Titlul iii - RESTITUIREA DATORIEI VAMALE - Regulamentul 2454/02-iul-1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 8 Decembrie 2015
TITLUL III:RESTITUIREA DATORIEI VAMALE
Art. 868
Statele membre pot să nu înscrie în conturi sumele drepturilor mai mici de 10 ECU.
Nu se procedează la recuperarea a posteriori a drepturilor de import sau a drepturilor de export în cazul în care suma pentru fiecare acţiune de recuperare este mai mică de 10 ECU.
Art. 869
Autorităţile vamale decid de la sine să nu înscrie în conturi drepturile nepercepute:
a)în cazurile în care s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial în cadrul unui contingent tarifar, al unui plafon tarifar sau al altui regim când dreptul de a beneficia de acest tratament s-a încheiat la data acceptării declaraţiei vamale fără să se fi publicat acest fapt în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene înainte de acordarea liberului de vamă al mărfurilor respective sau, în cazul în care nu s-a făcut public acest lucru, după ce s-a făcut o informare corespunzătoare în statul membru interesat, persoana pasibilă de plată acţionând de bună-credinţă şi respectând toate dispoziţiile prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la declaraţia vamală;
b)în cazul în care acestea consideră că toate condiţiile prevăzute la articolul 220 alineatul (2) litera (b) din cod sunt îndeplinite, cu excepţia cazurilor în care Comisia trebuie să fie sesizată cu privire la dosar în conformitate cu articolul 871. Cu toate acestea, atunci când se aplică articolul 871 alineatul (2) a doua liniuţă, o decizie a autorităţilor vamale, care permite ca drepturile respective să nu se înscrie a posteriori în evidenţa contabilă, nu poate fi adoptată decât după încheierea procedurii deja începute în conformitate cu articolele 871-876.

c)[textul din Art. 869, litera C. din partea IV, titlul III a fost abrogat la 01-ian-2007 de Art. 1, punctul 1., alin. (B) din Regulamentul 1335/25-iul-2003]
În cazurile în care se prezintă o cerere pentru o rambursare sau o remitere în temeiul articolului 236 din cod, coroborat cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) din cod, litera (b) din primul paragraf şi articolele 871-876 se aplică mutatis mutandis.
În înţelesul paragrafelor precedente, statele membre îşi acordă reciproc asistenţă, în special atunci când este vorba despre o eroare a autorităţilor vamale dintr-un alt stat membru decât cel în măsură să ia decizia.

Art. 870
(1)Fiecare stat membru pune la dispoziţia Comisiei lista cazurilor în care a aplicat:
- dispoziţiile articolului 869 litera (a);
- dispoziţiile articolului 236 din cod, coroborat cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) din cod, în cazul în care comunicarea nu este necesară în temeiul alineatului (2) din prezentul articol;
- dispoziţiile articolului 869 litera (b), în cazul în care comunicarea nu este necesară în temeiul alineatului (2) din prezentul articol.
(2)Comisiei îi este comunicată de fiecare stat membru lista cazurilor, prezentate pe scurt, în care au fost aplicate dispoziţiile articolului 236 din cod coroborat cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) din cod sau dispoziţiile articolului 869 litera (b), în cazul în care suma necolectată de la un comerciant ca urmare a aceleiaşi erori şi care se referă, dacă este cazul, la mai multe operaţiuni de import sau de export, depăşeşte 50 000 EUR. Această comunicare se efectuează în primul şi al treilea trimestru ale fiecărui an pentru totalitatea cazurilor care au făcut obiectul unei decizii de neînscriere a posteriori în evidenţa contabilă în cursul semestrului precedent.

