Nou Regulamentul 266/26-ian-2026 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2026 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 30 Ianuarie 2026
Regulamentul 266/26-ian-2026 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2026 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră
Dată act: 26-ian-2026
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Consiliul adoptă măsuri privind stabilirea şi alocarea posibilităţilor de pescuit, inclusiv privind anumite condiţii legate funcţional de respectivele posibilităţi de pescuit, după caz. La articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) se prevede că posibilităţile de pescuit se repartizează statelor membre astfel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităţilor de pescuit desfăşurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de peşte sau activitate de pescuit. La articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede că posibilităţile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv.
(1)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1380/oj).
(2)Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilităţile de pescuit pentru 2026 ar trebui să fie stabilite pe baza avizelor ştiinţifice disponibile, ţinându-se seama de aspectele biologice şi socioeconomice şi asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum şi pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultărilor cu părţile interesate.
(3)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/1 care stabileşte măsuri de gestionare pe termen lung pentru anghila europeană (Anguilla anguilla), astfel cum se prevede în Recomandarea CGPM/46/2023/16 privind un plan de gestionare pe termen lung pentru anghila europeană (subzonele geografice CGPM 1-27). Recomandarea CGPM/47/2024/1 menţine, pentru 2026, perioada de interdicţie de şase luni pentru pescuitul comercial şi o interzicere a pescuitului recreativ. În plus, recomandarea respectivă limitează activităţile de pescuit comercial de puiet de anghilă la o perioadă de două luni şi permite astfel de activităţi de pescuit în anumite condiţii. Respectivele măsuri se aplică tuturor apelor marine ale Mării Mediterane şi apelor dulci, precum şi apelor salmastre, inclusiv estuarele, lagunele de coastă şi apele de tranziţie, în conformitate cu respectiva recomandare. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(4)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/2 care stabileşte măsuri pe termen lung pentru exploatarea durabilă a coralului roşu (Corallium rubrum), astfel cum se prevede în Recomandarea CGPM/43/2019/4 privind un plan de gestionare pentru exploatarea durabilă a coralului roşu în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27). Recomandarea CGPM/47/2024/2 menţine, pentru 2026, îngheţarea efortului de pescuit exprimată ca număr maxim de autorizaţii de pescuit şi de limite de recoltă pentru coralul roşu. Respectivele măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(5)În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2023, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/46/2023/14 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a corifenei comune (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27). Respectiva recomandare a introdus, în conformitate cu abordarea precaută şi pentru perioada de tranziţie 2024-2026, un plafon al capacităţii flotei, o îngheţare a capacităţii dispozitivelor de concentrare a peştilor per navă, o limită de captură şi o interdicţie temporară. În ceea ce priveşte pescuitul recreativ, Recomandarea CGPM/46/2023/14 prevede, de asemenea, că trebuie să se respecte o limită zilnică a capturilor şi o perioadă de interdicţie. Măsurile respective au fost transpuse în dreptul Uniunii începând din 2024 prin Regulamentele (UE) 2024/259 (2) şi (UE) 2025/219 (3) ale Consiliului. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în continuare în dreptul Uniunii pentru 2026. Măsurile respective nu aduc atingere măsurilor de gestionare propuse de Comitetul ştiinţific consultativ al CGPM pentru planul de gestionare pe termen lung pentru perioada 2027-2031.
(2)Regulamentul (UE) 2024/259 al Consiliului din 10 ianuarie 2024 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2024 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L, 2024/259, 11.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/259/oj).
(3)Regulamentul (UE) 2025/219 al Consiliului din 30 ianuarie 2025 de stabilire a posibilităţilor de pescuit pentru anul 2025 pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L, 2025/219, 4.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/219/oj).
(6)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) a instituit un plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane (subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11). Planul respectiv stabileşte obiective şi măsuri pentru conservarea pe termen lung şi exploatarea durabilă a stocurilor vizate de acesta. Acesta include măsuri pentru atingerea şi menţinerea capturii maxime durabile (MSY) pentru stocurile vizate, garantând faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea şi menţinerea populaţiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obţinerea MSY.
(4)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1022/oj).
(7)În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1022, posibilităţile de pescuit pentru stocurile care figurează la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul menţionat se stabilesc în conformitate cu valorile mortalităţii prin pescuit care conduc la MSY (intervale FMSY) sau la un nivel mai mic şi în conformitate cu garanţiile prevăzute în regulamentul respectiv. Intervalele FMSY sunt stabilite în avizul relevant al Comitetului ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP). În cazul în care nu sunt disponibile informaţii ştiinţifice adecvate, posibilităţile de pescuit pentru stocurile menţionate la articolul 1 alineatul (2) şi la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul respectiv se stabilesc în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulamentul respectiv.
(8)Mai mult, posibilităţile de pescuit sunt exprimate ca efort de pescuit maxim admisibil pentru traulere şi nave de pescuit cu paragate, stabilite în conformitate cu regimul de gestionare a efortului de pescuit prevăzut la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2019/1022, şi ca limite maxime de captură pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) şi crevetele roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în ape adânci, stabilite în conformitate cu avizele ştiinţifice şi cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(9)CSTEP a primit o solicitare de a simula o varietate largă de scenarii de gestionare a efortului de pescuit pentru diferite unităţi de gestionare a efortului de pescuit (EMU), şi anume EMU 1 (subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7) şi EMU 2 (subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11) până în 2030. CSTEP a furnizat un aviz care arată că eforturile de selectivitate depuse în 2025 reduc semnificativ mortalitatea prin pescuit pentru anumite stocuri şi o apropie de FMSY, subliniind, în acelaşi timp, necesitatea punerii în aplicare a unor măsuri de gestionare suplimentare. Cu toate acestea, CSTEP nu a fost în măsură să analizeze pe deplin diferitele rezultate ale măsurilor de selectivitate în 2025. Pentru a acorda mai mult timp analizei ştiinţifice a eforturilor de selectivitate depuse în 2025 şi 2024, nivelul efortului de pescuit ar trebui să fie menţinut la nivelul stabilit pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(10)În 2025, CSTEP a indicat că navele de pescuit cu paragate au un impact asupra reproducătorilor stocurilor de merluciu (Merluccius merluccius), în special în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11. Pentru 2026, în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7, efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele de pescuit cu paragate ar trebui să fie menţinut la nivelurile stabilite pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219, în baza articolului 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/1022.
(11)În 2025, CSTEP a indicat că mortalitatea prin pescuit a crevetelui roşu în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 este în continuare departe de a atinge niveluri sustenabile şi că, prin urmare, sunt necesare şi alte măsuri de gestionare, în plus faţă de reducerea efortului de pescuit. Prin urmare, pentru a consolida măsurile adoptate în 2022, 2023, 2024 şi 2025 şi în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se completeze regimul de gestionare a efortului de pescuit cu limite maxime de captură şi să se stabilească limitele maxime de captură pentru crevetele roşu în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 la nivelul stabilit pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(12)În 2025, CSTEP a indicat că sunt necesare măsuri suplimentare de gestionare pentru crevetele roşu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 în plus faţă de reducerea efortului de pescuit. Prin urmare, este oportun să se completeze regimul de gestionare a efortului de pescuit prin limite maxime de captură, pentru a consolida măsurile adoptate în 2022, 2023, 2024 şi 2025 şi în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Limitele maxime de captură pentru crevetele roşu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 ar trebui să fie menţinute la nivelul stabilit pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(13)În 2025, CSTEP a indicat că sunt necesare măsuri suplimentare de gestionare pentru crevetele roşu gigant în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 în plus faţă de reducerea efortului de pescuit. Prin urmare, este oportun ca regimul efortului de pescuit să fie completat cu limite maxime de captură, în scopul consolidării măsurilor adoptate în 2022, 2023, 2024 şi 2025, şi să se stabilească limitele maxime de captură pentru crevetele roşu gigant în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 la nivelul stabilit pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(14)Pentru a promova utilizarea uneltelor de pescuit selective şi pentru a stabili zone eficiente de prohibiţie a pescuitului, în vederea protejării puietului de peşte şi a reproducătorilor, Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului (5) a instituit un mecanism de compensare în legătură cu regimul de gestionare a efortului de pescuit pentru traulere. Întrucât CSTEP continuă să recomande pentru 2026 îmbunătăţirea suplimentară a selectivităţii uneltelor de pescuit şi a eficienţei zonelor închise pescuitului pentru a proteja puietul de peşte şi reproducătorii şi întrucât aceste măsuri au un impact demonstrat asupra mortalităţii prin pescuit, statele membre ar trebui să poată aloca zile de pescuit suplimentare unei nave de pescuit dacă aceasta respectă cel puţin una dintre aceste măsuri stabilite la nivel naţional. Statul membru în cauză nu ar trebui să aloce zile de pescuit suplimentare care ar conduce la depăşirea nivelului efortului de pescuit stabilit pentru grupul de efort de pescuit corespunzător prin Regulamentul (UE) 2024/259, şi anume în anexa III şi articolul 8.
