Partea 3 - Evaluarea pieţei oţelului - Regulamentul 612/24-mar-2025 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 28 Martie 2025
PARTEA 3:Evaluarea pieţei oţelului
(18)Pentru a identifica necesitatea şi amploarea eventualelor ajustări, Comisia a evaluat, de asemenea, evoluţia, de la ultima investigaţie de reexaminare, a două elemente-cheie: supracapacitatea şi măsurile comerciale din ţările terţe.
(19)Situaţia supracapacităţii a continuat să se deterioreze în a doua jumătate a anului 2024 şi la începutul anului 2025. Până la sfârşitul anului 2024, capacitatea instalată la nivel mondial a fost estimată la 2 482 de milioane de tone, ceea ce reprezintă o creştere de peste 50 de milioane de tone faţă de 2023 (18). Această creştere a fost concentrată în India, ASEAN şi Orientul Mijlociu. O astfel de creştere relevantă a capacităţii a avut loc în contextul scăderii cererii de oţel la nivel mondial. În 2024, cererea mondială de oţel a scăzut cu 1% (-18 milioane de tone) comparativ cu 2023 (19), mărind astfel decalajul faţă de capacitatea instalată.
(18)OCDE: Latest developments in steelmaking capacity and outlook until 2027 (Cele mai recente evoluţii în ceea ce priveşte capacitatea şi perspectivele de producţie a oţelului până în 2027), DSTI/SC (2024) 15, octombrie 2024.
(19)WorldSteel Association: Short Range Outlook (Perspective pe termen scurt), octombrie 2024.
(20)În viitor, se preconizează o capacitate suplimentară semnificativă, cu aproximativ 145 de milioane de tone, fie ca proiecte în curs, fie ca proiecte planificate (20), în timp ce în 2025 se preconizează că cererea va creşte doar moderat, ajungând la nivelurile din 2023, adică va fi în continuare depăşită de creşterea susţinută a capacităţii. Prin urmare, se preconizează că supracapacitatea va rămâne la niveluri foarte ridicate. Estimările indică faptul că diferenţa dintre capacitatea instalată şi producţie poate ajunge la 630 de milioane de tone în 2026 (21).
(20)OCDE: Latest developments in steelmaking capacity and outlook until 2027 (Cele mai recente evoluţii în ceea ce priveşte capacitatea şi perspectivele de producţie a oţelului până în 2027), DSTI/SC (2024) 15, octombrie 2024.
(21)https://www.oecd.org/en/events/2024/10/ministerial-meeting-of-the-global-forum-on-steel-excess-capacity.html.
(21)Preocupările cu privire la deteriorarea situaţiei supracapacităţii şi la impactul negativ al acesteia asupra producătorilor de oţel au fost reflectate în mod clar în declaraţia ministerială a Forumului mondial al oţelului din 8 octombrie 2024 (22). Declaraţia a reamintit impactul negativ grav pe care supracapacitatea l-a avut asupra locurilor de muncă, producţiei, preţurilor, cotei de piaţă, veniturilor şi profitabilităţii industriei şi a recunoscut importanţa luării de măsuri concrete pentru a aborda supracapacitatea.
(22)A se vedea declaraţia ministerială la adresa: https://www.oecd.org/en/events/2024/10/ministerial-meeting-of-the-global-forum-on-steel-excess-capacity.html.
(22)În acest context de supracapacitate tot mai mare, Comisia a confirmat că exporturile de oţel din China au continuat să crească, ajungând la 110 milioane de tone, aproape de niveluri record (23). Întrucât perspectivele pieţei indică o reducere suplimentară a cererii interne în China în 2025 (24), se preconizează că tendinţa nivelului ridicat al exporturilor, care a început în 2023 şi a atins un nivel maxim în 2024, va continua.
(23)OCDE: Steel Trade and Policy Developments (ianuarie-septembrie ’24), DSTI/SC(2024) 16, tabelul 1; Steel Orbis: https://www.steelorbis.com/steel-news/latest-news/chinas-steel-exports-up-in-december-from-november-up-227-in-2024-1374163.htm#:~:text=In%202024%2C%20China's%20finished,112%20million%20mt%20in%202015.
(24)WorldSteel Association: Short Range Outlook (Perspective pe termen scurt), octombrie 2024.
(23)Prin urmare, este rezonabil să se preconizeze că exporturile chineze vor continua să exercite o presiune foarte puternică, atât în ceea ce priveşte volumele, cât şi preţurile, pe pieţele ţărilor terţe (25), afectând astfel în mod negativ concurenţii de pe pieţele respective în mod direct, de exemplu prin înlocuirea lor sau prin obligarea acestora să concureze cu preţuri mai mici. În plus, întrucât producătorii de oţel din anumite ţări terţe se confruntă cu un nou decalaj între creşterea cererii şi creşterea capacităţii pe pieţele lor interne, aceştia ar fi forţaţi să caute pieţe de desfacere alternative pentru capacitatea lor excedentară. Prin urmare, ar avea loc o presiune suplimentară asupra importurilor pe piaţa Uniunii din aceste origini. Acest lucru ar contribui la creşterea generală a cotei de piaţă a importurilor observate în 2024 pe piaţa Uniunii.
(25)A se vedea OCDE: Steel trade and trade policy developments (ianuarie-septembrie 2024), DSTI/SC(2024) 16, secţiunea 3; 28 octombrie 2024. În special, tabelul 3 arată că unele dintre ţările care înregistrează cea mai mare creştere a prezenţei importurilor din China pe pieţele lor interne se numără printre cele care, la rândul lor, şi-au sporit exporturile către Uniune.
