Dacă persoanele arătate în alineatul precedent nu voiesc ori nu pot să semneze adeverinţa de primire, agentul va încheia proces-verbal, lăsând citaţia în mâna lor; dacă cei arătaţi nu voiesc să primească citaţia sau sunt lipsă, agentul va afişa citaţia, fie pe uşa locuinţei celui citat, fie, dacă nu are indicaţia apartamentului sau camerei locuite, pe uşa principală a clădirii, încheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.
(5)Înmânarea citaţiei nu se poate face unui minor sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de judecată. Puterea de judecată este presupusă până la dovada contrarie.
(6)Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi la comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură.
Art. 921
Comunicarea citaţiei şi a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afişare în cazul persoanelor juridice, precum şi al asociaţiilor sau societăţilor care, potrivit legii, pot sta în judecată, cu excepţia cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora.

Art. 93
În caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părţii.
Art. 94
Când comunicarea actelor de procedură nu se poate face din cauză că s-a dărâmat clădirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemănător, agentul va depune actul la grefa instanţei, care va înştiinţa din timp partea despre această împrejurare, dispoziţiile art. 95 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. 95
(1)Când reclamantul învederează că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a izbutit să afle domiciliul pârâtului, preşedintele instanţei va dispune citarea acestuia prin publicitate.
(2)Citarea prin publicitate se face afişându-se citaţia la uşa instanţei. Citaţia se publică în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit, în cazurile în care preşedintele tribunalului sau completului de judecată apreciază că o asemenea măsură este necesară.
(3)Afişarea, precum şi publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru judecată. În cazurile urgente, preşedintele tribunalului sau completului de judecată va putea reduce acest termen la 5 zile.
(4)Dacă pârâtul se înfăţişează şi dovedeşte că a fost citat prin publicitate cu rea-credinţă, toate actele de procedură ce au urmat încuviinţării acestei citări vor fi anulate, reclamantul putând fi sancţionat cu amendă şi obligat la despăgubiri, potrivit legii.
Art. 96
Partea prezentă în instanţă, în persoană sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedură şi a înscrisurilor care i se comunică în şedinţă. În acest caz, instanţa poate încuviinţa, la cerere, un termen pentru a lua cunoştinţă de acte.
Art. 97
Nici un act de procedură nu se poate îndeplini în zilele de sărbătoare legală, afară de cazuri grabnice, după încuviinţarea preşedintelui.
Art. 98
Schimbarea domiciliului uneia din părţi în timpul judecăţii trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar, iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu petiţia prin care se înştiinţează instanţa despre schimbarea domiciliului.
Art. 99
Abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.
Art. 100
(1)Procesul-verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură trebuie să cuprindă:
1.anul, luna şi ziua când a fost încheiat;
2.numele celui care l-a încheiat;
3.funcţiunea acestuia;
4.numele, prenumele şi domiciliul celui căruia i s-a făcut comunicarea, cu arătarea numărului, etajului, apartamentului sau camerei, dacă cel căruia i s-a făcut comunicarea locuieşte într-o clădire cu mai multe etaje sau apartamente sau în hotel, şi dacă actul de procedură a fost înmânat la locuinţa sa, ori a fost afişat pe uşa acestei locuinţe;
5.arătarea instanţei de la care porneşte actul de procedură şi identificarea lui, iar pentru citaţii şi a termenului de înfăţişare;
6.arătarea înscrisurilor comunicate;
7.numele şi calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea sau locul unde s-a făcut afişarea;
8.semnătura celui care a încheiat procesul-verbal.
(2)Dacă cei care urmează să semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuză sau nu pot s-o facă, se va face vorbire despre aceasta în cuprinsul procesului-verbal.
(3)Arătările de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 şi 8 sunt prevăzute sub pedeapsa nulităţii.
(4)Procesul-verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
Art. 101
(1)Termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.
(2)Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare.
(3)Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
(4)Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii.
(5)Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
Art. 102
(1)Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură dacă legea nu dispune altfel.
(2)Termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea, de la data când a cerut-o.
Art. 103
(1)Neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.
(2)În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării.
Art. 104
Actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.
CAPITOLUL IV:Nulitatea actelor de procedură
Art. 105
(1)Actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competenţă de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în condiţiile prevăzute de lege.

