Titlul iii - AGRICULTURA SI PESCUITUL - Tratat din 25-mar-1957 PRIVIND FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE (VERSIUNE CONSOLIDATĂ)
Acte UE
Jurnalul Oficial 326C
În vigoare Versiune de la: 25 Mai 2019
TITLUL III:AGRICULTURA SI PESCUITUL
Art. 38: (ex-articolul 32 TCE)
(1)Uniunea defineşte si pune în aplicare o politică comună în domeniul agriculturii si pescuitului.
Piaţa internă cuprinde agricultura, pescuitul si comerţul cu produse agricole. Prin produse agricole se înţeleg produsele solului, cele animaliere si pescăreşti, precum si produsele care au suferit o primă transformare si se află în raport direct cu aceste produse. Referirile la politica agricolă comună sau la agricultură si utilizarea termenului "agricol" se înţeleg ca făcând referire si la pescuit, având în vedere caracteristicile speciale ale acestui sector.
(2)Cu excepţia unor dispoziţii contrare prevăzute la articolele 39-44, normele prevăzute în vederea instituirii sau funcţionării pieţei interne se aplică produselor agricole.
(3)Produsele care intră sub incidenţa articolelor 39-44, sunt enumerate în lista care face obiectul anexei I.
(4)Funcţionarea si dezvoltarea pieţei interne pentru produsele agricole trebuie să fie însoţite de instituirea unei politici agricole comune.
Art. 39: (ex-articolul 33 TCE)
(1)Politica agricolă comună are ca obiective:
a)creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum si prin utilizarea optimă a factorilor de producţie si, în special, a forţei de muncă;
b)asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură;
c)stabilizarea pieţelor;
d)garantarea siguranţei aprovizionărilor;
e)asigurarea unor preţuri rezonabile de livrare către consumatori.
(2)În elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, vor fi avute în vedere următoarele:
a)caracterul special al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii şi din discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni agricole;
b)necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;
c)faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei.
Art. 40: (ex-articolul 34 TCE)
(1)În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 39, se instituie o organizare comună a pieţelor agricole.
În funcţie de produse, această organizare îmbracă una dintre următoarele forme:
a)reguli comune de concurenţă;
b)coordonarea obligatorie a diferitelor organizări naţionale ale pieţei;
c)organizarea europeană a pieţei.
(2)Organizarea comună în una dintre formele prevăzute la alineatul (1) poate include toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor definite la articolul 39 şi, în special, reglementarea preţurilor, a subvenţiilor pentru producerea şi comercializarea diferitelor produse, a sistemelor de depozitare şi de report şi a mecanismelor comune de stabilizare a importurilor sau a exporturilor.
Organizarea comună trebuie să se limiteze la urmărirea obiectivelor enunţate la articolul 39 şi trebuie să excludă orice discriminare între producătorii sau consumatorii din Uniune.
O eventuală politică de preţuri comună trebuie să se bazeze pe criterii comune şi pe metode de calcul uniforme.
(3)Pentru ca organizarea comună menţionată la alineatul (1) să îşi poată atinge obiectivele, se pot înfiinţa unul sau mai multe fonduri de orientare şi garantare agricole.
Art. 41: (ex-articolul 35 TCE)
Pentru a permite realizarea obiectivelor definite la articolul 39, în cadrul politicii agricole fi prevăzute în special următoarele măsuri:
a)o coordonare eficientă a eforturilor întreprinse în domeniile formării profesionale, popularizării cunoştinţelor agronomice, care poate include proiecte sau instituţii comun;
b)acţiuni comune pentru promovarea consumului anumitor produse.
Art. 42: (ex-articolul 36 TCE)
Dispoziţiile capitolului referitor la normele privind concurenţa se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul dispoziţiilor şi în conformitate cu procedura prevăzute la articolul 43 alineatul (2), având în vedere obiectivele enunţate la articolul 39.
Consiliul poate autoriza, la propunerea Comisiei, acordarea de ajutoare:
a)în vederea protejării exploataţiilor agricole defavorizate de condiţii structurale sau naturale;
b)în cadrul programelor de dezvoltare economică.
Art. 43: (ex-articolul 37 TCE)
(1)Comisia prezintă propuneri referitoare la elaborarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizărilor naţionale cu una dintre formele de organizare comună prevăzute la articolul 40 alineatul (1), precum şi la punerea în aplicare a măsurilor special prevăzute de prezentul titlu.
Aceste propuneri trebuie să ţină seama de interdependenţa dintre chestiunile agricole prevăzute de prezentul titlu.
(2)Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, stabilesc organizarea comună a pieţelor agricole prevăzută la articolul 40 alineatul (1), precum şi celelalte dispoziţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii şi pescuitului.
(3)Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea preţurilor, a taxelor, a ajutoarelor şi a contingentelor, precum şi privind stabilirea şi repartizarea posibilităţilor de pescuit.
(4)Organizarea comună prevăzută la articolul 40 alineatul (1) poate înlocui, în condiţiile prevăzute la alineatul (2), organizările naţionale ale pieţei în cazul în care:
a)organizarea comună oferă statelor membre care se opun acestei măsuri şi care dispun de o organizare naţională a producţiei în cauză garanţii echivalente pentru ocuparea forţei de muncă şi nivelul de trai al producătorilor în cauză, luându-se în considerare calendarul adaptărilor posibile şi al specializărilor necesare, şi
b)această organizare asigură, pentru schimburile comerciale din cadrul Uniunii, condiţii similare celor existente pe piaţa naţională.
(5)În cazul în care o organizare comună pentru anumite materii prime se instituie înainte să existe o organizare comună pentru produsele transformate corespunzătoare, materiile prime în cauză folosite pentru produsele transformate destinate exportului în ţări terţe pot fi importate din afara Uniunii.
Art. 44: (ex-articolul 38 TCE)
În cazul în care, într-un stat membru, un produs face obiectul unei organizări naţionale a pieţei sau al oricărei reglementări interne cu efect echivalent care afectează din punct de vedere concurenţial o producţie similară dintr-un alt stat membru, statele membre aplică la import o taxă compensatorie acestui produs provenit din statul membru în care există respectiva organizare sau reglementare, cu excepţia cazului în care acest stat membru aplică o taxă compensatorie la export.
Comisia stabileşte cuantumul acestor taxe la nivelul necesar pentru a restabili echilibrul; de asemenea, Comisia poate autoriza recurgerea la alte măsuri, pentru care stabileşte condiţiile şi normele de aplicare.