Regulamentul 600/22-mar-2004 de stabilire a anumitor măsuri tehnice aplicabile activităţilor de pescuit în zona vizată de Convenţia privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Regulamentul 600/22-mar-2004 de stabilire a anumitor măsuri tehnice aplicabile activităţilor de pescuit în zona vizată de Convenţia privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii
Dată act: 22-mar-2004
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 37,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
(1)Avizul emis la 16 decembrie 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
întrucât:
(1)Prin Decizia 81/691/CEE (2), Comunitatea a autorizat Convenţia privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii (denumită în continuare "convenţia") care a intrat în vigoare la 21 mai 1982.
(2)JO L 252, 5.9.1981, p. 26.
(2)Convenţia oferă un cadru pentru cooperarea regională în domeniul conservării şi gestionării resurselor vii ale Antarcticii prin înfiinţarea unei Comisii pentru conservarea faunei şi florei marine din Antarctica (CCAMLR) şi adoptarea de către CCAMLR a măsurilor de conservare care devin obligatorii pentru părţile contractante.
(3)CCAMLR adoptă anumite măsuri pentru conservarea şi gestionarea rezervelor de peşte care, printre altele, prevăd norme tehnice care se aplică anumitor activităţi de pescuit în zona specificată de convenţie. Măsurile se referă în special la utilizarea anumitor tipuri de unelte de pescuit, interzicerea anumitor tipuri de echipamente considerate ca fiind nocive pentru mediu, reducerea efectului dăunător al pescuitului asupra unor specii ca păsările acvatice şi mamiferele marine şi la activităţile observatorilor ştiinţifici la bordul navelor de pescuit în vederea colectării de date. Măsurile menţionate sunt obligatorii pentru Comunitate şi, prin urmare, ar trebui să fie puse în aplicare.
(4)Regulamentul (CEE) nr. 3943/90 al Consiliului din 19 decembrie 1990 privind punerea în practică a sistemului de supraveghere şi inspecţie potrivit articolului XXIV al Convenţiei privind conservarea resurselor biologice marine vii în Antarctica (3) şi Regulamentul (CE) nr. 66/98 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor măsuri de conservare şi control aplicabile activităţilor de pescuit în Antarctica (4) transpun unele dintre măsurile tehnice adoptate de către CCAMLR.
(3)JO L 379, 31.12.1990, p. 45.
(4)JO L 6, 10.1.1998, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2742/1999 (JO L 341, 31.12.1999, p. 1).
(5)Adoptarea noilor măsuri de conservare de către CCAMLR şi actualizarea acelora deja în vigoare de la adoptarea regulamentelor menţionate anterior necesită modificarea acestora din urmă.
(6)Pentru a asigura o claritate mai mare a normelor comunitare, ar trebui ca măsurile privind controlul activităţilor de pescuit şi cele de natură tehnică să se transpună în mod separat. Din acest motiv, Regulamentele (CEE) nr. 3943/90 şi (CE) nr. 66/98 trebuie să fie abrogate de către Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de stabilire a unor măsuri de control aplicabile activităţilor de pescuit în zona care face obiectul Convenţiei privind conservarea faunei şi florei marine din Antarctica (5), şi dispoziţiile comunitare trebuie completate de către prezentul Regulament. Astfel nu se aduce atingere includerii anumitor măsuri tehnice specifice anumitor tipuri de pescuit experimental în regulamentele adoptate anual de către Comunitate cu privire la posibilităţile de pescuit alocate navelor comunitare şi condiţiile asociate acestora (regulamentele anuale privind "TAC şi cotele").
(5)JO L 97, 1.4.2004, p. 16.
(7)Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament şi pentru adaptarea anexelor la modificările regulate aduse măsurilor tehnice adoptate de către CCAMLR în temeiul Convenţiei ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competenţelor de punere în aplicare conferite Comisiei (6),
(6)JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiectul
(1)Prezentul regulament stabileşte măsurile tehnice referitoare la activităţile navelor de pescuit comunitare care capturează şi păstrează la bord organisme marine care provin din resursele marine vii din zona specificată în Convenţia privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii (denumită în continuare "convenţia").
(2)Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor convenţiei şi acţionează în scopul promovării obiectivelor şi principiilor, precum şi a dispoziţiilor actului final al conferinţei la care a fost adoptat.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiţii:
(a)"zona convenţiei": zona de aplicare a convenţiei definite la articolul 1;
(b)"convergenţă antarctică": o linie care uneşte următoarele puncte situate de-a lungul paralelelor şi al meridianelor: 50° S, 0° - 50° S, 30° E - 45° S, 30° E - 45° S, 80° E - 55° S, 80° E-55°S, 150°E-60°S, 150°E-60°S, 50°V-50°S, 50° V - 50° S, 0°;
(c)"navă de pescuit comunitară": navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru al Comunităţii şi este înmatriculată în Comunitate, care capturează şi păstrează la bord organisme marine provenite din resursele marine vii din zona convenţiei;
(d)"dreptunghi la scară precisă": o arie de 0,5° latitudine pe 1° longitudine din unghiul de nord-vest al subzonei sau diviziunii statistice. Un dreptunghi este definit de latitudinea limitei sale celei mai nordice şi de longitudinea limitei sale cea mai apropiată de 0°;
(e)"pescuit nou": pescuitul unei specii printr-o metodă specială de pescuit într-o subzonă statistică FAO din Antarctica, pentru care:
(i)informaţii privind distribuţia, abundenţa, populaţia, randamentul potenţial şi identitatea rezervelor furnizate de cercetările/anchetele extinse sau de pescuitul experimental nu au fost niciodată înaintate CCAMLR sau
(ii)date privind captura şi efortul nu au fost niciodată înaintate CCAMLR sau
(iii)date privind captura şi efortul pentru ultimele două sezoane în care a avut loc pescuitul nu au fost niciodată înaintate CCAMLR;
(f)"pescuit experimental": un pescuit care a fost clasificat anterior ca "pescuit nou" conform definiţiei de la litera (e). Un pescuit experimental se clasifică în continuare ca atare până când se dispune de informaţii suficiente pentru:
(i)a evalua distribuţia, abundenţa şi populaţia speciilor ţintă care să permită estimarea randamentului potenţial al pescuitului;
(ii)a analiza impactul potenţial al pescuitului asupra speciilor dependente şi înrudite şi
(iii)a permite Comitetului ştiinţific al CCAMLR să calculeze şi să recomande nivelele corespunzătoare ale capturilor şi ale efortului, precum şi uneltele de pescuit, după caz.