(5)Regulamentul (UE) 2022/110 al Consiliului din 27 ianuarie 2022 de stabilire, pentru anul 2022, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Mediterană şi în Marea Neagră (JO L 21, 31.1.2022, p. 165, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/110/oj).
(15)În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2019/1022, atunci când avizele ştiinţifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menţionate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv este sub nivelul de referinţă de precauţie al biomasei (BPA) sau este sub nivelul-limită de referinţă al biomasei (BLIM), trebuie să fie adoptate măsuri de remediere pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor la niveluri peste cele care permit atingerea MSY. În 2025, CSTEP a concluzionat că pentru şapte dintre stocurile în cauză biomasa stocului de reproducere este în afara limitelor biologice de siguranţă, şi anume langustină (Nephrops norvegicus) în subzonele geografice CGPM 6, 9 şi 11, merluciu în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7, merluciu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11, crevete roşu în subzonele geografice CGPM 6 şi 7 şi barbun vărgat (Mullus surmuletus) în subzona geografică CGPM 5. Prin urmare, ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii măsuri de remediere, care să prevadă limite de captură pentru merluciu pentru navele de pescuit care utilizează setci simple şi setci cu sirec şi pentru introducerea unei dimensiuni minime de referinţă pentru conservare pentru langustină.
(16)În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale din 2021, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/44/2021/20 privind un plan multianual de gestionare a exploatării durabile a stocurilor de peşti pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care a introdus, pentru perioada 2022-2029, un nivel maxim al capturilor şi un plafon conex al capacităţii flotei pentru nave de pescuit cu plasă-pungă şi traulere pentru peşti pelagici care vizează peşti pelagici mici. Respectivele măsuri referitoare la anul 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(17)În cadrul celei de a 48-a sesiuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/5 privind un regim de pescuit pe termen lung şi stabilirea unor limite de captură în 2026 pentru stocurile de peşti pelagici mici din Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), de modificare a Recomandării CGPM/44/2021/20 şi de abrogare a Recomandărilor CGPM/42/2018/8, CGPM/40/2016/3, CGPM/39/2015/1, CGPM/38/2014/1, CGPM/37/2013/1 şi CGPM/30/2006/1. Recomandarea GFCM/48/2025/5 stabileşte, pentru 2026, limite de captură pentru hamsie (Engraulis encrasicolus) şi sardine (Sardina pilchardus), în conformitate cu normele de control al exploatării. Repartizarea posibilităţilor de pescuit între statele membre ar trebui să se bazeze pe capturile istorice ale fiecărui stat membru în cauză. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(18)În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/5 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil de specii demersale în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit şi un plafon al capacităţii flotei pentru anumite stocuri demersale, precum şi o obligaţie de a atinge FMSY pentru stocurile-cheie în 2026. Respectivele măsuri referitoare la anul 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(19)În cadrul celei de a 48-a sesiuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/6 privind punerea în aplicare a unui regim de gestionare a efortului de pescuit pentru specii demersale cheie în Marea Adriatică în 2026 (subzonele geografice CGPM 17 şi 18), care se bazează pe Recomandarea CGPM/43/2019/5. Recomandarea CGPM/48/2025/6 prevede o reducere cu 9,6 % a regimului de gestionare a efortului de pescuit pentru traulerele cu panouri şi o creştere cu 3 % a nivelurilor efortului de pescuit din 2025 pentru navele cu beam-traul. Prin urmare, pentru a pune în aplicare măsurile respective în dreptul Uniunii, ar trebui să se deducă 9,6 % din efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulerele cu panouri stabilit pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219, iar efortul de pescuit maxim admisibil pentru navele cu beam-traul ar trebui să fie majorat cu 3 % în raport cu nivelurile din 2025.
(20)Ţinând cont de particularităţile flotei slovene şi de impactul său marginal asupra stocurilor de peşti pelagici mici şi asupra stocurilor demersale şi în conformitate cu punctul 33 din Recomandarea CGPM/44/2021/20 şi cu punctul 13 din Recomandarea CGPM/43/2019/5, este adecvat să se păstreze modelele de pescuit existente şi să se asigure accesul flotei slovene la o cantitate minimă de specii de peşti pelagici mici şi la o cotă minimă de efort de pescuit pentru stocurile demersale.
(21)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/4 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/12 şi CGPM/42/2018/5. Recomandarea CGPM/45/2022/4 a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit pentru merluciu şi limite de captură pentru carida-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris), precum şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Respectivele măsuri referitoare la anul 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(22)În cadrul celei de a 48-a sesiuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/2 privind prelungirea perioadei de tranziţie a planului multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12-16), modificând Recomandarea CGPM/45/2022/4. Recomandarea CGPM/48/2025/2 prevede prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie a planului de gestionare şi menţine, pentru 2026, posibilităţile de pescuit stabilite în 2025. Prin urmare, pentru a transpune măsurile respective în dreptul Uniunii, nivelul maxim al capturilor stabilit pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219 ar trebui să fie menţinut pentru 2026.
(23)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/5 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12-16), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/7 şi CGPM/43/2019/6. Recomandarea CGPM/45/2022/5 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Respectivele măsuri referitoare la anul 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(24)În cadrul celei de a 48-a sesiuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/9 privind prelungirea perioadei de tranziţie a planului multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12-16), modificând Recomandarea CGPM/45/2022/5. Pentru 2026, Recomandarea CGPM/48/2025/9 prevede prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie a planului de gestionare şi o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, în scopul transpunerii măsurilor respective în dreptul Uniunii, procentul de 3 % ar trebui să fie dedus din limitele de captură maxime pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(25)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/6 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Ionică (subzonele geografice CGPM 19-21), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/8 şi CGPM/42/2018/4. Recomandarea CGPM/45/2022/6 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Respectivele măsuri referitoare la anul 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(26)În cadrul celei de a 48-a reuniuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/3 privind prelungirea perioadei de tranziţie a planului multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Ionică (subzonele geografice CGPM 19-21), modificând Recomandarea CGPM/45/2022/6. Pentru 2026, Recomandarea CGPM/48/2025/3 prevede prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie a planului de gestionare şi o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, în scopul transpunerii măsurilor respective în dreptul Uniunii, un procent de 3 % ar trebui să fie dedus din limitele de captură maxime pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(27)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/7 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Levantului (subzonele geografice CGPM 24-27), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/6 şi CGPM/42/2018/3. Recomandarea CGPM/45/2022/7 a introdus o limită de captură şi o îngheţare a capacităţii de pescuit. Respectivele măsuri referitoare la anul 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(28)În cadrul celei de a 48-a reuniuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/4 privind prelungirea perioadei de tranziţie a planului multianual de gestionare a pescuitului durabil cu traule de fund care vizează stocurile de crevete roşu gigant şi de crevete roşu în Marea Levantului (subzonele geografice CGPM 24-27), modificând Recomandarea CGPM/45/2022/7. Pentru 2026, Recomandarea CGPM/48/2025/4 prevede prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie a planului de gestionare şi o reducere cu 3 % a limitelor de captură pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu. Prin urmare, în scopul transpunerii măsurilor respective în dreptul Uniunii, procentul de 3 % ar trebui să fie dedus din limitele de captură maxime pentru crevetele roşu gigant şi crevetele roşu stabilite pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(29)În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/3 privind un plan multianual de gestionare pentru exploatarea durabilă a stocurilor de pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1-3), abrogând Recomandările CGPM/44/2021/4, CGPM/43/2019/2 şi CGPM/41/2017/2. Recomandarea CGPM/45/2022/3 a introdus un număr maxim de nave cu paragate şi nave cu undiţe manevrate manual autorizate să pescuiască în Marea Alboran. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii.
(30)În cadrul celei de a 48-a sesiuni anuale din 2025, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/48/2025/7 privind un regim de pescuit pe termen lung pentru pagelul argintiu în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1-3), care decurge din Recomandarea CGPM/45/2022/3 şi abrogă Recomandările CGPM/47/2024/3 şi CGPM/46/2023/15. Pentru 2026, Recomandarea CGPM/48/2025/7a introdus o reducere cu 56 % a limitelor de captură pentru pagelul argintiu. Prin urmare, în scopul transpunerii măsurilor respective în dreptul Uniunii, procentul de 56 % ar trebui să fie dedus din limitele de captură maxime pentru pagelul argintiu stabilite pentru 2025 prin Regulamentul (UE) 2025/219.
(31)Pe baza avizelor ştiinţifice furnizate de Grupul de lucru al CGPM pentru Marea Neagră, ar trebui să se menţină cota actuală pentru şprot (Sprattus sprattus), pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de şprot din Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29). Prin urmare, este necesar să se stabilească în continuare o cotă autonomă pentru acest stoc.
