Capitolul 6 - Ajutorul de şomaj - Regulamentul 883/29-apr-2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0
În vigoare Versiune de la: 1 Februarie 2020
CAPITOLUL 6:Ajutorul de şomaj
Art. 61: Reguli speciale privind cumularea perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă sau de activitate independentă
(1)Instituţia competentă dintr-un stat membru a cărui legislaţie condiţionează dobândirea, menţinerea, recuperarea sau durata dreptului la prestaţii de realizarea fie a perioadelor de asigurare, fie a perioadelor de încadrare în muncă sau de activitate independentă, ia în considerare, în măsura necesară, perioadele de asigurare, de încadrare în muncă sau de activitate independentă realizate în temeiul legislaţiei altui stat membru, ca şi cum ar fi fost realizate în temeiul legislaţiei pe care o aplică.
Cu toate acestea, în cazul în care legislaţia aplicabilă condiţionează dreptul la prestaţii de realizarea perioadelor de asigurare, a perioadelor de încadrare în muncă sau de activitate independentă realizate în temeiul legislaţiei unui alt stat membru nu sunt luate în considerare, cu excepţia cazului în care perioadele respective ar fi fost considerate perioade de asigurare, dacă ar fi fost realizate în temeiul legislaţiei aplicabile.
(2)Cu excepţia situaţiilor prevăzute la articolul 65 alineatul (5) litera (a), aplicarea alineatului (1) din prezentul articol se aplică doar în cazul în care persoana interesată a realizat cel mai recent, în conformitate cu legislaţia în temeiul căreia se solicită prestaţia:
- perioade de asigurare, în cazul în care legislaţia respectivă impune perioade de asigurare;
- perioade de încadrare în muncă, în cazul în care legislaţia respectivă impune perioade de încadrare în muncă;
sau
- perioade de activitate independentă, în cazul în care legislaţia respectivă impune perioade de activitate independentă.
Art. 62: Calcularea prestaţiilor
(1)Instituţia competentă dintr-un stat membru a cărui legislaţie prevede calcularea prestaţiilor pe baza valorii salariului sau venitului profesional anterior ia în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit de către persoana în cauză pentru ultima sa activitate salariată sau independentă desfăşurată în temeiul legislaţiei menţionate.
(2)Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul în care legislaţia aplicată de instituţia competentă prevede o perioadă de referinţă definită pentru stabilirea salariului care serveşte ca bază pentru calcularea prestaţiilor şi în cazul în care, pentru întreaga perioadă sau o parte a acesteia, persoana în cauză a fost supusă legislaţiei unui alt stat membru.
(3)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), în ceea ce priveşte şomerii prevăzuţi la articolul 65 alineatul (5) litera (a), instituţia de la locul de reşedinţă ia în considerare salariul sau venitul profesional primit de persoana în cauză în statul membru a cărui legislaţie i s-a aplicat în cursul ultimei sale activităţi salariate sau independente, în conformitate cu regulamentul de aplicare.
Art. 63: Dispoziţii speciale pentru renunţarea la clauzele de reşedinţă
În sensul prezentului capitol, articolul 7 se aplică doar în cazurile prevăzute la articolele 64, 65 şi 65a şi în limitele stabilite de acestea.
Art. 64: Şomerii care se deplasează în alt stat membru
(1)Persoana aflată în şomaj total, care îndeplineşte condiţiile impuse de legislaţia statului membru competent pentru a avea dreptul la prestaţii şi care se deplasează în alt stat membru pentru a căuta de lucru, îşi păstrează dreptul la ajutor de şomaj în numerar, în următoarele condiţii şi în următoarele limite:
a)înaintea plecării, şomerul trebuie să se fi înregistrat ca persoană care caută de lucru şi să fi rămas la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru competent timp de cel puţin patru săptămâni după ce a devenit şomer. Cu toate acestea, serviciile sau instituţiile competente pot autoriza plecarea sa înaintea expirării acestui termen;
b)şomerul trebuie să se înregistreze ca persoană care caută de lucru la serviciile de ocupare a forţei de muncă din statul membru în care s-a deplasat, să se supună procedurii de control organizate în statul membru respectiv şi să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia acestuia. Această condiţie se consideră îndeplinită pentru perioada anterioară înregistrării, în cazul în care persoana în cauză se înregistrează în termen de şapte zile de la data la care a încetat să se afle la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru din care a plecat. În cazuri excepţionale, serviciile sau instituţiile competente pot prelungi acest termen;
c)dreptul la prestaţii se menţine pe o perioadă de trei luni de la data la care şomerul a încetat să se afle la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru din care a plecat, cu condiţia ca durata totală pentru care sunt acordate prestaţiile să nu depăşească durata totală a perioadei în care şomerul are dreptul la prestaţii, în temeiul legislaţiei statului membru respectiv; serviciile sau instituţiile competente pot prelungi termenul de trei luni până la maximum şase luni;
d)prestaţiile se acordă de către instituţia competentă în conformitate cu legislaţia pe care o aplică şi pe spezele sale.