Art. 3: Uneltele de pescuit autorizate pentru anumite tehnici de pescuit
(1)Pescuitul de Dissostichus eleginoides în subzona statistică FAO 48.3 este realizat de către nave care utilizează exclusiv paragate şi vârşe.
(2)Pescuitul de Dissostichus eleginoides în subzona statistică FAO 58.5.2 este realizat de către nave care utilizează exclusiv traule sau paragate.
(3)Pescuitul de Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3 este realizat de către nave care utilizează exclusiv traule. Utilizarea traulelor de fund în pescuitul direcţionat al Champsocephalus gunnari în această subzonă este interzisă.
(4)Pescuitul de Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 58.5.2 este realizat de către nave care utilizează exclusiv traule.
(5)Pentru pescuitul menţionat la alineatul (4), zonă deschisă pescuitului reprezintă acea porţiune din diviziunea statistică FAO 58.5.2 care se găseşte în interiorul unei zone care este delimitată de o linie:
a)care porneşte din punctul în care meridianul de longitudine 72° 15' E intersectează limita fixată prin Acordul franco-australian de delimitare maritimă, continuă de-a lungul meridianului până la intersecţia acestuia cu paralela de latitudine 53°25'S;
b)apoi spre est de-a lungul acestei paralele până la intersecţia acesteia cu meridianul de longitudine 74° E;
c)apoi spre nord-est de-a lungul liniei geodezice până la intersecţia cu paralela de latitudine 52°40' S şi cu meridianul de longitudine 76° E;
d)apoi la nord de-a lungul meridianului până la intersecţia cu paralela de latitudine 52° S;
e)apoi spre nord-vest de-a lungul liniei geodezice până la intersecţia paralelei de latitudine 51° S cu meridianul de longitudine 74° 30' E şi
f)apoi spre sud-vest de-a lungul liniei geodezice până la punctul de plecare.
(6)Pescuitul pentru crabi în subzona statistică FAO 48.3 este realizat de către nave care utilizează exclusiv vârşe.
Art. 4: Dimensiunile ochiurilor de plasă
(1)Niciun traul, plasă pungă daneză sau o altă plasă similară, care conţin o parte cu ochiuri de plasă de dimensiuni mai mici decât dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă prevăzute la anexa I nu se folosesc în operaţiunile de pescuit direcţionat al speciilor sau grupurilor de specii prezentate în continuare:
a)Champsocephalus gunnari
b)Dissostichus eleginoides
c)Gobionotothen gibberifrons
d)Lepidonotothen squamifrons
e)Notothenia rossii
f)Notothenia kempi.
(2)Se interzice utilizarea oricăror mijloace sau dispozitive care ar putea să astupe sau să micşoreze ochiurile.
Art. 5: Controlul dimensiunilor ochiurilor de plasă
Pentru năvoadele menţionate la articolul 4, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă prevăzută la anexa I se determină în conformitate cu normele stabilite la anexa II.
Art. 6: Pescuitul crabului în subzona statistică FAO 48.3
(1)Pescuitul crabului se limitează la crabii masculi ajunşi la maturitate sexuală - toate femelele şi masculii subdimensionaţi se eliberează nevătămaţi. În cazul Paralomis spinosissimaşi Paralomis formosa, masculii cu o lăţime a carapacei de minim 94 mm şi, respectiv, 90 mm se pot reţine la bord.
(2)Crabii prelucraţi pe mare se congelează ca secţiuni de crab astfel încât dimensiunea crabilor să poată fi determinată mai târziu din aceste secţiuni.
Art. 7: Utilizarea şi eliminarea benzilor de ambalaj din material plastic pe navele de pescuit comunitare
(1)Se interzice utilizarea de către navele de pescuit comunitare a benzilor de ambalaj din material plastic pentru legarea cutiilor de momeală.
Se interzice utilizarea benzilor din alte tipuri de ambalaje pentru alte scopuri pe navele de pescuit care nu utilizează incineratoare de bord (sistem închis).
(2)Toate benzile de ambalaj, odată desprinse de ambalaje, se taie, astfel încât să nu formeze o buclă continuă, şi se incinerează cu prima ocazie într-un incinerator aflat la bord.
(3)Toate reziduurile de materiale plastice se păstrează la bordul unei nave până când aceasta ajunge într-un port şi nu se descarcă în nici un caz în mare.
(4)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 8: Mortalitatea accidentală a păsărilor acvatice în cursul pescuitului cu paragate
(1)Operaţiunile de pescuit cu paragate se realizează într-o manieră care să permită cârligelor cu momeală să se scufunde cât se poate de repede după lansarea în apă. Navele care utilizează metoda spaniolă de pescuit cu paragate trebuie să elibereze greutăţile înaintea tensionării gutei; se utilizează greutăţi cu masa de cel puţin 8,5 kg, distanţate la cel mult 40 m sau greutăţi de cel puţin 6 kg, distanţate la cel mult 20 m. Se utilizează exclusiv momeală decongelată.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (7), paragatele se instalează numai noaptea (respectiv în timpul orelor de întuneric între crepusculele nautice).
În cazul în care este posibil, instalarea paragatelor se termină cu cel puţin trei ore înainte de răsăritul soarelui.
În timpul pescuitului nocturn cu paragate, se utilizează numai luminile navei necesare pentru securitate.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (8), se interzice evacuarea în mare a deşeurilor de peşte în timpul cât sunt instalate paragate. Evacuarea în mare a deşeurilor de peşte în timpul ridicării paragatului se evită în măsura în care este posibil. În cazul în care evacuarea în mare a deşeurilor de peşte în timpul ridicării este inevitabilă, aceasta are loc numai în partea navei opusă celei în care sunt aşezate sau ridicate paragatele. Înainte de evacuarea în mare, cârligele de peşte trebui să fie scoase din deşeurile şi capetele de peşte.
Navele trebuie să aibă o configuraţie care să le permită să dispună la bord de instalaţii de prelucrare a deşeurilor de peşte sau de o capacitate suficientă pentru a reţine deşeurile de peşte şa bord sau capacitatea de a evacua deşeurile de peşte prin partea navei opusă acelei în care sunt ridicate paragatele.
