Capitolul 1 - INTRODUCEREA MĂRFURILOR PE TERITORIUL VAMAL AL COMUNITĂŢII - Regulamentul 2913/12-oct-1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 28 Aprilie 2015
CAPITOLUL 1:INTRODUCEREA MĂRFURILOR PE TERITORIUL VAMAL AL COMUNITĂŢII
Art. 36a
(1)Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii fac obiectul unei declaraţii sumare, cu excepţia mărfurilor care se găsesc la bordul unor mijloace de transport care doar tranzitează, fără întrerupere, apele teritoriale sau spaţiul aerian al teritoriului vamal.
(2)Declaraţia sumară este depusă la biroul vamal de intrare.
Autorităţile vamale pot permite ca declaraţia sumară să fie depusă într-un alt birou vamal, cu condiţia ca acesta să comunice de îndată biroului vamal de intrare sau să pună la dispoziţia acestuia, pe cale electronică, informaţiile necesare.
Autorităţile vamale pot permite ca depunerea declaraţiei sumare să fie înlocuită cu depunerea unei notificări şi cu accesul la informaţiile menţionate în declaraţia sumară care se află în sistemul computerizat al agentului economic.
(3)Declaraţia sumară este depusă înainte de introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunităţii.
(4)Procedura comitetului se aplică pentru a stabili:
- termenul în care trebuie depusă declaraţia sumară înainte de introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunităţii;
- modalităţile de derogare de la termenul menţionat la prima liniuţă şi de modificare a acestuia şi
- condiţiile în care obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare poate face obiectul unei derogări sau al unei modificări,
având în vedere împrejurări deosebite, în funcţie de anumite tipuri de transport de mărfuri, de moduri de transport sau de agenţi economici, sau în temeiul unor acorduri internaţionale care prevăd dispoziţii specifice în ceea ce priveşte siguranţa.
Art. 36b
(1)Procedura comitetului este utilizată pentru stabilirea volumului comun de informaţii pe care ar trebui să îl includă declaraţia sumară şi sub ce formă; aceste date includ informaţiile necesare pentru a începe analiza riscurilor şi pentru a pune corect în aplicare controalele vamale, al căror principal scop îl reprezintă siguranţa şi securitatea, dacă este cazul, în conformitate cu standardele internaţionale şi practicile comerciale.
(2)Declaraţia sumară este întocmită prin folosirea unui procedeu informatic. Este, de asemenea, posibilă utilizarea documentelor comerciale, portuare sau de transport, cu condiţia ca acestea să conţină informaţiile necesare.
În circumstanţe excepţionale, autorităţile vamale pot accepta declaraţii sumare întocmite în scris, pe suport de hârtie, cu condiţia să aplice un nivel de gestionare a riscurilor echivalent cu cel care este aplicat în cazul declaraţiilor sumare întocmite prin folosirea unui procedeu informatic.
(3)Declaraţia sumară este depusă de către persoana care introduce mărfurile pe teritoriul vamal al Comunităţii sau care se ocupă de transportul acestora spre acest teritoriu.
(4)Sub rezerva obligaţiei care îi revine persoanei prevăzute la alineatul (3), declaraţia sumară poate fi depusă şi de către:
a)persoana în numele căreia acţionează persoana prevăzută la alineatul (3) sau
b)orice persoană care este în măsură să prezinte sau să determine prezentarea mărfurilor în cauză autorităţilor vamale competente sau
c)un reprezentant al persoanei prevăzute la alineatul (3) sau la litera (a) sau (b).
(5)Persoana prevăzută la alineatele (3) şi (4) este autorizată, la cerere, să modifice una sau mai multe date din declaraţia sumară după depunerea acesteia. Cu toate acestea, nu este posibilă nici o modificare după ce autorităţile vamale:
a)au informat persoana care a depus declaraţia sumară de intenţia de a examina mărfurile sau
b)au constatat inexactitatea datelor respective sau
c)au autorizat eliberarea mărfurilor.
Art. 36c
(1)Biroul vamal de intrare poate renunţa la obligativitatea depunerii unei declaraţii sumare privind mărfurile care au făcut obiectul unei declaraţii vamale înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 36a alineatele (3) sau (4). În acest caz, declaraţia vamală include cel puţin informaţiile necesare unei declaraţii sumare şi, până la acceptarea sa în conformitate cu articolul 63, această declaraţie este echivalentă cu o declaraţie sumară.
Autorităţile vamale pot permite ca declaraţia vamală să fie depusă într-un birou vamal de import diferit de biroul vamal de intrare, cu condiţia ca biroul în cauză să comunice de îndată biroului vamal de intrare sau să pună la dispoziţia acestuia, prin intermediul unui procedeu informatic, informaţiile necesare.