(2)În cazul în care persoana interesată se întoarce în statul membru competent la expirarea termenului în care are dreptul la prestaţii în temeiul alineatului (1) litera (c) sau înainte de expirare, aceasta continuă să aibă dreptul la prestaţii în conformitate cu legislaţia statului membru respectiv. Persoana interesată pierde orice drept la prestaţii în temeiul legislaţiei statului membru competent, în cazul în care nu se întoarce acolo la expirarea termenului menţionat sau înainte de expirare, sub rezerva dispoziţiilor mai favorabile ale legislaţiei respective. În cazuri excepţionale, serviciile sau instituţiile competente pot permite persoanei în cauză să se întoarcă la o dată ulterioară, fără a-şi pierde dreptul la prestaţii.
(3)Cu excepţia cazului în care legislaţia statului membru competent este mai favorabilă, între două perioade de încadrare în muncă, perioada totală maximă în care se menţine dreptul la prestaţii, în condiţiile stabilite la alineatul (1), este de trei luni. Serviciile sau instituţiile competente pot prelungi această perioadă până la maximum şase luni.
(4)Modalităţile de schimb de informaţii, de cooperare şi de asistenţă reciprocă dintre instituţiile şi serviciile din statul membru competent şi din statul membru în care persoana se deplasează pentru a căuta de lucru sunt stabilite în regulamentul de aplicare.
Art. 65: Şomerii rezidenţi într-un alt stat membru decât statul competent
(1)Persoana care se află în şomaj parţial sau intermitent şi care, în timpul ultimei sale activităţi salariate sau independente, îşi avea reşedinţa într-un alt stat membru decât statul membru competent, se pune la dispoziţia angajatorului său ori a serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru competent. Persoana beneficiază de prestaţii în temeiul legislaţiei statului membru competent, ca şi cum ar fi rezidentă în statul membru respectiv. Aceste prestaţii se furnizează de către instituţia statului membru competent.
(2)Persoana aflată în şomaj total care, în timpul ultimei sale activităţi salariate sau independente, îşi avea reşedinţa într-un alt stat membru decât statul membru competent şi care continuă să îşi aibă reşedinţa în statul membru respectiv sau se întoarce în statul membru respectiv, se pune la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru de reşedinţă. Fără a aduce atingere articolului 64, persoana aflată în şomaj total poate, ca măsură suplimentară, să se pună la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru în care şi-a desfăşurat ultima activitate salariată sau independentă.
Persoana aflată în şomaj, care nu este lucrător frontalier şi care nu se întoarce în statul membru de reşedinţă, se pune la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru a cărui legislaţie i s-a aplicat ultima dată.
(3)Şomerul prevăzut la alineatul (2) prima teză se înregistrează ca persoană care caută de lucru la serviciile de ocupare a forţei de muncă din statul membru în care este rezidentă. Acesta se supune procedurii de control organizate în statul membru respectiv şi respectă condiţiile stabilite de legislaţia statului membru respectiv. În cazul în care şomerul decide să se înregistreze ca persoană care caută de lucru şi în statul membru în care a desfăşurat ultima dată o activitate salariată sau independentă, acesta trebuie să respecte obligaţiile aplicabile în statul respectiv.
(4)Punerea în aplicare a alineatului (2) a doua teză şi a alineatului (3) a doua teză, precum şi modalităţile de schimb de informaţii, de cooperare şi de asistenţă reciprocă dintre instituţiile şi serviciile din statul membru de reşedinţă şi din statul membru în care persoana a desfăşurat ultima dată o activitate profesională sunt prevăzute în regulamentul de aplicare.