(4)Se depun toate eforturile pentru a asigura eliberarea în viaţă a păsărilor acvatice capturate vii în timpul operaţiunilor de pescuit cu paragate şi, pe cât este posibil, pentru a scoate cârligele fără a pune în primejdie viaţa păsărilor.
(5)Este remorcată o gută pentru a descuraja poposirea păsărilor acvatice pe momeli în timpul desfăşurării paragatelor. Anexa III conţine o descriere detaliată a gutei şi a metodei de folosire a acesteia. Detaliile construcţiei referitoare la numărul şi dispunerea articulaţiilor mobile pot să varieze, atât timp cât suprafaţa efectivă a mării acoperită de guta ramificată nu este mai mică decât cea acoperită de modelul prezentat la anexa III. Detaliile referitoare la dispozitivul tras în apă pentru tensionarea gutei pot de asemenea varia.
(6)Se pot experimenta alte concepţii de gute pe navele la bordul cărora se află doi observatori, dintre care cel puţin unul este desemnat conform Sistemului internaţional de observare ştiinţifică al CCAMLR, cu condiţia respectării condiţiilor prevăzute la alineatele (1) - (5) şi (7).
(7)Interdicţia de a instala paragate în ziua prevăzută la alineatul (2) nu se aplică pescuitului în subzonele statistice FAO 48.6 la sud de 60° S, 88.1, 88.2 şi în diviziunea 58.4.2, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)la emiterea licenţei pentru acest tip de pescuit, nava în cauză poate să demonstreze autorităţilor competente:
(i)capacitatea sa de a respecta în întregime oricare din protocoalele exploratorii de lestare a paragatelor prevăzute la anexa IV. Statele membre comunică CCAMLR rezultatele controalelor tehnice efectuate în acest sens pe fiecare navă care deţine licenţă;
(ii)că a luat măsuri pentru a asigura prezenţa observatorilor ştiinţifici, pe care este obligată să îi aibă la bord în conformitate cu articolul 14 alineatul (2);
b)nava în cauză demonstrează că viteza de imersie a paragatului este de minim 0,3 m/s în timpul operaţiunilor sale de pescuit;
c)nava în cauză nu capturează mai mult de două păsări acvatice. Orice navă care capturează un total de trei păsări acvatice revine imediat la regimul nocturn de instalare a undiţelor.
(8)Prin derogare de la alineatul (3), se interzice evacuarea în mare a deşeurilor de peşte în timpul operaţiunilor de pescuit menţionate la alineatul (7).
(9)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 9: Mortalitatea accidentală a păsărilor acvatice şi a mamiferelor marine în cursul operaţiunilor de pescuit cu traule
(1)În timpul operaţiunilor de pescuit cu traule, se interzice utilizarea cablurilor pentru controlul plaselor.
(2)Navele de pescuit comunitare adoptă pe toată durata operaţiunilor lor locul şi intensitatea iluminării, astfel încât să reducă la minimum iluminarea directă în afara navei, atât cât să asigure funcţionarea în siguranţă a navei.
(3)Se interzice evacuarea în mare a deşeurilor de peşte în timpul lansării şi ridicării traulului.
(4)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 10: Deplasarea navelor în funcţie de nivelul lor de captură secundară
(1)În cazul pescuitului, altul decât cel nou sau experimental, navele de pescuit comunitare se deplasează în funcţie de nivelul lor de capturi secundare în conformitate cu anexa V, punctul A.
(2)În cazul pescuitului nou sau experimental, navele de pescuit comunitare se deplasează în funcţie de nivelul lor de capture secundare în conformitate cu anexa V, punctul B.
Art. 11: Măsuri speciale aplicabile pescuitului experimental al speciilor Dissostichus
(1)Navele de pescuit comunitare care participă la pescuitul experimental al speciilor Dissostichus folosind traule sau paragate în zona convenţiei, cu excepţia pescuitului pentru care CCAMLR acordă scutiri specifice, operează conform normelor stabilite la alineatele (3) - (6).
(2)În sensul prezentului articol, o lansare include o singură întindere a traulului. La operaţiunile de pescuit cu paragate, o aşezare include instalarea unuia sau mai multor paragate într-un singur loc.
(3)Pescuitul are loc într-un interval geografic şi batimetric cât se poate de extins. În acest sens, pescuitul în orice dreptunghi la scară precisă încetează în cazul în care captura raportată în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 ajunge la 100 tone, iar dreptunghiul respectiv se închide pentru pescuit pentru restul sezonului. Pescuitul în orice dreptunghi la scară precisă se restrânge în orice moment la o singură navă.
(4)În scopul aplicării alineatului (3):
a)poziţia geografică exactă a unei lansări în pescuitul cu traul se determină cu ajutorul punctului median dintre punctul iniţial şi punctul final al lansării;
b)poziţia geografică exactă a unei aşezări în pescuitul cu paragate se determină cu ajutorul punctului central al paragatului sau paragatelor folosite;
c)dreptunghiul la scară precisă în interiorul căruia se presupune că o navă ar trebuie să pescuiască este acela unde se găseşte poziţia geografică precisă a aşezării;
d)nava se presupune că pescuieşte într-un dreptunghi la scară precisă de la începutul procesului de instalare până la terminarea ridicării tuturor paragatelor în respectivul dreptunghi la scară precisă.
(5)Fiecare ridicare a paragatului trebuie să aibă, cu excepţia situaţiilor excepţionale asupra cărora nava nu are control (de exemplu, gheaţă şi condiţii meteorologice nefavorabile), un timp de imersie de cel mult 48 de ore, măsurat de la terminarea procesului de instalare până la începutul procesului de ridicare.
(6)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 12: Măsuri speciale aplicabile pescuitului de specii Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3
(1)Pescuitul de Champsocephalus gunnari este interzis pe o rază de 12 mile marine de-a lungul coastei South Georgia în perioada 1 martie - 31 mai (perioada de reproducere).
(2)În cazul în care la o lansare oarecare, captura de Champsocephalus gunnari depăşeşte 100 kg iar mai mult de 10 % din Champsocephalus gunnari, în număr, are dimensiuni mai mici de 240 mm în lungime totală, nava de pescuit se deplasează în alt loc de pescuit la o distanţă de cel puţin cinci mile marine. Nava de pescuit nu se întoarce înainte de cinci zile, pe o rază de cinci mile marine, în nici un punct în care captura de Champsocephalus gunnari de dimensiuni mici este mai mare de 10 %. Locul în care captura accidentală de Champsocephalus gunnari de dimensiuni mici este mai mare de 10 % se defineşte ca traseul urmat de nava de pescuit de la punctul în care unealta de pescuit a fost desfăşurată prima dată până la punctul în care aceasta a fost retrasă de către nava de pescuit.