Art. 871
(1)Autoritatea vamală transmite cazul Comisiei pentru ca acesta să fie rezolvat în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 872-876, atunci când aceasta consideră că sunt îndeplinite condiţiile din articolul 220 alineatul (2) litera (b) din cod şi:
- În cazul în care consideră că Comisia a comis o eroare în sensul articolului 220 alineatul (2) litera (b) din cod sau
- În cazul în care circumstanţele cazului sunt legate de rezultatele unei anchete comunitare efectuate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative ale statelor membre şi cooperarea dintre acestea şi Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislaţiei din domeniul vamal şi agricol (*) sau efectuate pe baza altei dispoziţii comunitare sau a altui acord încheiat de Comunitate cu anumite ţări sau grupuri de ţări, în care se prevede posibilitatea de a proceda la astfel de anchete comunitare sau
- În cazul în care suma necolectată de la un comerciant ca urmare a aceleiaşi erori şi care se referă, dacă este cazul, la mai multe operaţiuni de import sau de export, este mai mare sau egală cu 500 000 EUR.
(2)Nu se procedează la transmiterea prevăzută la alineatul (1) în cazul în care:
- Comisia adoptă deja o decizie în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 872-876 privind un caz în care se prezentau elemente de fapt şi de drept comparabile;
- Comisia a fost deja sesizată cu privire la un caz în care se prezintă elemente de fapt şi de drept comparabile.
(3)Dosarul adresat Comisiei trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare unei verificări complete a cazului prezentat. Acesta trebuie să includă o evaluare detaliată cu privire la comportamentul comerciantului respectiv, în special cu privire la experienţa sa profesională, buna sa credinţă şi promptitudinea de care a dat dovadă. Această evaluare trebuie să fie însoţită de toate informaţiile susceptibile să demonstreze că respectivul comerciant a acţionat cu bună credinţă. Dosarul trebuie să cuprindă de asemenea o declaraţie semnată de persoana interesată de cazul care urmează să fie prezentat Comisiei, care atestă faptul că a putut să ia cunoştinţă de dosar şi care menţionează fie că acesta nu are nimic de adăugat, fie orice informaţie suplimentară care i se pare că trebuie inclusă în dosar.
(4)Comisia confirmă de îndată primirea dosarului respectiv statului membru în cauză.
(5)În cazul în care se dovedeşte că informaţiile comunicate de statul membru sunt insuficiente pentru a-i permite să hotărască în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la cazul care îi este prezentat, Comisia poate solicita acestui stat membru sau oricărui alt stat membru comunicarea de informaţii suplimentare.
(6)Comisia trimite înapoi dosarul autorităţii vamale şi se consideră că procedura menţionată la articolele 872-876 nu a început niciodată, în cazul în care se prezintă una dintre următoarele situaţii:
- se constată în dosar existenţa unui dezacord între autoritatea vamală care a transmis dosarul şi persoana care a semnat declaraţia menţionată la alineatul (3) cu privire la prezentarea faptică a situaţiei;
- dosarul este evident incomplet, în măsura în care nu conţine nici o informaţie susceptibilă să justifice verificarea dosarului de către Comisie;
- nu trebuie să se procedeze la transmiterea dosarului în conformitate cu alineatele (1) şi (2);
- nu s-a stabilit existenţa datoriei vamale;
- informaţii noi privind dosarul, de natură să modifice substanţial prezentarea faptică a dosarului menţionat sau evaluarea sa juridică, au fost transmise Comisiei de către autoritatea vamală în cursul verificării dosarului respectiv.

Art. 872
Comisia comunică statelor membre o copie a dosarului menţionat la articolul 871 alineatul (3) în cincisprezece zile de la data primirii dosarului respectiv.
Verificarea dosarului respectiv se înscrie cât mai curând posibil pe ordinea de zi a unei reuniuni a grupului de experţi, menţionat la articolul 873.
(*)JO L 82, 22.3.1997, p. 1.

Art. 872a
În cazul în care, în orice moment al regimului prevăzut în articolele 872 şi 873, Comisia intenţionează să ia o decizie nefavorabilă împotriva persoanei interesate de cazul prezentat, Comisia comunică obiecţiile sale persoanei respective în scris, împreună cu toate documentele care stau la baza acestor obiecţii. Persoana interesată de cazul supus Comisiei poate să-şi exprime punctul de vedere în scris într-un interval de o lună de la data la care obiecţiile au fost trimise. Dacă persoana nu îşi exprimă un punct de vedere în acest interval, se consideră că a renunţat la dreptul de a-şi exprima poziţia.

Art. 873
După consultarea unui grup de experţi, constituit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre reunite în cadrul comitetului pentru a examina cazul respectiv, Comisia ia o decizie care stabileşte dacă situaţia verificată permite sau nu ca drepturile în cauză să nu se înscrie a posteriori în evidenţa contabilă.
Această decizie trebuie să intervină în termen de nouă luni de la data primirii de către Comisie a dosarului menţionat la articolul 871 alineatul (3). Cu toate acestea, atunci când declaraţia sau evaluarea detaliată privind comportamentul comerciantului în cauză, prevăzute la articolul 871 alineatul (3), nu sunt cuprinse în dosar, termenul de nouă luni nu se socoteşte decât de la data primirii acestor documente de către Comisie. Autoritatea vamală şi persoana interesată de cazul prezentat Comisiei sunt informate cu privire la aceasta.
În cazul în care Comisia trebuie să ceară informaţii suplimentare pentru a putea lua o hotărâre, termenul de nouă luni se prelungeşte cu perioada care s-a scurs între data trimiterii de către Comisie a cererii de informaţii suplimentare şi data primirii acestora. Persoana interesată de cazul prezentat Comisiei este informată în legătură cu această prelungire.
în cazul în care Comisia a procedat ea însăşi la investigaţii pentru a putea lua o hotărâre, termenul de nouă luni se prelungeşte cu perioada necesară investigaţiilor respective. Durata acestei prelungiri nu poate depăşi nouă luni. Autoritatea vamală şi persoana interesată de cazul prezentat Comisiei sunt informate cu privire la data la care se întreprind investigaţiile şi la data încheierii acestor investigaţii.
În cazul în care Comisia a comunicat obiecţiile sale persoanei interesate de cazul prezentat, în conformitate cu articolul 8 72a, termenul de nouă luni se prelungeşte cu o lună.