(32)În cadrul celei de a 47-a reuniuni anuale din 2024, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/47/2024/8 de modificare a Recomandărilor CGPM/43/2019/3 şi CGPM/41/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29). Recomandarea CGPM/47/2024/8 a introdus o actualizare a capturii totale admisibile (TAC) la nivel regional şi un sistem de repartizare a cotelor pentru calcan. În conformitate cu Recomandarea CGPM/41/2017/4, perioada de interdicţie de două luni şi limitarea zilelor de pescuit la 180 pe an sunt legate funcţional de posibilităţile de pescuit pentru calcan, deoarece, în absenţa măsurilor respective, nivelul TAC ar trebui să fie redus pentru a se asigura refacerea speciei respective. Măsurile respective care se referă la 2026 ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(33)În cadrul celei de a 48-a reuniuni anuale din 2025, CGPM a aprobat reportarea cotei neutilizate a Uniunii pentru calcan în 2024. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii. Repartizarea posibilităţilor de pescuit care rezultă din subutilizarea în cauză ar trebui să se facă pe baza contribuţiei fiecărui stat membru la subutilizare, fără a se modifica cheia de repartizare stabilită prin Regulamentul (UE) 2024/259 în ceea ce priveşte alocarea anuală a TAC.
(34)Utilizarea posibilităţilor de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (6), în special la articolele 33 şi 34 din acesta, referitoare la înregistrarea capturilor şi a eforturilor de pescuit şi la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităţilor de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie să fie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(6)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1224/oj).
(35)Pentru a se evita întreruperea activităţilor de pescuit şi pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace suficiente de subzistenţă, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Din motive de urgenţă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Domeniu de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit din Uniune care operează în Marea Mediterană şi în Marea Neagră şi exploatează următoarele stocuri de peşte:
a)anghilă europeană (Anguilla anguilla), coral roşu (Corallium rubrum) şi corifenă comună (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană;
b)crevete roşu (Aristeus antennatus), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris), crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea), merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus) şi barbun (Mullus barbatus) în vestul Mării Mediterane;
c)hamsie (Engraulis encrasicolus) şi sardină (Sardina pilchardus) în Marea Adriatică;
d)merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus), limbă-de-mare comună (Solea solea), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) şi barbun (Mullus barbatus) în Marea Adriatică;
e)merluciu (Merluccius merluccius) şi caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei;
f)crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi crevete roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei, în Marea Ionică şi în Marea Levantului;
g)pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran;
h)şprot (Sprattus sprattus) şi calcan (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră.
(2)Prezentul regulament se aplică şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii, inclusiv pescuitului recreativ, în cazul în care astfel de activităţi de pescuit sunt menţionate în mod explicit în dispoziţiile relevante.
Art. 2: Definiţii
În scopul prezentului regulament, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Suplimentar, se aplică următoarele definiţii:
(a)"ape internaţionale" înseamnă apele care se găsesc în afara suveranităţii sau jurisdicţiei vreunui stat;
(b)"pescuit recreativ" înseamnă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice marine vii în scop recreativ, turistic sau sportiv;
(c)"captură totală admisibilă" (TAC) înseamnă:
(i)în cadrul activităţilor de pescuit care sunt exceptate de la obligaţia de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de peşte care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;
(ii)în cadrul tuturor celorlalte activităţi de pescuit, cantitatea de peşte care poate fi capturată pe parcursul unui an din fiecare stoc;
(d)"cotă" înseamnă o proporţie din TAC repartizată Uniunii sau unui stat membru;
(e)"cotă autonomă a Uniunii" înseamnă o limită a capturilor repartizată în mod autonom navelor de pescuit din Uniune în lipsa unui unei TAC convenite;
(f)"cotă analitică" înseamnă o cotă autonomă a Uniunii pentru care este disponibilă o evaluare analitică;
(g)"evaluare analitică" înseamnă o evaluare cantitativă a tendinţelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia şi exploatarea stocului şi despre care s-a stabilit, printr-o analiză ştiinţifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize ştiinţifice privind opţiunile viitoare în materie de capturi;
(h)"dispozitiv de concentrare a peştilor" (FAD) înseamnă orice echipament ancorat care pluteşte la suprafaţa mării, cu scopul de a atrage peşti.
Art. 3: Zone de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii ale zonelor de pescuit:
(a)"subzone geografice CGPM" înseamnă zonele prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului (7);
(7)Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 octombrie 2023 privind unele dispoziţii referitoare la pescuitul în zona Acordului de instituire a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (JO L, 2023/2124, 12.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2124/oj).
(b)"Marea Mediterană" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1-27, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(c)"vestul Mării Mediterane" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(d)"Marea Adriatică" înseamnă apele din subzonele geografice 17 şi 18 ale CGPM, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(e)"Strâmtoarea Siciliei" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 12, 13, 14, 15 şi 16, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(f)"Marea Ionică" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 19, 20 şi 21, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(g)"Marea Levantului" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 24, 25, 26 şi 27, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(h)"Marea Alboran" înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1, 2 şi 3, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124;
(i)"Marea Neagră" înseamnă apele din subzona geografică CGPM 29, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124.
Art. 4: Anghila europeană
(1)Prezentul articol se aplică subzonelor geografice CGPM 1-27, apelor salmastre şi apelor dulci. Apele salmastre includ estuarele, lagunele de coastă şi apele de tranziţie.
(2)Se interzice desfăşurarea de activităţi de pescuit comercial de anghilă europeană (Anguilla anguilla) cu lungimea totală mai mare de 12 cm, fie ca specie vizată, fie ca o captură accidentală, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în 2026. În acest scop, fiecare stat membru în cauză stabileşte una sau mai multe perioade de interdicţie sub rezerva următoarelor condiţii:
a)dacă este cazul, perioada sau perioadele de interdicţie pot fi diferite în cadrul unui stat membru de la o zonă de pescuit la alta, pentru a se ţine seama de modelul geografic şi temporal de migraţie a anghilei europene în diferitele sale etape de viaţă;
b)perioada sau perioadele de interdicţie trebuie să dureze fie cel puţin şase luni consecutive, fie şase luni în total, în conformitate cu condiţiile prevăzute la alineatul (3); şi
c)perioada sau perioadele de interdicţie trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele de conservare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (8), cu planurile naţionale de gestionare existente şi cu modelele temporale de migraţie a anghilei europene în etapa de viaţă respectivă, aferente statului membru în cauză.
(8)Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa (JO L 248, 22.9.2007, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/1100/oj).
(3)Perioada de interdicţie este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 martie 2026, iar fiecare stat membru în cauză stabileşte, în intervalul cuprins între 1 aprilie şi 30 noiembrie 2026, o perioadă suplimentară de interdicţie de trei luni.
(4)Activităţile de pescuit comercial de anghilă europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm sunt autorizate anual pentru o perioadă de două luni, iar activităţile de pescuit respective sunt monitorizate de un institut ştiinţific desemnat, care supervizează colectarea şi analiza datelor.
(5)Numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi numărul maxim de unelte de pescuit pasive autorizate să vizeze anghila europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm în scopuri comerciale nu depăşesc nivelurile stabilite în anexa I.
(6)Se interzice pescuitul recreativ de anghilă europeană în toate etapele vieţii.
(7)Fiecare stat membru în cauză informează Comisia cu privire la:
a)perioada sau perioadele de interdicţie pe care le-a stabilit în conformitate cu alineatele (2) şi (3), până la 1 martie 2026;
b)măsurile naţionale referitoare la perioada sau perioadele de interdicţie pe care le-a stabilit în conformitate cu alineatele (2) şi (3), în termen de două săptămâni de la adoptarea acestora; şi
c)perioada de pescuit autorizată pentru anghila europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm în conformitate cu alineatul (4), până la 1 martie 2026.
Art. 5: Coralul roşu
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune de recoltare a coralului roşu (Corallium rubrum) în Marea Mediterană.
(2)În ceea ce priveşte pescuitul direcţionat, numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi cantităţile maxime de stocuri de coral roşu recoltate de navele de pescuit din Uniune şi în cadrul activităţilor de recoltare ale Uniunii nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa II.
Art. 6: Corifena comună
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor comerciale de pescuit pelagic desfăşurate de navele de pescuit din Uniune care vizează corifena comună (Coryphaena hippurus) prin utilizarea de dispozitive de concentrare a peştilor în Marea Mediterană. Acesta se aplică, de asemenea, pescuitului recreativ de corifenă comună în Marea Mediterană.
(2)Capacitatea maximă a flotei navelor de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască corifenă comună, exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut, este stabilită în anexa III.
(3)Numărul maxim de dispozitive de concentrare a peştilor per navă autorizată să pescuiască corifenă comună este stabilit în anexa III.
(4)Nivelul maxim al capturilor de corifenă comună nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa III.
(5)Pescuitul recreativ de corifenă comună este permis în perioada 15 august-31 decembrie şi numărul maxim de capturi este limitat la 10 kg sau cinci peşti de orice dimensiune pe persoană pe zi.
Art. 7: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a stocurilor demersale menţionate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1022 în vestul Mării Mediterane.