(3)În cazul în care o navă capturează în total 20 de păsări acvatice, încetează activităţile de pescuit şi nu mai participă la acest tip de pescuit în sezonul respectiv.
(4)Navele care participă la acest pescuit în perioada 1 martie -31 trebuie să efectueze cel puţin 20 de traulări experimentale conform descrierii din anexa VI.
(5)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 13: Obiectul şi domeniul de aplicare
Sistemul de observare ştiinţifică adoptat de către CCAMLR în temeiul articolului XXIV din convenţie se aplică, în conformitate cu prezentul capitol, navelor de pescuit comunitare care efectuează operaţiuni de pescuit şi cercetare în zona convenţiei.
Art. 14: Activităţi supuse observării ştiinţifice
(1)În timpul fiecărei perioade de pescuit, la bordul navelor de pescuit comunitare se află cel puţin un observator ştiinţific şi, dacă este posibil, un observator ştiinţific în plus în cazul în care se pescuieşte:
a)Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3 şi diviziunea 58.5.2;
b)Crab în subzona statistică FAO 48.3;
c)Dissostichus eleginoides în zubzonele statistice FAO 48.3 şi 48.4 şi diviziunea 58.5.2 sau
d)Martialia hyadesi în subzona statistică FAO 48.3.
(2)De asemenea, la bordul navelor de pescuit comunitare se află doi observatori ştiinţifici, din care unul este observator ştiinţific al CCALMR numit în conformitate cu articolul 15, în cazul în care acestea participă la pescuitul experimental menţionat la articolul 11 din prezentul regulament sau la alt pescuit experimental autorizat în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), navele care participă la pescuitul experimental pentru speciile Dissostichus în diviziunile statistice FAO 48.3.a) şi 48.3b) poartă la bord cel puţin un observator ştiinţific CCAMLR şi, dacă este posibil, un observator ştiinţific suplimentar.
(4)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 15: Observatori ştiinţifici
(1)Statele membre desemnează observatorii ştiinţifici autorizaţi să efectueze sarcinile aferente punerii în aplicare a sistemului de observare adoptat de către CCAMLR în conformitate cu prezentul regulament.
(2)Funcţiile şi sarcinile observatorilor ştiinţifici îmbarcaţi pe nave sunt specificate la anexa VII.
(3)Observatorii ştiinţifici sunt resortisanţi ai statului membru care-i desemnează. Ei respectă obiceiurile şi normele în vigoare pe nava pe care efectuează observaţiile.
(4)Observatorii ştiinţifici trebuie să fie familiarizaţi cu activităţile de pescuit şi de cercetare ştiinţifică pe care urmează să le observe, cu dispoziţiile convenţiei şi măsurile adoptate în temeiul convenţiei şi trebuie să fi primit o pregătire specifică pentru a-şi îndeplini în mod competent îndatoririle. În afară de aceasta, observatorii ştiinţifici sunt în măsură să comunice în limba statului de pavilion a navelor pe care îşi exercită activităţile.
(5)Observatorii ştiinţifici au un document emis de statul membru care-i desemnează, într-o formă aprobată de CCAMLR, pentru identificarea acestora ca observatori ştiinţifici CCAMLR.
(6)Observatorii ştiinţifici prezintă CCAMLR, prin intermediul statului membru care-i desemnează şi la o lună de la sfârşitul perioadei de observare sau după întoarcerea observatorilor în ţara lor de origine, un raport cu privire la fiecare misiune de observare efectuată, pe formulare de observaţii aprobate de către Comitetul ştiinţific al CCAMLR. Se transmite câte o copie statului pavilionului navei în cauză şi Comisiei.
(7)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 20 alineatul (2).
Art. 16: Acorduri privind plasarea observatorilor la bordul navelor
(1)Plasarea observatorilor ştiinţifici la bordul navelor de pescuit comunitare care efectuează operaţiuni de pescuit sau de cercetare ştiinţifică se realizează conform acordurilor bilaterale încheiate în acest sens cu un alt membru al CCAMLR.
(2)Acordurile bilaterale menţionate la alineatul (1) au la bază următoarele principii:
a)Observatorii ştiinţifici primesc statutul de ofiţer de bord în timpul cât se află la bord. Cazarea şi masa oferite observatorilor sunt cele corespunzătoare statului respectiv.
b)Statul membru de pavilion se asigură că operatorii navelor acordă observatorilor ştiinţifici aflaţi la bordul navelor care arborează pavilionul său toată asistenţa de care au nevoie în îndeplinirea sarcinilor lor. Printre altele, observatorii ştiinţifici au acces liber la datele şi operaţiunile navei pentru a putea să-şi îndeplinească funcţiile conform cerinţelor CCAMLR.
c)Statul membru de pavilion adoptă măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea şi bunăstarea observatorilor ştiinţifici în îndeplinirea sarcinilor lor la bordul navelor care arborează pavilionul lor, pentru a le asigura asistenţă medicală şi a proteja libertatea şi demnitatea acestora.
d)Se adoptă măsuri pentru a permite observatorilor ştiinţifici să transmită sau să primească mesaje prin echipamentele de comunicaţii ale navelor şi cu ajutorul operatorului. Toate costurile rezonabile aferente comunicaţiilor menţionate vor fi suportate de membrul CCAMLR care a desemnat observatorii ştiinţifici (denumit în continuare "ţara desemnatară").
e)Dispoziţiile referitoare la transportul şi îmbarcarea observatorilor ştiinţifici sunt adoptate astfel încât să permită reducerea la minim a interferenţei cu operaţiunile de pescuit şi cercetare.
f)Dacă doresc, observatorii ştiinţifici furnizează comandanţilor în cauză o copie a rapoartelor lor.
g)Statele de desemnare se asigură că observatorii lor ştiinţifici deţin o asigurare recunoscută de membrii în cauză ai CCAMLR.
h)Statele de desemnare sunt responsabile de transportul observatorilor la şi de la locul de îmbarcare.
i)Cu excepţia unor dispoziţii contrare, echipamentele, îmbrăcămintea şi salariul, precum şi orice indemnizaţii ale observatorilor ştiinţifici constituie responsabilitatea ţării desemnatare, în timp ce cazarea şi masa la bord sunt suportate de nava statului gazdă.