(2)În cazul în care declaraţia vamală este depusă altfel decât pe cale electronică, autorităţile vamale pun în aplicare un nivel de gestionare a riscurilor echivalent cu cel care este aplicat declaraţiilor vamale întocmite pe cale electronică.
Art. 37
(1)Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii se află sub supraveghere vamală din momentul intrării lor. Ele pot fi supuse controalelor vamale în conformitate cu dispoziţiile în vigoare.
(2)Ele rămân sub o astfel de supraveghere atâta timp cât este necesar pentru a se stabili statutul lor vamal, dacă este cazul, şi, în cazul mărfurilor necomunitare şi fără a aduce atingere articolului 82 alineatul (1), până ce li se modifică statutul vamal, ele intră într-o zonă liberă sau antrepozit liber sau se reexportă sau se distrug în conformitate cu articolul 182.
Art. 38
(1)Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii sunt transportate fără întârziere de persoana care le aduce în Comunitate, pe traseul specificat de autorităţile vamale şi în conformitate cu instrucţiunile acestora, în cazul în care acestea există:
a)spre biroul vamal desemnat de autorităţile vamale sau către orice alt loc desemnat sau aprobat de acele autorităţi sau
b)într-o zonă liberă, în cazul în care mărfurile sunt introduse în acea zonă liberă direct:
- pe cale maritimă sau pe calea aerului sau
- pe cale terestră, fără a trece printr-o altă parte a teritoriului vamal al Comunităţii, acolo unde zona liberă se învecinează cu frontiera terestră dintre un stat membru şi o ţară terţă.
(2)Orice persoană care îşi asumă răspunderea pentru transportul mărfurilor după ce au fost introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii, printre altele ca urmare a transbordării, devine răspunzătoare pentru respectarea obligaţiei prevăzute la alineatul (1).
(3)Mărfurile care, deşi încă în afara teritoriului vamal al Comunităţii, pot fi supuse controalelor vamale ale unui stat membru, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare, ca rezultat, printre altele, al unui acord încheiat între statul membru şi o ţară terţă, sunt asimilate cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii.
(4)Alineatul (1) litera (a) nu împiedică aplicarea oricărei alte dispoziţii în vigoare cu privire la traficul turistic, de frontieră, poştal sau un trafic de importanţă economică nesemnificativă, cu condiţia ca supravegherea vamală şi posibilitatea de control vamal să nu fie compromise.
(5)Alineatele (l)-(4) şi articolele 36a-36c, precum şi articolele 39-53 nu se aplică mărfurilor care au părăsit temporar teritoriul vamal al Comunităţii şi circulă între două puncte ale acestui teritoriu pe cale maritimă sau pe calea aerului, cu condiţia ca transportul să fie asigurat de servicii aeriene sau maritime regulate şi directe, fără escală în afara teritoriului vamal al Comunităţii.
(6)Alineatul (1) nu se aplică mărfurilor de la bordul navelor sau avioanelor care traversează apele teritoriale sau spaţiile aeriene ale statelor membre, fără a avea ca destinaţie un port sau aeroport în aceste state membre.
Art. 39
(1)Atunci când, în situaţii de caz fortuit sau de forţă majoră, obligaţia prevăzută la articolul 38 alineatul (1) nu poate fi executată, persoana care are acea obligaţie sau oricare altă persoană care acţionează în locul ei informează fără întârziere autorităţile vamale despre această situaţie. Atunci când cazul fortuit sau forţa majoră nu conduce la pierderea totală a mărfurilor, autorităţile vamale sunt informate, de asemenea, despre localizarea lor exactă.
(2)Atunci când, în situaţii neprevăzute sau caz de forţă majoră, o navă sau un avion la care se referă articolul 38 alineatul (6) este constrânsă să ancoreze în port sau este forţat să aterizeze temporar pe teritoriul vamal al Comunităţii şi astfel obligaţia prevăzută la articolul 3 8 alineatul (1) nu poate fi îndeplinită, persoana care aduce nava sau avionul pe teritoriul vamal al Comunităţii sau orice altă persoană care acţionează în locul acesteia trebuie să informeze de îndată autorităţile vamale despre situaţie.
(3)Autorităţile vamale decid măsurile care trebuie luate pentru a permite supravegherea vamală a mărfurilor menţionate la alineatul (1), precum şi a celor de la bordul unei nave sau al unui avion în împrejurările menţionate la alineatul (2) şi să se asigure, după caz, că ele sunt transportate apoi spre un birou vamal sau alt loc desemnat sau aprobat de autorităţi.