(2)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru traulere şi nave de pescuit cu paragate este stabilit în anexa IV la prezentul regulament. Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi cu articolele 26-34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
(3)Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime din Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion sunt stabilite în anexa IV.
(4)Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime din insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia sunt stabilite în anexa IV.
(5)Repartizarea posibilităţilor de pescuit între statele membre, stabilită în anexa IV, nu aduce atingere:
a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
b)deducerilor şi realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
c)debarcărilor suplimentare permise în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (9) sau al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(9)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiţii suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) şi a cotelor de pescuit (JO L 115, 9.5.1996, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1996/847/oj).
d)cantităţilor reţinute în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 sau transferate în temeiul articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
e)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105, 106 şi 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 8: Mecanismul de compensare
(1)Pentru segmentul de flotă vizat, în 2026, un stat membru poate adopta o legislaţie naţională privind un mecanism de compensare pentru a acorda navelor eligibile care arborează pavilionul său o alocare suplimentară de zile de pescuit, astfel cum este prevăzută la alineatul (2) şi calculată în conformitate cu alineatele (7) şi (8), cu condiţia ca nava care beneficiază de alocarea suplimentară să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele condiţii stabilite la nivel naţional:
a)nava utilizează un traul dotat cu un sac de traul cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 45 mm atunci când pescuieşte pe platoul continental şi pe taluzul continental superior;
b)nava utilizează un traul dotat cu un sac de traul cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 50 mm atunci când pescuieşte pe platoul continental şi pe taluzul continental superior şi în ape adânci;
c)activitatea navei este supusă unei perioade de interdicţie care interzice traulerelor să desfăşoare activităţi de pescuit la adâncimi cuprinse între 100 m şi 500 m timp de cel puţin şase săptămâni consecutive între lunile februarie şi septembrie;
d)activitatea navei este supusă unei perioade de interdicţie care interzice traulerelor să desfăşoare activităţi de pescuit în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 timp de cel puţin patru săptămâni consecutive între lunile martie şi octombrie;
e)activitatea navei este supusă unei perioade de interdicţie care interzice traulerelor să desfăşoare activităţi de pescuit în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 timp de cel puţin patru săptămâni consecutive între lunile martie şi octombrie;
f)cel puţin 5 % din locurile de pescuit ale navei la adâncimi cuprinse între 100 m şi 500 m se află într-o zonă supusă unei perioade de interdicţie de 12 luni în cursul căreia activităţile de pescuit sunt interzise;
g)locurile de pescuit ale navei sunt vizate de o zonă de interdicţie temporară a pescuitului stabilită în vederea reducerii cu cel puţin 20 % a capturilor de reproducători de merluciu;
h)locurile de pescuit ale navei sunt vizate de o zonă de interdicţie temporară a pescuitului stabilită în vederea reducerii cu cel puţin 25 % a capturilor de puiet de peşte din toate speciile demersale sau cu cel puţin 20 % a capturilor de reproducători din toate speciile demersale;
i)locurile de pescuit ale navei fac obiectul unei interdicţii permanente a activităţilor de pescuit cu traulere care pescuiesc crevete roşu şi crevete roşu gigant în ape adânci la o adâncime mai mare de 600 m;
j)locurile de pescuit ale navei sunt supuse unei interdicţii permanente a activităţilor de pescuit cu traulere care pescuiesc în ape adânci la o adâncime mai mare de 800 m;
k)nava utilizează un traul echipat cu panouri de distanţare suspendate în apă, de adâncime medie sau cu contact redus ori alte tipuri de panouri de distanţare prin care se reduce contactul lor şi al celorlalte unelte cu fundul mării, pentru a conserva habitatele piscicole esenţiale ale speciilor demersale;
l)nava respectivă utilizează unelte de pescuit cu un grad ridicat de selectivitate ale căror specificaţii tehnice permit, potrivit unui studiu al CSTEP, o reducere de cel puţin 25 % a capturilor de puiet de peşte din toate speciile demersale sau cel puţin 20 % a capturilor de reproducători din toate speciile demersale în comparaţie cu 2020, cum ar fi o sită de sortare cu un spaţiu de 20 mm între bare;
m)cel puţin 10 % din locurile de pescuit ale navei la adâncimi cuprinse între 300 m şi 600 m se află într-o zonă supusă unei interdicţii permanente a activităţilor de pescuit cu traulere care pescuiesc langustină în subzonele geografice CGPM 6, 9 sau 11;
n)statul membru în cauză pune în aplicare o încetare permanentă a activităţilor de pescuit de către 5 %-10 % din flota în cauză sau pune în aplicare o încetare permanentă a activităţilor de pescuit de către peste 10 % din flota în cauză.
(2)Alocarea de zile de pescuit suplimentare menţionată la alineatul (1) se calculează după cum urmează:
a)în cazul în care o navă îndeplineşte condiţia prevăzută la alineatul (1) litera (a), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 9,3 %, cu excepţia cazului în care:
- nava în cauză pune în aplicare măsura respectivă până la 1 mai 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 18,6 %;
- navele care pun în aplicare măsura respectivă până la 1 mai 2026 reprezintă în total peste 40 % din flota statului membru în cauză în EMU, caz în care alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 25 %;
- măsura se aplică tuturor navelor statului membru în cauză în EMU până la 1 mai 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 30 %;
- nava în cauză a pus deja în aplicare măsura respectivă în 2025 şi continuă să o pună în aplicare în 2026 fără întrerupere, caz în care alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 37 %; procentele menţionate la prezentul punct nu pot fi cumulate;
b)în cazul în care o navă îndeplineşte condiţia prevăzută la alineatul (1) litera (b), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15,4 %, cu excepţia cazului în care:
- nava în cauză pune în aplicare măsura respectivă până la 1 mai 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 30,8 %;
- navele care pun în aplicare măsura respectivă până la 1 mai 2026 reprezintă în total peste 40 % din flota statului membru în cauză în EMU, caz în care alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 40 %;
- măsura se aplică tuturor navelor statului membru în cauză în EMU înainte de 1 mai 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit poate fi majorată cu 50 %; sau
- nava în cauză a pus deja în aplicare măsura respectivă în 2025 şi continuă să o pună în aplicare în 2026 fără întrerupere, caz în care alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 55 %; procentele menţionate la prezentul punct nu pot fi cumulate;
c)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei stabilite la alineatul (1) litera (c), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 10 %, exceptând situaţia în care nava în cauză a fost deja supusă condiţiei respective în 025 şi continuă să fie în 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 12 %; procentele menţionate la prezentul punct nu pot fi cumulate;
d)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei stabilite la alineatul (1) litera (d), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15 %, exceptând situaţia în care nava în cauză a fost deja supusă condiţiei respective în 2025 şi continuă să fie în 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 18 %; dacă perioada de interdicţie a pescuitului este prelungită în mod continuu cu săptămâni suplimentare, alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 2 % pentru fiecare săptămână suplimentară; procentele menţionate la prezentul punct nu pot fi cumulate;
e)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei stabilite la alineatul (1) litera (e), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15 %, exceptând situaţia în care nava în cauză a fost deja supusă condiţiei respective în 2025 şi continuă să fie în 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 18 %; dacă perioada de interdicţie a pescuitului este prelungită în mod continuu cu săptămâni suplimentare, alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 2 % pentru fiecare săptămână suplimentară; procentele menţionate la prezentul punct nu pot fi cumulate;
f)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (f), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 4 %;
g)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei stabilite la alineatul (1) litera (g), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 13 %, exceptând situaţia în care nava în cauză a fost deja supusă măsurii respective în 2025 şi continuă să fie în 2026, caz în care alocarea de zile de pescuit pentru nava respectivă poate fi majorată cu 15 %; procentele menţionate la prezentul punct nu pot fi cumulate;
h)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (h), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %;
i)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (i), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 6 %;
j)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (j), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %, care poate fi majorat la 5 % dacă măsura respectivă a fost deja pusă în aplicare în 2025;
k)în cazul în care o navă îndeplineşte condiţia prevăzută la alineatul (1) litera (k), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %;
l)în cazul în care o navă îndeplineşte condiţia prevăzută la alineatul (1) litera (l), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 3 %;
m)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (m), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 8 %;
n)în cazul în care activitatea navei este supusă condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (n), un stat membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 15 %, exceptând situaţia în care încetarea definitivă a activităţilor se aplică pentru mai mult de 10 % din flota în cauză, caz în care statul membru poate majora alocarea de zile de pescuit cu 30 %.
(3)Statul membru în cauză prezintă Comisiei proiectul de act legislativ naţional referitor la condiţiile reţinute pentru mecanismul de compensare menţionat la alineatul (1) cu cel puţin o lună înainte de adoptarea acestuia.
(4)Statul membru în cauză transmite Comisiei următoarele informaţii:
a)lista navelor care arborează pavilionul lor şi care îndeplinesc oricare dintre condiţiile de compensare menţionate la alineatele (1) şi (2); şi
b)numărul aferent de zile de pescuit suplimentare.
(5)Notificarea alocării de zile de pescuit suplimentare se transmite Comisiei până la 31 iulie 2026. În cazul în care statul membru în cauză transmite Comisiei notificarea alocării de zile de pescuit suplimentare după 31 iulie 2026, procentele menţionate la alineatul (2) se reduc la jumătate.
(6)Statul membru în cauză transmite separat Comisiei, în fiecare lună, efortul de pescuit depus aferent alocării suplimentare menţionate la alineatul (2), utilizând codurile de raportare specifice prevăzute în acest scop.
(7)Statul membru în cauză calculează alocarea de zile de pescuit suplimentare pe baza nivelului de referinţă corespunzător efortului de pescuit maxim admisibil stabilit prin Regulamentul (UE) 2024/259, proporţional cu numărul relevant de nave eligibile care se supun condiţiilor enumerate la alineatele (1) şi (2).
(8)Statul membru în cauză nu alocă zile de pescuit suplimentare care ar conduce la depăşirea efortului de pescuit maxim admisibil stabilit pentru grupul de efort de pescuit corespunzător în Regulamentul (UE) 2024/259, şi anume în anexa III şi articolul 8.
(9)Statul membru în cauză consolidează monitorizarea, controlul şi supravegherea navelor de pescuit menţionate la prezentul articol pentru a asigura respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la alineatul (1) şi a măsurilor naţionale corespunzătoare.
(10)Statul membru în cauză poate transfera zile suplimentare alocate în conformitate cu prezentul articol între nave care pun în aplicare aceleaşi condiţii, cu condiţia să aplice un factor de conversie care este susţinut de cele mai bune avize ştiinţifice disponibile.
(11)În cazul în care nava în cauză îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b), numărul de zile de pescuit suplimentare alocate navei respective în temeiul alineatului (2) literele (a) şi (b) poate fi cumulat.
Art. 9: Măsuri de remediere pentru merluciu în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 şi pentru langustină în subzona geografică CGPM 6
(1)Prezentul articol se aplică activităţilor de pescuit desfăşurate de navele Uniunii care capturează merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele geografice CGPM 1, 2, 5, 6 şi 7 şi langustină (Nephrops norvegicus) în subzona geografică CGPM 6.
(2)Limita maximă de captură pentru merluciu pentru navele de pescuit din Uniune care utilizează setci şi setci cu sirec (GNS, GTR, GND) în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane este stabilită în anexa IV.
(3)Statele membre adoptă o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare pentru langustină de cel puţin 25 mm lungime a carapacei.
(4)Prezentul articol nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetărilor ştiinţifice, cu condiţia ca cercetările respective să fie efectuate în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (10).
(10)Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1241/oj).
Art. 10: Măsuri de remediere pentru merluciu în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 şi pentru langustină în subzonele geografice CGPM 9 şi 11
(1)Prezentul articol se aplică activităţilor de pescuit desfăşurate de navele Uniunii care capturează merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11 şi langustină (Nephrops norvegicus) în subzonele geografice CGPM 9 şi 11.
(2)Limita maximă de captură pentru merluciu pentru navele de pescuit din Uniune care utilizează setci şi setci cu sirec (GNS, GTR, GND) în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane este stabilită în anexa IV.
(3)Se interzice utilizarea uneltelor îngemănate cu panouri în cazul traulerelor care pescuiesc în subzonele geografice CGPM 8, 9, 10 şi 11.
(4)Statele membre adoptă o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare pentru langustină de cel puţin 25 mm lungime a carapacei.
(5)Prezentul articol nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetărilor ştiinţifice, cu condiţia ca cercetările respective să fie efectuate în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241.
Art. 11: Înregistrarea şi transmiterea datelor
(1)Statele membre înregistrează şi transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în conformitate cu articolele 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 şi cu articolele 146c, 146d şi 146e din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (11).
(11)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2011/404/oj).
(2)Atunci când transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în conformitate cu articolele 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre utilizează codurile grupurilor de efort de pescuit prevăzute în anexa IV la prezentul regulament.
Art. 12: Stocurile de peşti pelagici mici
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune de capturare a sardinelor (Sardina pilchardus) şi a hamsiei (Engraulis encrasicolus) în Marea Adriatică.
(2)Nivelul maxim al capturilor de sardine şi hamsii nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa V.
(3)Capacitatea maximă a flotei, exprimată în numărul de nave, kW şi tonaj brut, a navelor de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască stocuri de peşti pelagici mici este stabilită în anexa V.
(4)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 13: Stocurile demersale
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune de capturare de merluciu (Merluccius merluccius), langustină (Nephrops norvegicus), limbă-de-mare comună (Solea solea), caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) şi barbun (Mullus barbatus) în Marea Adriatică.
(2)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru stocurile demersale respective şi capacitatea maximă a flotei care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol figurează în anexa V.
(3)Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 14: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările şi efortul de pescuit, acestea utilizează codurile grupurilor de efort de pescuit prevăzute în anexa V la prezentul regulament.
Art. 15: Merluciu şi caridă-roz-de-adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare de merluciu (Merluccius merluccius) şi caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei.
(2)Capacitatea maximă a flotei, exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut, pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilită în anexa VI.
(3)Efortul de pescuit maxim admisibil pentru merluciu (exprimat în număr de zile de pescuit), pentru traulerele cu panouri (OTB) care vizează merluciul este stabilit în anexa VI.
(4)Nivelul maxim al capturilor de caridă-roz-de-adâncime nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VI.
(5)Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 16: Creveţi de adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a crevetelui roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi a crevetelui roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei.
(2)Capacitatea maximă a flotei, exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut, pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilită în anexa VI.
(3)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VI.
Art. 17: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind cantităţile debarcate din stocurile capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa VI la prezentul regulament.
Art. 18: Creveţi de adâncime
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor de pescuit desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a crevetelui roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) şi a crevetelui roşu (Aristeus antennatus) în Marea Ionică şi în Marea Levantului.
(2)Capacitatea maximă a flotei, exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut, pentru traulerele de fund autorizate să pescuiască stocuri demersale care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol este stabilită în anexa VII.
(3)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VII.
Art. 19: Pagelul argintiu
(1)Prezentul articol se aplică activităţilor de pescuit comercial şi recreativ ale navelor de pescuit din Uniune de capturare a pagelului argintiu (Pagellus bogaraveo) cu paragate şi undiţe de mână în Marea Alboran.
(2)Nivelul maxim al capturilor nu depăşeşte nivelurile stabilite în anexa VIII.
(3)Numărul maxim de nave cu paragate şi undiţe de mână autorizate să pescuiască pagel argintiu este stabilit în anexa VIII.
(4)Se stabileşte o interdicţie temporară în vederea protejării stocului-cheie în timpul perioadei de reproducere, pentru perioade de cel puţin 60 de zile consecutive. Această interdicţie durează cel puţin două luni şi se aplică în perioada ianuarie-martie 2026 şi vizează zonele-cheie de răspândire a pagelului argintiu în Marea Alboran.
(5)Se interzice pescuitul recreativ de pagel argintiu.
Art. 20: Şprot
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a şprotului (Sprattus sprattus) în Marea Neagră.
(2)Cota autonomă a Uniunii pentru şprot este stabilită în anexa IX.
(3)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 21: Calcan
(1)Prezentul articol se aplică tuturor activităţilor desfăşurate de navele de pescuit din Uniune şi altor activităţi de pescuit ale Uniunii de capturare a calcanului (Scophthalmus maximus) în Marea Neagră.
(2)TAC pentru calcan aplicabilă în apele Uniunii din Marea Neagră şi repartizarea acestei TAC între statele membre şi condiţiile legate funcţional de aceasta, după caz, sunt stabilite în anexa IX.
(3)Articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 22: Gestionarea efortului de pescuit pentru calcan
Navele de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască calcan în sensul articolului 21, indiferent de lungimea maximă a navelor, nu depăşesc 180 de zile de pescuit pe an.
Art. 23: Perioada de interdicţie pentru calcan
Se interzice navelor de pescuit din Uniune să desfăşoare orice activitate de pescuit pentru calcan, inclusiv transbordarea, reţinerea la bord, debarcarea şi prima vânzare a calcanului în apele Uniunii din Marea Neagră, în perioada 15 aprilie-15 iunie 2026.
Art. 24: Dispoziţii speciale privind repartizarea posibilităţilor de pescuit în Marea Neagră
Repartizarea posibilităţilor de pescuit între statele membre, stabilită în anexa IX la prezentul regulament, nu aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor şi realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(c)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105 şi 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Art. 25: Transmiterea datelor
Atunci când, în temeiul articolelor 33 şi 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind cantităţile debarcate din stocurile de şprot şi calcan capturate în apele Uniunii din Marea Neagră, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa IX la prezentul regulament.
Art. 26: Intrarea în vigoare şi aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2026.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2026.