(3)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 17: Comunicarea informaţiilor
(1)Statele membre care desemnează observatori ştiinţifici furnizează CCAMLR detalii despre programele de observare cu prima ocazie şi până la încheierea fiecărui acord bilateral menţionat la articolul 11. Pentru fiecare observator, se furnizează următoarele date:
a)data încheierii acordului;
b)numele şi pavilionul navei care primeşte observatori la bord;
c)statul membru responsabil de desemnarea observatorilor;
d)zona de pescuit (zona, subzona, diviziunea statistică a CCAMLR);
e)tipul datelor colectate de observatori şi prezentate secretariatului CCAMLR (captura auxiliară, specii ţintă, date biologice etc.);
f)datele preconizate pentru începutul şi încheierea programului de observare şi
g)data estimată pentru întoarcerea observatorilor în statul de origine.
(2)Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).
Art. 18: Modificarea anexelor
Anexele I şi VII se modifică pentru aplicarea măsurilor de conservare care devin obligatorii pentru Comunitate, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 20 alineatul (3).
Art. 19: Punerea în aplicare
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 7, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 16 şi 17 se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 20 alineatul (2).
Art. 20: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de comitetul înfiinţat conform articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (1).
(1)JO L 358, 31.12.2002, p. 59.
(2)Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE.
Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CEE se stabileşte la o lună.
(3)Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CEE.
Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CEE se stabileşte la o lună.
(4)Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedură.
Art. 21: Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a şaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2004.
Pentru Consiliu Preşedintele J. WALSH |
ANEXA I:DIMENSIUNEA MINIMĂ A OCHIULUI DE PLASĂ ÎN SENSUL ARTICOLULUI 4 ALINEATUL (1)
Specia | Tipul de plasă | Dimensiunea minimă a ochiului de plasă |
Notothenia rossii | Traule, plase pungă daneze şi plase similare | 120 mm |
Dissostichus eleginoides | Traule, plase pungă daneze şi plase similare | 120 mm |
Goibionotothen gibberifrons | Traule, plase pungă daneze şi plase similare | 80 mm |
Notothenia kempi | Traule, plase pungă daneze şi plase similare | 80 mm |
Lepidonotothen squamifrons | Traule, plase pungă daneze şi plase similare | 80 mm |
Champsocephalus gunnari | Traule, plase pungă daneze şi plase similare | 90 mm |
ANEXA II:NORME PENTRU DETERMINAREA DIMENSIUNILOR MINIME ALE OCHIURILOR DE PLASĂ ÎN SENSUL ARTICOLULUI 5
A)Descrierea instrumentelor de măsurare a ochiului de plasă
1.Instrumentele de măsurare a ochiului de plasă utilizate pentru stabilirea dimensiunilor ochiurilor de plasă sunt instrumente plate cu o grosime de 2 mm, dintr-un material inalterabil şi nedeformabil Acestea prezintă fie o succesiune de zone cu laturi paralele şi de zone intermediare cu laturi oblice cu o înclinare de 1 până la 8 de o parte şi de alta, fie doar zone cu laturi oblice cu înclinarea menţionata anterior. Fiecare instrument de măsura este perforat la capătul cel mai îngust.
2.Fiecare instrument de măsurare a ochiului de plasă are înscris pe faţa sa lăţimea în milimetri atât pe zona cu laturi paralele (dacă există vreuna) cât şi în zona oblică. În cazul celei din urmă, lăţimea se înscrie la intervale de 1 mm şi se indică la intervale regulate.
B)Utilizarea instrumentului de măsurare a ochiului de plasă
1.Năvodul se întinde în direcţia diagonalei lungi a ochiurilor de plasă.
2.Un instrument de măsurare a ochiului de plasă ce corespunde descrierii date în paragraful A este introdus prin extremitatea sa cea mai îngustă în deschizătura ochiului de plasă, perpendicular cu suprafaţa plasei.
3.Instrumentul de măsurare a ochiului de plasă este introdus în deschizătura ochiului de plasă manual sau cu ajutorul unei greutăţi sau unui dinamometru, până când rezistenţa ochiului de plasă opreşte înaintarea sa la nivelul laturilor oblice.
C)Selectarea ochiurilor de plasă care urmează a fi măsurate
1.Porţiunea de plasă care urmează să se măsoare este constituită dintr-o serie de 20 de ochiuri de plasă consecutive dispuse în direcţia celei mai lungi axe a plasei.
2.Ochiurile de plasă situate la mai puţin de 50 cm de transfilaje, părâme sau de părâma sacului nu se măsoară. Această distanţă trebuie să fie măsurată perpendicular pe transfilaje, părâme sau părâma sacului cu plasa întinsă în direcţia acelei măsurători. Ochiurile de plasă reparate, rupte sau care servesc drept punct de prindere pentru plasă nu se măsoară.
3.Prin derogare de la alineatul (1), nu este necesar ca ochiurile de plasă care urmează a fi măsurate să fie succesive în cazul aplicării punctului 2.
4.Plasele nu trebuie măsurate decât atunci când sunt ude şi neîngheţate.
D)Măsurarea fiecărui ochi de plasă
Dimensiunea fiecărui ochi de plasă reprezintă lăţimea instrumentului de măsurare a ochiului de plasă la punctul în care instrumentul de măsurare a ochiului de plasă se opreşte, în cazul în care se utilizează în conformitate cu punctul (B).
E)Determinarea dimensiunii ochiului de plasă
Dimensiunea ochiului de plasă reprezintă media aritmetică în milimetri a măsurătorilor numărului total de ochiuri de plasă selectate şi măsurate în conformitate cu metodele descrise la punctele C şi D, media aritmetică fiind rotunjită cu milimetrul imediat următor.
Numărul total de ochiuri de plasă care urmează să fie măsurate este specificat la punctul (F).
F)Succesiunea procedurii de control
1.Inspectorul măsoară o serie de douăzeci de ochiuri de plasă, selectate în conformitate cu punctul (C), introducând instrumentul de măsurare a ochiului de plasă manual, fără să se utilizeze o greutate sau un dinamometru.
Dimensiunea ochiului de plasă este ulterior stabilită în conformitate cu punctul (E).
În cazul în care în urma calculului apare o dimensiune a ochiului de plasă neconformă cu normele în vigoare, atunci se măsoară două serii suplimentare de douăzeci de ochiuri de plasă selectate în conformitate cu punctul (C).