(24)În această privinţă, Comisia a confirmat, de asemenea, că, de la ultima investigaţie, prezenţa importurilor pe piaţa Uniunii din anumite origini în care continuă extinderea relevantă a capacităţii (în special ASEAN, India, China, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord) rămâne ridicată şi, în unele cazuri, a sporit şi mai mult. Aceste date au arătat o corelaţie între evoluţia capacităţii şi nivelul presiunii importurilor provenite din aceste origini pe piaţa Uniunii (26).
(26)Pentru o analiză mai amplă a corelaţiei dintre supracapacitate şi evoluţia exporturilor, a se vedea GFSEC: "Steel exports, trade remedy actions and sources of excess capacity" (Export de oţel, măsuri de apărare comercială şi surse de supracapacitate) (mai 2024).
(25)Prin urmare, Comisia a confirmat că situaţia şi perspectivele supracapacităţii globale continuă să fie foarte îngrijorătoare şi se aşteaptă ca aceasta să conducă, în absenţa unor ajustări, la o presiune sporită a importurilor în Uniune, din cauza creşterii capacităţii, a evoluţiei cererii şi a presiunii persistente asupra pieţelor ţărilor terţe.
(26)Comisia a evaluat, de asemenea, cele mai recente evoluţii în ceea ce priveşte măsurile comerciale privind importurile de oţel adoptate de ţări terţe. Comisia a confirmat că numărul măsurilor de apărare comercială în vigoare la sfârşitul anului 2024 le depăşea pe cele aflate în vigoare în anul precedent.
(27)Pe lângă măsurile de apărare comercială, Comisia a observat că măsurile tarifare în vigoare au crescut de la investigaţia de reexaminare anterioară. Aceste măsuri au inclus, printre altele, creşterea taxelor vamale în Turcia (27), Columbia (28) şi Canada (29), pe lângă măsurile de salvgardare privind anumite produse siderurgice din Africa de Sud (30) şi deschiderea de către India (31) a unei investigaţii de salvgardare privind anumite produse plate din oţel.
(27)https://www.argusmedia.com/en/news-and-insights/latest-market-news/2643385-turkey-ups-some-steel-product-import-duties-correction.
(28)https://www.mincit.gov.co/normatividad/decretos/2024/decreto-1294-del-18-de-octubre-de-2024.
(29)https://www.cbsa-asfc.gc.ca/publications/cn-ad/cn24-36-eng.html.
(30)https://www.itac.org.za/upload/document_files/20240705012443_Report-730.pdf.
(31)https://www.wto.org/english/news_e/news25_e/safe_ind_07jan25_e.htm.
(28)În plus, la 10 februarie 2025, SUA a anunţat încetarea excluderilor anterioare aplicate ţărilor, a scutirilor pentru produse, precum şi a contingentelor tarifare sau a regimurilor de contingente specifice din cadrul măsurii luate în temeiul secţiunii 232 (32). Ca urmare a acestei modificări a măsurii, toate originile ar fi, în principiu, supuse unei taxe vamale de 25%. Având în vedere dimensiunea pieţei SUA şi nivelul taxei, Comisia consideră că această evoluţie (33), împreună cu măsurile tarifare suplimentare puse în aplicare de alte ţări, ar crea tensiuni suplimentare pe pieţele oţelului, sporind astfel riscurile unei reorientări suplimentare a schimburilor comerciale către Uniune.
(32)https://www.whitehouse.gov/presidential-actions/2025/02/adjusting-imports-of-steel-into-the-united-states/.
(33)Impactul măsurii luate de SUA în temeiul secţiunii 232 asupra fluxurilor comerciale către piaţa Uniunii a fost evaluat pe larg în regulamentul iniţial de instituire a unei măsuri de salvgardare, precum şi în mai multe investigaţii de reexaminare.
(29)Pentru a evalua situaţia economică a industriei siderurgice din Uniune, Comisia a trimis chestionare producătorilor de oţel cunoscuţi din Uniune în vederea colectării de informaţii privind anumiţi indicatori de prejudiciu cu privire la produsul în cauză în perioada examinată. Chestionarele au fost, de asemenea, puse la dispoziţie pe site-ul web al Direcţiei Generale Comerţ a Comisiei Europene (34). Toate instrucţiunile relevante privind chestionarele au fost incluse totodată în avizul de deschidere.
(34)Modelele chestionarelor sunt disponibile la adresa https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-history?caseId=2645.
(30)Comisia a primit răspunsuri la chestionare din partea membrilor celor trei asociaţii industriale cunoscute din Uniune, precum şi din partea altor producători din Uniune care nu sunt membri ai unei asociaţii.
(31)Comisia a consolidat datele primite direct de la producătorii din Uniune în mod individual şi a verificat încrucişat corectitudinea lor cu setul de date prezentat de asociaţiile industriale din Uniune în cadrul unor sesiuni speciale de verificare încrucişată la distanţă. Ulterior, Comisia a fuzionat răspunsurile membrilor asociaţiilor cu răspunsurile primite de la producătorii care nu sunt membri ai unei asociaţii într-un singur set de date consolidat, care a constituit baza pentru evaluarea situaţiei economice a industriei din Uniune.
(32)Evoluţia indicatorilor de prejudiciu între anii 2021 şi 2024 este prezentată în tabelele 1-3 de mai jos:
a)Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
Tabelul 1: Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