(5)_
a)Şomerul prevăzut la alineatul (2) prima şi a doua teză beneficiază de prestaţii în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei din statul membru de reşedinţă, ca şi cum ar fi fost supus legislaţiei respective în timpul ultimei sale activităţi salariate sau independente. Aceste prestaţii se acordă de către instituţia de la locul de reşedinţă.
b)Cu toate acestea, un lucrător care nu este lucrător frontalier şi care a primit prestaţii în numele instituţiei competente din statul membru a cărui legislaţie i s-a aplicat ultima oară beneficiază mai întâi, la întoarcerea în statul membru de reşedinţă, de prestaţii în conformitate cu articolul 64, acordarea de prestaţii în conformitate cu litera (a) fiind suspendată pe perioada în care lucrătorul primeşte prestaţii în temeiul legislaţiei care i s-a aplicat ultima dată.
(6)Prestaţiile acordate de instituţia de la locul de reşedinţă în temeiul alineatului (5) rămân în sarcina acesteia. Cu toate acestea, sub rezerva alineatului (7), instituţia competentă din statul membru a cărui legislaţie s-a aplicat persoanei ultima dată, rambursează instituţiei de la locul de reşedinţă întreaga valoare a prestaţiilor acordate de către această din urmă instituţie în primele trei luni de indemnizaţie. Valoarea rambursării în timpul acestei perioade nu poate fi mai mare decât valoarea care se plăteşte, în caz de şomaj, în aplicarea legislaţiei statului membru competent. În cazul prevăzut la alineatul (5) litera (b), perioada în care sunt furnizate prestaţii în temeiul articolului 64 se deduce din perioada prevăzută în prezentul alineat teza a doua. Modalităţile de rambursare sunt prevăzute în regulamentul de aplicare.
(7)Cu toate acestea, perioada de rambursare prevăzută la alineatul (6) se extinde la cinci luni în cazul în care, în timpul celor 24 de luni precedente, persoana interesată a realizat perioade de încadrare în muncă sau de activitate independentă în statul membru a cărui legislaţie i s-a aplicat ultima dată, în cazul în care aceste perioade ar fi suficiente pentru a-i da dreptul la ajutor de şomaj.
(8)În sensul alineatelor (6) şi (7), două sau mai multe state membre sau autorităţile lor competente, pot să prevadă alte metode de rambursare sau să renunţe la orice rambursare între instituţiile aflate în jurisdicţia lor.
Art. 65a: Dispoziţii speciale pentru lucrătorii frontalieri care desfăşoară o activitate independentă aflaţi în şomaj total, atunci când în statul membru de reşedinţă nu există un sistem de prestaţii de şomaj care să acopere persoanele care desfăşoară activităţi independente
(1)Prin derogare de la articolul 65, o persoană aflată în şomaj total care a realizat cel mai recent, ca lucrător frontalier, perioade de asigurare în calitate de persoană care desfăşoară activităţi independente sau perioade de activitate independentă recunoscute în scopul acordării unor prestaţii de şomaj într-un alt stat membru decât statul său membru de reşedinţă şi al cărei stat membru de reşedinţă a transmis o notificare conform căreia nu există posibilitatea pentru oricare dintre categoriile de persoane care desfăşoară activităţi independente de a fi acoperite printr-un sistem de prestaţii de şomaj din statul membru respectiv se înregistrează şi se pune la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statul membru în care şi-a desfăşurat ultima activitate în calitate de persoană care desfăşoară o activitate independentă şi, în momentul în care solicită să beneficieze de prestaţii, aderă în mod continuu la condiţiile prevăzute în legislaţia acestui din urmă stat membru. Persoana aflată în şomaj total poate, ca o etapă suplimentară, să se pună la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă aflate în statul său membru de reşedinţă.
(2)Se furnizează prestaţii persoanei aflate în şomaj total menţionate la alineatul (1) de către statul membru sub incidenţa legislaţiei căruia s-a aflat cel mai recent, în conformitate cu legislaţia pe care o aplică respectivul stat membru.
(3)Dacă persoana aflată în şomaj total menţionată la alineatul (1) nu doreşte să se pună sau să rămână la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă aflate în statul membru unde şi-a desfăşurat ultima activitate după ce s-a înregistrat la aceste servicii, ci doreşte să caute un loc de muncă în statul membru de reşedinţă, se aplică mutatis mutandis articolul 64, cu excepţia alineatului (1) litera (a) din acesta. Instituţia competentă poate prelungi perioada menţionată la prima teză din articolul 64 alineatul (1) litera (c) până la sfârşitul perioadei în care persoana are dreptul la prestaţii.