Un nou calcul al dimensiunii ochiului de plasă este realizat apoi în conformitate cu punctul (E), luându-se în considerare cele şaizeci de ochiuri de plasă deja măsurate. Fără a aduce atingere punctului 2, dimensiunea ochiului de plasă astfel obţinută este cea a plasei.
2.În cazul în care comandantul navei contestă dimensiunea ochiului de plasă stabilită în conformitate cu punctul 1, această măsurătoare nu este luată în considerare pentru determinarea dimensiunii ochiului de plasă şi plasa trebuie remăsurată, adăugând o greutate sau dinamometrul la instrumentul de măsurare a ochiului de plasă; alegerea greutăţii sau a dinamometrului constituie opţiunea inspectorului. Greutatea se fixează (cu ajutorul unui cârlig) de orificiul din extremitatea cea mai îngustă a instrumentului de măsurare a ochiului de plasă. Dinamometrul poate fi fixat în orificiul din extremitatea cea mai îngustă al instrumentului de măsurare a ochiului de plasă sau poate fi aplicat la extremitatea cea mai lată a instrumentului de măsurare a ochiului de plasă. Precizia greutăţii sau a dinamometrului se certifică de către autoritatea naţională competentă.
Pentru plasele cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel mult 35 milimetri, stabilită în conformitate cu punctul 1, se aplică o forţă de 19,61 newtoni (echivalentul unei mase de două kilograme), iar pentru celelalte plase se aplică o forţă de 49,03 newtoni (echivalentul unei mase de cinci kilograme).
În scopul stabilirii dimensiunii ochiurilor de plasă în conformitate cu punctul (F), se măsoară numai o serie de 20 de ochiuri de plasă, indiferent dacă se utilizează o greutate sau dinamometrul.
ANEXA III:DESCRIEREA AMĂNUNŢITĂ A GUTEI MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (5) ŞI METODA DE DESFĂŞURARE
1.Guta se fixează la pupa, într-un punct situat la aproximativ 4,5 m deasupra apei, astfel încât paragatul să fie chiar deasupra punctului în care momeala intră în apă.
2.Guta are un diametru de aproximativ 3 mm, lungimea de minim 150 m şi la capăt este prevăzută cu un dispozitiv care să creeze tensiune, astfel încât să rămână în linie dreaptă direct în spatele navei, chiar şi în vânt lateral.
3.Începând de la punctul de fixare de navă, la intervale de 5 m, ar trebui să se adauge cinci gute ramificate care conţin fiecare câte două toroane constituite dintr-o frânghie cu diametrul de aproximativ 3 mm. Lungimea gutei ramificate ar trebui să varieze de la 3,5 m în apropierea navei până la 1,25 m la cea de-a cincea gută ramificată. Atunci când guta este desfăşurată, gutele ramificate ar trebui să atingă suprafaţa mării şi periodic să intre în apă când nava se ridică. Articulaţiile mobile ar trebui să fie plasate pe gută în punctul de remorcare, înainte şi după punctul de fixare al fiecărei gute ramificate, precum şi cu puţin înainte de orice greutate fixată la capătul gutei. Fiecare gută ramificată ar trebui să fie prevăzut cu o articulaţie mobilă în punctul de fixare la gută.
ANEXA IV:PROTOCOALELE EXPERIMENTALE PENTRU LESTAREA PARAGATELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (7)
Partea A:PROTOCOLUL A
1.Sub observaţia unui observator ştiinţific, nava trebuie:
(a)să instaleze minim cinci paragate cu minim patru înregistratoare timp-adâncime (TDR) pe fiecare paragat;
(b)să plaseze TDR-uri în mod aleatoriu pe paragat într-o poziţie şi pe poziţii alese la întâmplare;
(c)să calculeze viteza de imersie pentru fiecare TDR la revenirea pe navă, unde:
(i)viteza de imersie se măsoară ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafaţă (0 m) până la 15 m şi
(ii)viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;
(d)dacă nu se obţine viteza minimă de imersie (0,3 m/s) în toate cele 20 de puncte de prelevare, să repete încercarea până când se înregistrează un total de 20 de teste cu viteza minimă de imersie de 0,3 m/s şi
(e)toate echipamentele şi uneltele de pescuit utilizate la încercări trebuie să fie identice cu cele utilizate în zona convenţiei.
2.În cursul pescuitului, pentru ca o navă să-şi menţină scutirea de la cerinţele privind instalarea pe timpul nopţii, observatorul ştiinţific al CCAMLR îşi asumă controlul continuu al imersiei undiţelor. Nava cooperează cu observatorul CCAMLR, care trebuie:
(a)să încerce să plaseze un TDR pe fiecare paragat instalat în perioada de lucru a observatorului;
(b)la fiecare şapte zile, să plaseze toate TDR-urile disponibile pe un singur paragat pentru a determina orice variaţie a vitezei de imersie de-a lungul paragatului;
(c)să plaseze TDR-uri în mod aleatoriu pe paragat într-o poziţie şi pe poziţii alese la întâmplare;
(d)să calculeze o viteză individuală pentru fiecare TDR când revine pe navă şi
(e)să măsoare viteza de imersie ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafaţă (0 m) până la 15 m. A3. Nava trebuie:
a)să asigure viteza minimă de imersie de minim 0,3 m/s;
b)să prezinte zilnic raportul responsabilului cu pescuitul şi
c)să asigure înregistrarea într-un format autorizat a datelor colectate în testele de imersie a paragatelor pe care le prezintă responsabilului cu pescuitul la sfârşitul fiecărui sezon.
Partea B:PROTOCOLUL B
1.În prezenţa unui observator ştiinţific, nava trebuie:
(a)să instaleze minim cinci paragate cu lungimea maximă care urmează să se utilizeze în zona convenţiei, prevăzute cu minim patru sticle pentru test (vezi punctele B5 - B9) pe treimea centrală a paragatului;
(b)să plaseze sticlele pentru test în mod aleatoriu pe paragat într-o poziţie şi pe poziţii alese la întâmplare, având grijă ca toate testele să fie aplicate la jumătatea distanţei dintre lesturi;
(c)să calculeze o viteză de imersie individuală pentru fiecare sticlă de test, unde viteza de imersie se măsoară ca timpul necesar pentru imersia paragatelor de la suprafaţă (0 m) până la 10 m;
(d)viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;
(e)în cazul în care nu se obţine viteza minimă de imersie în toate cele 20 de puncte de prelevare (patru încercări pe cinci paragate), se repetă încercarea până când se înregistrează un total de 20 de teste cu viteza minimă de imersie de 0,3 m/s şi
(f)toate echipamentele şi uneltele de pescuit utilizate la încercări trebuie să fie identice cu cele utilizate în zona convenţiei.