în mii de tone

2021

2022

2023

2024

Volumul producţiei produsului în cauză

182 624

162 958

158 076

149 754

indice 2021 = 100

100

89

87

82

Capacitatea de producţie a produsului în cauză

234 706

233 437

234 790

223 297

indice 2021 = 100

100

99

100

95

Gradul de utilizare a capacităţii de producţie

78%

70%

67%

67%

Sursă: datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar

(33)În cursul perioadei examinate, volumul producţiei producătorilor din Uniune a scăzut constant, cu -11% în 2022, cu -13% în 2023 şi cu -18% în 2024, comparativ cu 2021. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie a urmat o tendinţă descrescătoare, atingând un nivel foarte scăzut de 67% în 2023 şi a rămas la acelaşi nivel în 2024, în pofida unei scăderi a capacităţii de 5% în 2024.
b)Consumul la nivelul Uniunii, vânzările pe piaţa internă şi cota de piaţă (35)
(35)Având în vedere că răspunsurile la chestionar nu includ toţi producătorii de oţel din Uniune, cota de piaţă a industriei Uniunii a fost calculată pe baza datelor privind consumul, a datelor privind importurile şi a datelor din răspunsurile la chestionar.
Tabelul 2: Consumul la nivelul Uniunii, vânzările pe piaţa internă şi cota de piaţă

2021

2022

2023

2024

Consumul în mii de tone

166 514

153 082

144 227

143 858

indice 2021 = 100

100

92

86

86

Vânzările pe piaţa internă în mii de tone

132 694

121 559

115 994

113 606

indice 2021 = 100

100

92

87

86

Cota de piaţă în%

79,7%

79,4%

80,5%

79,0%

Sursă: datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar

(34)Consumul pe piaţa Uniunii a început să scadă în 2022 (-8%), această tendinţă a continuat în 2023 (-14%) şi a rămas la acelaşi nivel în 2024 (-14%) în comparaţie cu anul 2021. Evoluţia volumului vânzărilor efectuate pe piaţa internă de producătorii din Uniune a urmat o tendinţă foarte similară în cursul perioadei examinate (-8% în 2022, -13% în 2023 şi -14% în 2024, comparativ cu 2021). În cursul perioadei examinate, cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut cu 0,7%.
c)Preţul de vânzare unitar, profitabilitatea
Tabelul 3: Preţul de vânzare unitar şi profitabilitatea