Pentru Consiliu

Preşedintele

M. PANAYIOTOU

ANEXA I:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU ACTIVITĂŢILE DE PESCUIT COMERCIAL DE PUIET DE ANGHILĂ ALE UNIUNII ÎN CONTEXTUL PLANULUI MULTIANUAL DE GESTIONARE AL CGPM PENTRU ANGHILA EUROPEANĂ ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim admisibil de autorizaţii de pescuit şi numărul maxim de unelte de pescuit autorizate pentru activităţile de pescuit comercial care vizează anghila europeană cu o lungime totală mai mică de 12 cm.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumirea ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Anguilla anguilla

ELE

Anghila europeană

Tabelul 1 Numărul maxim de autorizaţii de pescuit

Statele membre

Anghila europeană

ELE

Spania

153

Tabelul 2 Numărul maxim de unelte de pescuit

Statele membre

Unealta de pescuit

Codul uneltelor de pescuit

Unităţi

Spania

Cuşti şi capcane

EPO

249

ANEXA II:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN CONTEXTUL PLANULUI MULTIANUAL DE GESTIONARE AL CGPM PENTRU CORALUL ROŞU ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim admisibil de autorizaţii de pescuit şi nivelul maxim al cantităţilor de coral roşu recoltate în Marea Mediterană.
Trimiterile la zonele de pescuit se referă la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Corallium rubrum

COL

Coral roşu

Tabelul 1 Numărul maxim de autorizaţii de pescuit (*1)
(*1)Reprezentând numărul de nave sau scafandri sau ambele sau o pereche formată dintr-un scafandru şi o navă, autorizaţi să recolteze coral roşu.

Statele membre

Coral roşu

COL

Grecia

12

Spania

0 (*2)

(*2) În conformitate cu interdicţia temporară actuală pentru pescuitul de coral roşu stabilită în apele spaniole şi în apele croate, în aşteptarea unor posibile modificări.

Franţa

32

Croaţia

0 (*2)

Italia

40

Tabelul 2 Nivelul maxim al cantităţilor recoltate exprimat în kilograme de greutate în viu

Specia:

Coral roşu

Corallium rubrum

Zona:

Apele Uniunii din Marea Mediterană - Subzonele geografice 1-27

COL/GF1-27

Grecia

1 844

Spania

0

(**)

(**) În conformitate cu interdicţia temporară actuală pentru pescuitul de coral roşu stabilită în apele spaniole şi în apele croate, în aşteptarea unor posibile modificări.

Franţa

1 400

Croaţia

0

(**)

Italia

1 378

Uniune

4 622

TAC

Nu se aplică

ANEXA III:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII CORIFENEI COMUNE ÎN MAREA MEDITERANĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim, kW şi tonajul brut pentru navele de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască corifenă comună utilizând FAD-uri în Marea Mediterană şi nivelul maxim al capturilor.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Coryphaena hippurus

DOL

Corifenă comună

Tabelul 1 Capacitatea maximă a flotei navelor care vizează corifena comună utilizând FAD-uri în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)

Statul membru

Numărul de nave

kW

TB

Italia

261

21 061

1 986

Malta

130

16 662

1 296,28

Spania

45

2 105,73

153,34

Tabelul 2 Numărul maxim de FAD-uri per navă autorizată să vizeze corifena comună în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27), precum şi o limită zilnică a capturilor pentru pescarii care vizează corifena comună

Statul membru

Numărul de FAD-uri per navă

Italia

100

Malta

200

Spania

50

Pescuitul recreativ

Pescuitul cu undiţa - limita zilnică a capturilor = 10 kg sau 5 peşti/persoană/zi

Tabelul 3 Nivelul maxim al capturilor în tone de greutate în viu capturate în Marea Mediterană (subzonele geografice 1-27)

Specia:

Corifenă comună

Coryphaena hippurus

Zona:

Apele Uniunii şi apele internaţionale din subzonele geografice 1-27

(DOL/MED)

Italia

1 174

Nivelul maxim al capturilor

Malta

517

Spania

127

Uniune

1 818

TAC

Nu se aplică

ANEXA IV:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN CONTEXTUL GESTIONĂRII STOCURILOR DEMERSALE ÎN VESTUL MĂRII MEDITERANE
Tabelele din prezenta anexă stabilesc efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit) pe grupuri de stocuri, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2019/1022, limitele maxime de captură şi lungimea maximă a navelor pentru toate tipurile de traule (1) şi de nave de pescuit la adâncime cu paragate care vizează stocurile demersale în vestul Mării Mediterane.
(1)TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP şi TSP.
Toate posibilităţile de pescuit stabilite în prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2019/1022 şi la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Aristaeomorpha foliacea

ARS

Crevete roşu gigant

Aristeus antennatus

ARA

Crevete roşu

Merluccius merluccius

HKE

Merluciu

Mullus barbatus

MUT

Barbun

Nephrops norvegicus

NEP

Langustină

Parapenaeus longirostris

DPS

Caridă-roz-de-adâncime

1.Efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit)
(a)Numărul de zile de pescuit pentru traulere în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7)

Grup de stocuri

Lungimea maximă a navelor

Spania

Franţa

Italia

Codul grupului de efort de pescuit

Codul alocării suplimentare

Barbun în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7; Merluciu în subzonele geografice 1, 5, 6 şi 7; caridă-roz-de-adâncime în subzonele geografice 1, 5 şi 6; langustină în subzonele geografice 5 şi 6

< 12 m

317

0

0

EFF1/MED1_TR1

EFF1/MED1_TR1_AA

> = 12 m şi < 18 m

3 400

0

0

EFF1/MED1_TR2

EFF1/MED1_TR2_AA

> = 18 m şi < 24 m

6 379

2 023

0

EFF1/MED1_TR3

EFF1/MED1_TR3_AA

> = 24 m

2 247

2 462

0

EFF1/MED1_TR4

EFF1/MED1_TR4_AA

Crevete roşu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7

< 12 m

0

0

0

EFF2/MED1_TR1

EFF2/MED1_TR1_AA

> = 12 m şi < 18 m

160

0

0

EFF2/MED1_TR2

EFF2/MED1_TR2_AA

> = 18 m şi < 24 m

1 615

0

0

EFF2/MED1_TR3

EFF2/MED1_TR3_AA

> = 24 m

1 297

0

0

EFF2/MED1_TR4

EFF2/MED1_TR4_AA

(b)Numărul de zile de pescuit pentru traulere în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11)