2.În cursul pescuitului, pentru ca o navă să-şi menţină scutirea prevăzută la articolul 7 alineatul (8), observatorul ştiinţific al CCAMLR trebuie să controleze în mod continuu viteza de imersie a paragatului. Nava cooperează cu observatorul CCAMLR, care:
(a)are ca obiectiv să efectueze un test cu sticla pe fiecare paragat instalat în perioada de lucru a acestuia, având grijă să efectueze testul pe treimea centrală a paragatului;
(b)la fiecare şapte zile, plasează cel puţin patru sticle experimentale pe un singur paragat pentru a determina orice variaţie a vitezei de imersie de-a lungul paragatului;
(c)plasează sticlele experimentale în mod aleatoriu pe paragat într-o poziţie şi pe poziţii alese la întâmplare, având grijă ca sticlele să fie adăugate la jumătatea distanţei dintre lesturi;
(d)calculează o viteză individuală de imersie pentru fiecare sticlă de test şi
(e)măsoară viteza de imersie a paragatului ca timpul necesar pentru paragat să intre în imersie de la suprafaţă (0 m) până la 10 m.
3.Nava care operează în temeiul scutirii respective trebuie:
(a)să se asigure că toate paragatele sunt lestate pentru a atinge în orice moment o viteza minimă de imersie a paragatului de 0,3 m/s;
(b)să prezinte zilnic raportul agenţiei sale naţionale cu privire la realizarea obiectivului respectiv şi
(c)să asigure înregistrarea într-un format autorizat a datelor colectate din controlul vitezei de imersie a paragatului pe care le prezintă agenţiei naţionale adecvate la sfârşitul fiecărui sezon.
4.Un test cu sticla se realizează în modul descris în continuare.
Instalarea sticlei
5.10 metri de gută de nylon multifilament de 2 mm sau echivalent, se leagă bine de gâtul unei sticle de 750 ml din material plastic (1) (flotabilitatea de aproximativ 0,7 kg), iar la celălalt capăt se fixează cu o clemă de paragat. Lungimea se măsoară din punctul de fixare (extremitatea clemei) până la gâtul sticlei şi observatorul o verifică la câteva zile.
(1)Este necesară o sticlă de apă din material plastic cu un dop din material plastic care se înşurubează. Se scoate dopul, astfel încât sticla să se umple cu apă după ce este trasă sub apă. Acest lucru permite ca sticla de apă să fie reutilizată în loc să fie distrusă de presiunea apei.
6.În jurul sticlei se înfăşoară o bandă adezivă reflectorizantă pentru a permite observarea acesteia pe timp de noapte. În interiorul sticlei se introduce o foaie de hârtie rezistentă la apă, pe care se înscrie un număr de identificare cu caractere suficient de mari pentru a putea fi citit de la câţiva metri.
Testarea
7.Sticla se goleşte de apă, se lasă dopul scos şi sfoara se înfăşoară în jurul sticlei pentru fixare. Sticla cu sfoara înfăşurată se adaugă la paragat (2), la mijlocul distanţei dintre lesturi (punctul de fixare).
(2)Pe paragatele automate, ataşarea se face pe undiţa principală; la sistemul spaniol de paragate, ataşarea se face pe undiţa cu cârlig.
8.Observatorul înregistrează momentul în care punctul de fixare intră în apă şi îl notează cu t1, în secunde (3).
(3)Binoclul facilitează observarea, în special pe vreme urâtă.
Momentul în care se observă că sticla este scufundată în întregime se notează cu t2 şi se înregistrează în secunde.
Rezultatul testului se calculează cu formula următoare:
Viteza de imersie a paragatului = 10/(t2-t1)
9.Rezultatul ar trebui să fie de 0,3 m/s sau mai mult. Datele rezultate se înregistrează în spaţiul prevăzut în jurnalul de bord electronic al observatorului.
ANEXA V:NORME REFERITOARE LA CAPTURILE AUXILIARE ÎN TIMPUL PESCUITULUI EFECTUAT ÎN ZONA CONVENŢIEI
A)Pescuit reglementat
1.În cazul în care, în cursul unui pescuit direcţionat al Dissostichus eleginoides în subzona statistică FAO 48.3, captura secundară din orice specie este de o tonă sau mai mult în orice lansare sau aşezare, nava de pescuit se deplasează în alt loc de pescuit aflat la o distanţă de cel puţin cinci mile marine. Timp de cel puţin cinci zile, nava de pescuit nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de locul în care captura secundară a fost mai mare de o tonă.
2.În cazul în care, în cursul unui pescuit direcţionat al Chamsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3, captura secundară în orice lansare a oricăreia dintre speciile următoare: Chaenocephalus aceratus, Gobionotothen gibberifrons, Lepidonotothen squamifrons, Notothenia rossii sau Pseudochaenichthys georgianus,
(a)este mai mare de 100 kg şi mai mare de cinci procente în greutate din captura totală a tuturor peştilor sau
(b)este egală sau mai mare de două tone,
nava de pescuit se deplasează în alt loc, la distanţă de cel puţin cinci mile marine. Timp de cel puţin cinci zile, nava nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară a fost mai mare de cinci procente.
3.În cazul în care, în cursul unui pescuit direcţionat al Dissostichus eleginoides şi Chamsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 58.5.2, captura auxiliară în orice lansare de Channichthys rhinoceratus, Lepidonotothen squamifrons, Macrourus sau de vulpi şi pisici de mare este egală sau mai mare decât două tone, nava de pescuit nu pescuieşte folosind metoda respectivă de pescuit, timp de cel puţin cinci zile, în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară din speciile menţionate anterior este mai mare de două tone.
În cazul în care, în cursul pescuitului menţionat anterior, captura secundară în orice lansare a oricărei altă specii pentru care sunt impuse limite în conformitate cu normele comunitare este egală sau mai mare de o tonă, nava de pescuit nu pescuieşte folosind metoda de pescuit respectivă timp de cinci zile în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară din speciile menţionate anterior este mai mare de o tonă.