2021

2022

2023

2024

Preţul de vânzare unitar (EUR/tonă)

935

1 253

1 046

945

indice 2021 = 100

100

134

112

101

Profitabilitatea (% din cifra de afaceri)

9,1%

9,9%

0,5%

-0,4%

Sursă: datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar

(35)Preţul de vânzare unitar a crescut cu 34% în 2022, cu 12% în 2023 şi cu 1% în 2024 comparativ cu anul 2021.
(36)Datorită creşterii preţurilor şi redresării în urma pandemiei de COVID-19, industria Uniunii a înregistrat profituri în 2021 (9,1%), acestea crescând uşor în 2022 (9,9%). În 2023, profitabilitatea a scăzut brusc, ajungând la un profit de numai 0,5%, iar tendinţa a continuat în 2024, transformându-se în pierderi (-0,4%).
(37)Tendinţa negativă observată în 2023 a continuat în 2024, indicatorii de prejudiciu continuând să se deterioreze sau să rămână la nivelurile mai scăzute din 2023.
Analiză suplimentară pentru fiecare familie de produse
(38)Urmând abordarea investigaţiei iniţiale (36), Comisia a evaluat, de asemenea, evoluţia indicatorilor de prejudiciu pentru fiecare familie de produse (37). Familiile de produse acoperite de măsura de salvgardare privind oţelul sunt produsele plate, produsele lungi şi tuburile.
(36)A se vedea considerentul 47 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice ( JO L 31, 1.2.2019, p. 27, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/159/oj).
(37)Pentru o descriere completă a familiilor de produse, a se vedea considerentul 21 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice ( JO L 31, 1.2.2019, p. 27, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/159/oj).
(39)Tabelele 4-6 de mai jos ilustrează evoluţia indicatorilor de prejudiciu pentru fiecare familie de produse:
Tabelul 4: Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

în mii de tone

2021

2022

2023

2024

Volumul producţiei produsului în cauză (produse plate)

141 255 853

125 606 710

122 674 835

114 335 970

indice 2021 = 100

100

89

87

81

Volumul producţiei produsului în cauză (produse lungi)

35 975 381

31 667 548

29 983 962

30 597 326

indice 2021 = 100

100

88

83

85

Volumul producţiei produsului în cauză (tuburi)

5 626 178

5 907 604

5 615 846

4 962 746

indice 2021 = 100

100

105

100

88

Capacitatea de producţie a produsului în cauză (produse plate)

176 870 680

175 916 855

176 610 299

164 012 871

indice 2021 = 100

100

99

100

93

Capacitatea de producţie a produsului în cauză (produse lungi)

48 425 081

48 106 404

48 945 625

49 928 080

indice 2021 = 100

100

99

101

103

Capacitatea de producţie a produsului în cauză (tuburi)

9 963 732

9 972 089

9 898 231

10 015 186

indice 2021 = 100

100

100

99

101

Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (produse plate)

79,86%

71,40%

69,46%

69,71%

Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (produse lungi)

74,69%

66,63%

61,43%

61,28%

Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (tuburi)

56,47%

59,24%

56,74%

49,55%

Sursă: datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar

Tabelul 5: Consumul la nivelul Uniunii, vânzările pe piaţa internă şi cota de piaţă

2021

2022

2023

2024

Consumul în mii de tone (produse plate)

96 261

88 266

85 048

83 947

indice 2021 = 100

100

92

88

87

Consumul în mii de tone (produse lungi)

57 587

53 236

48 160

48 792

indice 2021 = 100

100

92

84

85

Consumul în mii de tone (tuburi)

12 214

11 117

10 570

11 106

indice 2021 = 100

100

91

87

91

Vânzările pe piaţa internă în mii de tone (produse plate)

72 426

66 567

65 029

62 445

indice 2021 = 100

100

92

90

86

Vânzările pe piaţa internă în mii de tone (produse lungi)

50 199

45 525

42 186

42 542

indice 2021 = 100

100

91

84

85

Vânzările pe piaţa internă în mii de tone (tuburi)

9 553

8 925

8 379

8 672

indice 2021 = 100

100

93

88

91

Cota de piaţă în% (produse plate)