*) Prevederi ale art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010:
"(2)Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 51, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 1591, art. 2812a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 31, precum şi ale art. 329-3307 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi."

(2)Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.
Art. 106
(1)Anularea unui act de procedură atrage şi nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existenţă de sine stătătoare.
(2)Judecătorul va putea să dispună îndreptarea neregularităţilor săvârşite cu privire la actele de procedură.
Art. 107
Preşedintele va amâna judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii.
Art. 108
(1)Nulităţile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau de judecător în orice stare a pricinii.
(2)Celelalte nulităţi se declară numai după cererea părţii care are interes să o invoce.
(3)Neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfăţişare ce a urmat după această neregularitate şi înainte de a pune concluzii în fond.
(4)Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt.
CAPITOLUL IV1:Amenzi judiciare şi despăgubiri
Art. 1081
(1)Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1.cu amendă judiciară de la 500.000 lei [50 RON Legea 348/2004] la 7.000.000 lei [700 RON Legea 348/2004]:
a)introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri vădit netemeinice;
b)formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;
c)obţinerea, cu rea-credinţă, a citării prin publicitate a oricărei părţi;
d)obţinerea, cu rea-credinţă, de către reclamantul căruia i s-a respins cererea, a unor măsuri asigurătorii prin care pârâtul a fost păgubit;
e)contestarea, cu rea-credinţă, a scrierii sau semnăturii unui înscris;
f)refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, potrivit legii.

2.cu amendă judiciară de la 300.000 lei [30 RON Legea 348/2004] la 5.000.000 lei [500 RON Legea 348/2004]:
a)neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanţă, în afară de cazul în care acesta este minor;
b)neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asistă partea, ori nerespectarea de către aceştia a îndatoririlor stabilite de lege sau de către instanţă, dacă în acest mod s-a cauzat amânarea judecării procesului;
c)refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;
c1)nerespectarea de către agenţii forţei publice a obligaţiei de acordare a concursului la îndeplinirea efectivă a executării silite, potrivit art. 3732 alin. 1;

d)neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum şi împiedicarea de către orice persoană a efectuării expertizei în condiţiile legii;

e)neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă;
f)refuzul sau omisiunea unei autorităţi ori a altei persoane de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;
g)cauzarea amânării judecării sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea actelor de procedură.
h)împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, a atribuţiilor ce revin judecătorilor, experţilor desemnaţi de instanţă în condiţiile legii, agenţilor procedurali, precum şi altor salariaţi ai instanţei;
i)[textul din Art. 108^1, alin. (1), punctul 2., litera I. din cartea II, titlul II, capitolul IV^1 a fost abrogat la 13-ian-2007 de Art. I, punctul 4. din Legea 459/2006]
(2)Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă punctul 2 al alin. 1, dacă motive temeinice le-au împiedicat să aducă la îndeplinire obligaţiile ce le revin.
Art. 1082
(1)Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanţă pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată se sancţionează cu amendă de la 300.000 lei [30 RON Legea 348/2004] la 2.000.000 lei [200 RON Legea 348/2004].
(2)Nerespectarea de către orice persoană a dispoziţiilor privind desfăşurarea normală a executării silite se sancţionează de către preşedintele instanţei de executare, la cererea executorului, cu amendă de la 500.000 lei [50 RON Legea 348/2004] la 5.000.000 lei [500 RON Legea 348/2004].
(3)Odată cu aplicarea sancţiunii se va stabili în ce constă abaterea săvârşită.
Art. 1083
Cel care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 1081 sau art. 1082, la cererea părţii interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.
Art. 1084
Amenda şi despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.
Art. 1085
(1)Împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
(2)Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
(3)Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.