4.În cazul în care, în cursul unui pescuit direcţionat al Electrona carlsbergi în subzona statistică FAO 48.3, captura secundară în orice lansare a unei specii, alta decât speciile ţintă:
(a)este mai mare de 100 kg şi mai mare de cinci procente în greutate din captura totală de peşte sau
(c)este egală sau mai mare de două tone,
nava de pescuit se deplasează în alt loc, la distanţă de cel puţin cinci mile marine. Timp de cel puţin cinci zile, nava nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară de alte specii decât speciile ţintă a fost mai mare de cinci procente.
5.Locul în care captura secundară este mai mare decât cantităţile menţionate la punctele 1 - 4 se defineşte ca fiind traseul urmat de nava de pescuit de la punctul în care unealta de pescuit a fost desfăşurată prima dată de pe nava de pescuit până la punctul în care aceasta a fost recuperată de către nava de pescuit.
B)Pescuit nou şi experimental
1.În cazul în care captura secundară a oricărei specii este egală sau mai mare de o tonă, în oricare lansare sau aşezare, nava de pescuit se deplasează în alt loc la distanţă de cel puţin cinci mile nautice. Timp de cel puţin cinci zile, nava nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară a fost mai mare de o tonă. Locul în care captura secundară a fost mai mare de o tonă se defineşte ca fiind traseul urmat de nava de pescuit de la punctul în care unealta de pescuit a fost desfăşurată prima dată de pe nava de pescuit până la punctul în care aceasta a fost recuperată de către nava de pescuit.
2.În sensul alineatului (1):
(a)captura secundară este constituită din capturi din alte specii decât specia ţintă;
(b)speciile Macrourus şi vulpile şi pisicile de mare se pot considera fiecare ca fiind o singură specie.
ANEXA VI:TRAULĂRI EXPERIMENTALE ÎN PESCUITUL PENTRU CHAMPSOCEPHALUS GUNNARI ÎN SUBZONA STATISTICĂ FAO 48.3 ÎN TIMPUL SEZONULUI DE REPRODUCERE
1.În regiunea Shag Rocks/Black Rocks se vor realiza douăsprezece traulări experimentale. Acestea se distribuie între cele patru sectoare prezentate în figura 1: câte patru în sectoarele din NV şi SE şi câte două în sectoarele NE şi SV. Alte opt traulări experimentale se realizează pe platoul regiunii South Georgia în apă cu o adâncime mai mică de 300 m, în conformitate cu prezentarea din figura 1.
2.Fiecare traulare experimentală trebuie să fie la o distanţă de cel puţin cinci mile marine de toate celelalte. Distanţele dintre staţii trebuie să permită studierea ambelor zone în mod corespunzător pentru a oferi informaţii cu privire la compoziţia după lungime, sex, maturitate şi greutate a Chamsocephalus gunnari.
3.În cazul în care, pe traseul spre South Georgia, sunt localizate concentraţii de peşte, acestea ar trebui pescuite în afara traulărilor experimentale.
4.Durata traulărilor experimentale trebuie să fie de minim 30 de minute, cu plasa la adâncimea de pescuit. În timpul zilei, plasa trebuie să fie la o adâncime apropiată de fund.
5.Captura tuturor traulărilor experimentale trebuie să fie eşantionată de către observatorul ştiinţific internaţional aflat la bord. Eşantioanele ar trebui să conţină cel puţin 100 de peşti, colectaţi prin metode standard de eşantionare aleatorie. Tot peştele din eşantion ar trebui să se examineze cel puţin pentru determinarea lungimii, sexului şi maturităţii şi, dacă este posibil, a greutăţii. În cazul unei capturi importante şi dacă timpul permite, ar trebui să se examineze mai mult peşte.
Figura 1: Distribuţia a 20 de traulări experimentale pentru Chamsocephalus gunnari la Shag Rocks (12) şi South Georgia (8) de la 1 martie până la 31 mai. Poziţiile pescuitului prin traulare în jurul South Georgia (steluţe) sunt ilustrative.
ANEXA VII:FUNCŢIILE ŞI SARCINILE OBSERVATORILOR ŞTIINŢIFICI AFLAŢI LA BORDUL NAVELOR ANGAJATE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ SAU EXPLOATAREA RESURSELOR MARINE VII ÎN ZONA CONVENŢIEI MENŢIONATĂ LA ARTICOLUL 15 ALINEATUL (2)
A.Funcţia observatorilor ştiinţifici aflaţi la bordul navelor angajate în cercetarea ştiinţifică sau exploatarea resurselor marine vii constă în observarea activităţilor de pescuit în zona convenţiei şi întocmirea de rapoarte cu privire la acestea, ţinând seama de obiectivele şi principiile convenţiei.
B.Pentru îndeplinirea funcţiei menţionate, observatorii ştiinţifici îndeplinesc următoarele sarcini, utilizând formularele de observaţii aprobate de Comitetul ştiinţific al CCAMLR:
(a)consemnează în mod detaliat activitatea navei (de exemplu, timpul consacrat cercetării, pescuitului, tranzitului etc., precum şi detalii privind pescuitul prin traulare);
(b)prelevează eşantioane din capturi pentru determinarea caracteristicilor biologice;
(c)înregistrează datele biologice pentru fiecare specie capturată;
(d)înregistrează capturile secundare, cantitatea acestora şi alte date biologice;
(e)înregistrează cazurile în care păsările acvatice şi mamiferele marine se prind în plase şi mortalitatea accidentală;
(f)înregistrează procedura prin care se măsoară greutatea declarată a capturii şi adună date referitoare la factorul de conversie al greutăţii în viu în produs final în cazul în care captura se înregistrează pe baza greutăţii produsului prelucrat;
(g)elaborează rapoartele cu observaţiile lor, utilizând formularele de observaţii aprobate de comitetul ştiinţific şi le prezintă autorităţilor respective;
(h)prezintă o copie a rapoartelor comandanţilor navelor;
(i)oferă ajutor, la cerere, comandantului navei în procedurile de înregistrare şi declarare a capturilor;
(j)îşi asumă alte sarcini care se pot decide prin acordul reciproc al părţilor interesate în acordul bilateral aplicabil;
(k)colectează şi raportează date factuale privind reperarea navelor de pescuit în zona convenţiei, inclusiv identificarea tipului de navă, poziţia şi activitatea acestora şi
(l)adună informaţii privind pierderile de unelte de pescuit şi eliminarea deşeurilor de către navele de pescuit în mare.
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007