75,2%

75,4%

76,5%

74,4%

Cota de piaţă în% (produse lungi)

87,2%

85,5%

87,6%

87,2%

Cota de piaţă în% (tuburi)

78,2%

80,3%

79,3%

78,1%

Sursă: datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar

Tabelul 6: Preţul de vânzare unitar şi profitabilitatea

2021

2022

2023

2024

Preţul unitar de vânzare (EUR/tonă) (produse plate)

986

1 315

1 100

1 008

indice 2021 = 100

100

133

112

102

Preţul unitar de vânzare (EUR/tonă) (produse lungi)

782

1 052

852

772

indice 2021 = 100

100

135

109

99

Preţul unitar de vânzare (EUR/tonă) (tuburi)

1 227

1 658

1 507

1 212

indice 2021 = 100

100

135

123

99

Profitabilitatea (% din cifra de afaceri) (produse plate)

10,4%

10,5%

0,0%

-0,5%

Profitabilitatea (% din cifra de afaceri) (produse lungi)

7,1%

9,2%

0,3%

-1,5%

Profitabilitatea (% din cifra de afaceri) (tuburi)

3,7%

6,6%

6,1%

4,5%

Sursă: datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar

(40)Pe baza indicatorilor de mai sus, analiza pentru fiecare familie de produse confirmă constatările pentru produsul în cauză: situaţia economică a industriei din Uniune s-a înrăutăţit în mod semnificativ în cursul perioadei examinate şi în prezent este una fragilă. Chiar şi pentru familia de produse "tuburi", care a înregistrat o performanţă mai bună în ceea ce priveşte evoluţia profitabilităţii şi a cotei de piaţă, s-a observat totuşi o deteriorare a altor indicatori-cheie, cum ar fi gradul de utilizare a capacităţii de producţie, nivelurile producţiei şi vânzările pe piaţa internă în cursul perioadei examinate.
(41)Comisia a evaluat evoluţia importurilor, atât în termeni generali, cât şi în raport cu consumul, pentru a determina amploarea posibilei presiuni exercitate de acestea pe piaţa Uniunii în perioada examinată.
(42)Importurile în Uniune au scăzut în 2024 cu -11% faţă de 2021, când acestea au atins al doilea nivel ca mărime din 2013 (38). Cu toate acestea, între 2023 şi 2024 s-a înregistrat o creştere absolută de 7%.
(38)Pentru o imagine mai cuprinzătoare a evoluţiei importurilor în anii precedenţi, a se vedea tabelul 2 din regulamentul definitiv şi tabelul 9 din regulamentul privind prima reexaminare în perspectiva prelungirii măsurii.
Tabelul 7: Evoluţia importurilor în mii de tone

2021

2022

2023

2024

Volumul importurilor în mii de tone

33 886

31 604

28 186

30 188

indice 2021 = 100

100

93

83

89

Sursă: EUROSTAT

(43)Analiza la nivelul familiilor de produse, inclusiv o creştere relativă a presiunii exercitate de importuri care câştigă cotă de piaţă a confirmat această tendinţă generală, aşa cum se arată în tabelul 8 de mai jos.
Tabelul 8: Cota de piaţă a importurilor pentru fiecare familie de produse

2021

2022

2023

2024

Consumul în mii de tone (produse plate)

96 261

88 266

85 048

83 947

indice 2021 = 100

100

92

88

87

Consumul în mii de tone (produse lungi)

57 587

53 236

48 160

48 792

indice 2021 = 100

100

92

84

85

Consumul în mii de tone (tuburi)

12 214

11 117

10 570

11 106

indice 2021 = 100

100

91

87

91

Importuri în mii de tone (produse plate)

23 837

21 701

20 021

21 504

indice 2021 = 100

100

91

84

90

Importuri în mii de tone (produse lungi)

7 387

7 711

5 974

6 250

indice 2021 = 100

100

104

81

85

Importuri în mii de tone (tuburi)

2 661

2 193

2 191

2 433

indice 2021 = 100

100

82

82

91

Cota de piaţă în% (produse plate)

24,8%

24,6%

23,5%

25,6%

Cota de piaţă în% (produse lungi)

12,8%

14,5%

12,4%

12,8%

Cota de piaţă în% (tuburi)

21,8%

19,7%

20,7%

21,9%

Sursă: EUROSTAT, datele furnizate de industrie şi răspunsurile la chestionar