Grup de stocuri

Lungimea maximă a navelor

Spania

Franţa

Italia

Codul grupului de efort de pescuit

Codul alocării suplimentare

Barbun în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11; Merluciu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11; caridă-roz-de-adâncime în subzonele geografice 9, 10 şi 11; langustină în subzonele geografice 9 şi 10

< 12 m

0

138

1 202

EFF1/MED2_TR1

EFF1/MED2_TR1_AA

> = 12 m şi < 18 m

0

551

18 064

EFF1/MED2_TR2

EFF1/MED2_TR2_AA

> = 18 m şi < 24 m

0

138

12 148

EFF1/MED2_TR3

EFF1/MED2_TR3_AA

> = 24 m

0

138

1 622

EFF1/MED2_TR4

EFF1/MED2_TR4_AA

Crevete roşu gigant în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11

< 12 m

0

83

199

EFF2/MED2_TR1

EFF2/MED2_TR1_AA

> = 12 m şi < 18 m

0

333

1 465

EFF2/MED2_TR2

EFF2/MED2_TR2_AA

> = 18 m şi < 24 m

0

83

1 180

EFF2/MED2_TR3

EFF2/MED2_TR3_AA

> = 24 m

0

83

158

EFF2/MED2_TR4

EFF2/MED2_TR4_AA

(c)Numărul de zile de pescuit pentru nave de pescuit cu paragate de fund în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7)

Grup de stocuri

Lungimea maximă a navelor

Spania

Franţa

Italia

Codul grupului de efort de pescuit

Merluciu în subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7

< 12 m

9 433

6 432

0

EFF1/MED1_LL1

> = 12 m şi < 18 m

2 148

93

0

EFF1/MED1_LL2

> = 18 m şi < 24 m

74

0

0

EFF1/MED1_LL3

> = 24 m

29

0

0

EFF1/MED1_LL4

(d)Numărul de zile de pescuit pentru nave de pescuit cu paragate de fund în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11)

Grup de stocuri

Lungimea maximă a navelor

Spania

Franţa

Italia

Codul grupului de efort de pescuit

Merluciu în subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11

< 12 m

0

1 436

28 873

EFF1/MED2_LL1

> = 12 m şi < 18 m

0

44

4 131

EFF1/MED2_LL2

> = 18 m şi < 24 m

0

0

23

EFF1/MED2_LL3

> = 24 m

0

0

0

EFF1/MED2_LL4

2.Limitele maxime de captură pentru creveţii de adâncime
(a)Posibilităţi de pescuit pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu

Specia:

Crevete roşu

Aristeus antennatus

Zona:

subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7

(ARA/GF1-7)

Spania

708,3

Nivelul maxim al capturilor

Franţa

45,9

Italia

0

Uniune

754,2

TAC

Nu se aplică

(b)Posibilităţi de pescuit pentru crevetele roşu (Aristeus antennatus) şi crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu

Specia:

Crevete roşu

Aristeus antennatus

Zona:

subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11

(ARA/GF8-11)

Spania

0

Limita de captură de precauţie

Nivelul maxim al capturilor

Franţa

8,5

Italia

221,9

Uniune

230,4

TAC

Nu se aplică

Specia:

Crevete roşu gigant

Aristaeomorpha foliacea

Zona:

subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11

(ARS/GF8-11)

Spania

0

Limite de captură analitice

Nivelul maxim al capturilor

Franţa

4,9

Italia

323,4

Uniune

328,3

TAC

Nu se aplică

3.Limitele maxime de captură pentru merluciu
(a)Posibilităţi de pescuit pentru merluciu (Merluccius merluccius) capturat cu unelte fixe (GNS, GND şi GTR) în Marea Alboran, Insulele Baleare, nordul Spaniei şi Golful Lion (subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu

Specia:

Merluciu

Merluccius merluccius

Zona:

subzonele geografice 1, 2, 5, 6 şi 7

(HKE/GF1-7)

Spania

49,1

Limite de captură analitice

Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1380/2013 nu se aplică.

Nivelul maxim al capturilor

Franţa

122,2

Italia

0

Uniune

171,3

TAC

Nu se aplică

(b)Posibilităţi de pescuit pentru merluciu (Merluccius merluccius) capturat cu unelte fixe (GNS, GND şi GTR) în Insula Corsica, Marea Ligurică, Marea Tireniană şi Insula Sardinia (subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11) exprimate ca nivel maxim al capturilor în tone de greutate în viu

Specia:

Merluciu

Merluccius merluccius

Zona:

subzonele geografice 8, 9, 10 şi 11

(HKE/GF8-11)

Spania

0

Limite de captură analitice

Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1380/2013 nu se aplică.

Nivelul maxim al capturilor

Franţa

0,2

Italia

261,5

Uniune

261,7

TAC

Nu se aplică

ANEXA V:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA ADRIATICĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc posibilităţile de pescuit pe stoc sau pe grupuri de efort de pescuit şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea, inclusiv numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască peşti pelagici mici.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Engraulis encrasicolus

ANE

Hamsie

Merluccius merluccius

HKE

Merluciu

Mullus barbatus

MUT

Barbun

Nephrops norvegicus

NEP

Langustină

Parapenaeus longirostris

DPS

Caridă-roz-de-adâncime

Sardina pilchardus

PIL

Sardină

Solea solea

SOL

Limbă-de-mare comună

1.Stocuri de peşti pelagici mici - subzonele geografice 17 şi 18
(a)Nivelul maxim al capturilor exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Peşti pelagici de talie mică

(hamsie şi sardină)

Zona:

Apele Uniunii şi apele internaţionale din subzonele geografice 17 şi 18

Engraulis encrasicolus

(ANE/GF1718)

Sardina pilchardus

(PIL/GF1718)

Italia

14 154,5

8 062,3

Croaţia

9 542,5

32 625,7

Slovenia

111

189

Uniune

23 808

40 877

TAC

Nu se aplică

(b)Capacitatea maximă a flotei de traulere şi de nave de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc în mod activ peşti pelagici mici

Statul membru

Unealta de pescuit

Numărul de nave

kW

TB

Croaţia

PS

249

77 145,52

18 537,72

Italia

PTM, OTM şi PS

187

64 655

14 065

Slovenia (*1)

(*1) Dispoziţia de la punctul 28 din Recomandarea CGPM/44/2021/20 nu se aplică flotelor naţionale de mai puţin de zece nave cu plasă-pungă sau traulere pelagice care pescuiesc activ stocuri de peşti pelagici mici, astfel cum sunt înregistrate atât în registrul naţional, cât şi în registrul CGPM în 2014, cum este cazul Sloveniei. În acest caz, capacitatea flotei active poate creşte cu cel mult 50 % în ceea ce priveşte numărul de nave şi tonajul brut (TB), tonajul registru brut (TRB) şi kW.

PS

4

433,7

38,5

2.Stocuri demersale - subzonele geografice 17 şi 18
(a)Efortul de pescuit maxim admisibil (în zile de pescuit) pe tipuri de traule şi segmente de flotă de pescuit pentru stocuri demersale în subzonele geografice 17 şi 18 (Marea Adriatică).

Zile de pescuit 2026

Tipul de unealtă de pescuit

Arealul geografic

Stocuri vizate

Lungimea maximă a navelor

Codul grupului de efort

Italia

Croaţia

Slovenia

Traule (OTB)

Subzonele geografice 17 şi 18

Barbun; merluciu; caridă-roz-de-adâncime, şi langustină

< 12m

EFF/MED3_OTB _TR1

2 507

8 988

(*2)

(*2) Slovenia nu depăşeşte limita de efort de 3 000 de zile de pescuit pe an în conformitate cu punctul 13 din Recomandarea CGPM/43/2019/5.