Art. 874
Notificarea deciziei menţionate la articolul 873 trebuie să fie făcută statului membru interesat în cel mai scurt timp şi, în orice caz, în termen de o lună de la data expirării termenului prevăzut la articolul menţionat.
Comisia informează statele membre cu privire la deciziile adoptate, pentru a ajuta autorităţile vamale să ia o hotărâre în situaţiile în care se prezintă elemente de fapt şi de drept comparabile.

Art. 875
În cazul în care decizia prevăzută la articolul 873 stabileşte că situaţia examinată permite ca drepturile respective să nu fie înscrise a posteriori în evidenţa contabilă, Comisia poate preciza condiţiile în care statele membre pot să nu înscrie a posteriori în evidenţa contabilă drepturile în cazurile în care se prezintă elemente de fapt şi de drept comparabile.

Art. 876
În cazul în care Comisia nu ia o decizie în intervalul menţionat la articolul 873 sau nu notifică statul membru cu privire la decizia luată în termenul menţionat la articolul 874, autorităţile vamale ale statului membru respectiv nu înscriu în conturi drepturile respective.
Art. 876a
(1)Autorităţile vamale suspendă obligaţiile debitorului de plată a drepturilor până în momentul în care iau o decizie asupra cererii, cu condiţia ca, dacă bunurile nu mai sunt sub supraveghere vamală, să se constituie garanţii pentru valoarea acelor drepturi, şi că:
a)în cazurile în care a fost depusă o cerere de invalidare a unei declaraţii, această cerere este probabil să fie aprobată;
b)în cazurile în care o cerere a fost prezentată pentru remitere ca urmare a aplicării articolului 236 în combinaţie cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) din cod sau ca urmare a aplicării articolului 238 sau 239, autorităţile vamale consideră că au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în dispoziţiile respective;
c)în alte cazuri decât cele menţionate la litera (b), a fost prezentată o cerere pentru remitere în urma aplicării articolului 236 din cod şi au fost îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (2) din articolul 244 din cod.
Nu este necesară solicitarea unei garanţii în cazul în care o asemenea solicitare poate, ca urmare a situaţiei debitorului, să cauzeze dificultăţi sociale sau economice serioase.
(2)În cazurile în care mărfurile aflate în una din situaţiile menţionate la articolul 233 litera (c) a doua liniuţă sau articolul 233 litera (d) din cod sunt confiscate, autorităţile vamale suspendă obligaţia debitorului de a plăti drepturile, dacă se consideră că s-au întrunit condiţiile pentru confiscare.

(3)Atunci când apare o datorie vamală în conformitate cu Art. 203 din cod, autorităţile vamale suspendă obligaţia persoanei prevăzute la alineatul (3) a patra liniuţă din respectivul articol de a achita drepturile, în cazul în care cel puţin un alt debitor a fost stabilit şi a fost informat cu privire la valoarea drepturilor în conformitate cu aticolul 221 din cod.
Suspendarea nu se poate acorda decât dacă persoana prevăzută la Art. 203 alineatul (3) a patra liniuţă din cod nu este vizată de asemenea de una dintre celelalte liniuţe din acelaşi alineat şi nu a dovedit vreo neglijenţă evidentă în îndeplinirea obligaţiilor sale.
Durata suspendării este limitată la un an. Totuşi, autorităţile vamale pot prelungi acest termen din motive întemeiate.
Acordarea suspendării este condiţionată de constituirea, de către persoana care beneficiază de ea, a unei garanţii valabile, corespunzătoare valorii drepturilor respective, cu excepţia cazului în care o asemenea garanţie, care acoperă integral valoarea respectivă, există deja şi cu condiţia ca garantul să nu fi fost eliberat de obligaţiile sale. Garanţia poate să nu fie cerută atunci când o asemenea cerinţă ar fi de natură să provoace grave probleme de ordin economic sau social, din cauza situaţiei debitorului.