> = 12 m şi

< 24 m

EFF/MED3_OTB _TR2

56 347

20 939

(*2)

> = 24 m

EFF/MED3_OTB _TR3

4 937

1 880

(*2)

Beam-traule (TBB)

Subzona geografică 17

Limbă-de-mare comună

< 12m

EFF/MED3_TBB _TR1

200

0

0

> = 12 m şi

< 24 m

EFF/MED3_TBB _TR2

3 744

0

0

> = 24 m

EFF/MED3_TBB _TR3

3 723

0

0

(b)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund şi de nave cu beam-traule autorizate să pescuiască stocuri demersale

Statul membru

Unealta de pescuit

Numărul de nave

kW

TB

Croaţia

OTB

495

79 867,99

13 267,99

Italia

OTB şi TBB

1 363

260 618,37

47 148

Slovenia (*3)

(*3) Dispoziţiile de la punctul 9 litera (c) şi de la punctul 28 din Recomandarea CGPM/43/2019/5 nu se aplică flotelor naţionale care operează cu traule (OTB) şi care pescuiesc mai puţin de 1 000 de zile în cursul perioadei de referinţă menţionate la punctul 9 litera (c) din Recomandarea CGPM/43/2019/5. Capacitatea de pescuit a flotei active care operează cu traule (OTB) nu poate creşte cu mai mult de 50 % în ceea ce priveşte perioada de referinţă.

OTB

11

1 813,00

168,67

ANEXA VI:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN STRÂMTOAREA SICILIEI
Tabelele din prezenta anexă stabilesc posibilităţile de pescuit pe stoc sau pe grupuri de efort de pescuit şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea, inclusiv numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască specii demersale şi creveţi de adâncime.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Merluccius merluccius

HKE

Merluciu

Parapenaeus longirostris

DPS

Caridă-roz-de-adâncime

Aristaeomorpha foliacea

ARS

Crevete roşu gigant

Aristeus antennatus

ARA

Crevete roşu

1.Stocuri demersale
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască specii demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut

Statul membru

Unealta de pescuit

Numărul de nave

kW

TB

Cipru

OTB

1

265

105

Spania

OTB

1

100

118

Italia

OTB

594

144 175

36 856

Malta

OTB

15

5 562

2 007

(b)Nivelul maxim al efortului de pescuit (în număr de zile de pescuit) pentru traulerele de fund care vizează merluciul (Merluccius merluccius) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16)

Statul membru

Unealta de pescuit

Lungimea navei

Codul grupului de efort

Zile de pescuit 2026

Cipru

OTB

T-12

EFF4/MED4_OTB4

51

Italia

OTB

T-07

EFF4/MED4_OTB1

90

Italia

OTB

T-10

EFF4/MED4_OTB2

188

Italia

OTB

T-11

EFF4/MED4_OTB3

19 366

Italia

OTB

T-12

EFF4/MED4_OTB4

3 657

Malta

OTB

T-11

EFF4/MED4_OTB3

338

Malta

OTB

T-12

EFF4/MED4_OTB4

165

(c)Nivelul maxim al capturilor de caridă-roz-de-adâncime (Parapenaeus longirostris) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu

Specia:

Caridă-roz-de-adâncime

Parapenaeus longirostris

Zona:

Zona: subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16

(DPS/GF12-16)

Cipru

1

Limite de captură analitice

Italia

2 020

Malta

5

Uniune

2 026

TAC

Nu se aplică

2.Creveţi de adâncime
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască specii demersale în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut

Statul membru

Unealta de pescuit

Numărul de nave

kW

TB

Cipru

OTB

1

265

105

Spania

OTB

2

440,56

218,78

Italia

OTB

239

76 232

22 672

Malta

OTB

15

5 562

2 007

(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Crevete roşu gigant

Aristaeomorpha foliacea

Zona:

subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16

Spania

0,9

Limite de captură analitice

Italia

794,4

Cipru

0

Malta

33,7

Uniune

829

TAC

Nu se aplică

(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16), exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Crevete roşu

Aristeus antennatus

Zona:

subzonele geografice 12, 13, 14, 15 şi 16

(ARA/GF12-16)

Spania

0,9

Limita de captură de precauţie

Italia

91,9

Cipru

0

Malta

7,1

Uniune

95

TAC

Nu se aplică

ANEXA VII:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA IONICĂ ŞI ÎN MAREA LEVANTULUI
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască specii demersale în Marea Ionică şi în Marea Levantului şi nivelul maxim al capturilor.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Aristaeomorpha foliacea

ARS

Crevete roşu gigant

Aristeus antennatus

ARA

Crevete roşu

1.Marea Ionică
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut

Statul membru

Unealta de pescuit

Numărul de nave

kW

TB

Grecia

OTB

240

69 281

23 101

Italia

OTB

291

72 383

16 853

Malta

OTB

15

5 562

2 007

(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Crevete roşu gigant

Aristaeomorpha foliacea

Zona:

subzonele geografice 19, 20 şi 21

(ARS/GF19-21)

Grecia

31,3

Limite de captură analitice

Italia

285,7

Malta

42

Uniune

359

TAC

Nu se aplică

(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Marea Ionică (subzonele geografice 19, 20 şi 21), exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Crevete roşu

Aristeus antennatus

Zona:

subzonele geografice 19, 20 şi 21

(ARA/GF19-21)

Grecia

13,8

Limite de captură analitice

Italia

228,2

Malta

0

Uniune

242

TAC

Nu se aplică

2.Marea Levantului
(a)Capacitatea maximă a flotei de traulere de fund autorizate să pescuiască creveţi de adâncime în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimată în număr de nave, kW şi tonaj brut

Statul membru

Unealta de pescuit

Numărul de nave

kW

TB

Cipru

OTB

6

2 048

618

Italia

OTB

34

15 345

5 542

(b)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu gigant (Aristaeomorpha foliacea) în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Crevete roşu gigant

Aristaeomorpha foliacea

Zona:

subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27

(ARS/GF24-27)

Italia

44,3

Limita de captură de precauţie

Cipru

10,7

Uniune

55

TAC

Nu se aplică

(c)Nivelul maxim al capturilor de crevete roşu (Aristeus antennatus) în Marea Levantului (subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27), exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Crevete roşu

Aristeus antennatus

Zona:

subzonele geografice 24, 25, 26 şi 27

(ARA/GF24-27)

Italia

9,4

Limita de captură de precauţie

Cipru

5,6

Uniune

15

TAC

Nu se aplică

ANEXA VIII:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA ALBORAN
Tabelele din prezenta anexă stabilesc numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pagel argintiu în Marea Alboran şi nivelul maxim al capturilor.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumirea ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Pagellus boraraveo

SBR

Pagel argintiu

(a)Nivelul maxim al capturilor realizate cu paragate şi linii de pescuit, exprimat în tone de greutate în viu

Specia

Pagel argintiu

Pagellus boraraveo

Zona:

apele Uniunii din Marea Alboran - subzonele geografice 1, 2 şi 3

(SBR/GF1-3)

Spania

9,1

Nivelul maxim al capturilor

Uniune

9,1

TAC

Nu se aplică

(b)Numărul maxim de paragate şi linii de pescuit autorizate să pescuiască în Marea Alboran (subzonele geografice 1, 2 şi 3)

Statul membru

Pagel argintiu în subzonele geografice 1, 2 şi 3

Spania

82

ANEXA IX:POSIBILITĂŢI DE PESCUIT PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE ÎN MAREA NEAGRĂ
Tabelele din prezenta anexă stabilesc TAC-urile şi cotele, exprimate în tone de greutate în viu pe stoc, precum şi, după caz, condiţiile legate funcţional de acestea.
Toate posibilităţile de pescuit din prezenta anexă fac obiectul normelor stabilite la articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Trimiterile la zone de pescuit reprezintă trimiteri la subzonele geografice CGPM.
În sensul prezentei anexe, următorul tabel de corespondenţă indică denumirile în limba latină şi denumirile comune ale stocurilor de peşte:

Denumire ştiinţifică

Codul alfa-3

Denumirea comună

Sprattus sprattus

SPR

Şprot

Scophthalmus maximus

TUR

Calcan

Specia

Şprot

Sprattus sprattus

Zona:

Apele Uniunii din Marea Neagră - subzona geografică 29

(SPR/F3742C)

Bulgaria

8 032,50

TAC analitică

Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

România

3 442,50

Uniune

11 475

TAC

Nu se aplică

Specia:

Calcan

Scophthalmus maximus

Zona:

Apele Uniunii din Marea Neagră - subzona geografică 29

(TUR/F3742C)

Bulgaria

86,3

TAC analitică

Articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică.

România

88,3

Uniune

174,6

(*1)

(*1) Nu este autorizată nicio activitate de pescuit, inclusiv transbordarea, reţinerea la bord, debarcarea şi prima vânzare, între 15 aprilie şi 15 iunie 2026.

TAC

890

Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 30 ianuarie 2026