Titlul ii - NAŞTEREA DATORIEI - Regulamentul 2454/02-iul-1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 8 Decembrie 2015

TITLUL II:NAŞTEREA DATORIEI

CAPITOLUL I:Omisiuni fără efect semnificativ asupra depozitării temporare sau a regimului vamal

Următoarele omisiuni sunt considerate ca neavând un efect semnificativ asupra corectitudinii operaţiunii de depozitare temporare sau a regimului vamal considerat în sensul articolului 204 alineatul (1) din cod, în cazul în care:

- nu constituie o tentativă de sustragere a mărfurilor de sub supravegherea vamală;

- nu presupun o neglijenţă manifestă din partea persoanei interesate şi

- toate formalităţile necesare pentru reglementarea situaţiei mărfurilor sunt îndeplinite ulterior:

1.depăşind termenul limită permis pentru a se atribui mărfurilor una dintre destinaţiile vamale prevăzute în cadrul depozitării temporare sau al regimului vamal respectiv, în cazul în care limita de timp ar fi fost prelungită dacă cererea de prelungire ar fi fost prezentată la timp;

2.fiind vorba despre o marfă plasată sub regim de tranzit, neîndeplinirea uneia din obligaţiile pe care le implică utilizarea regimului atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(a)marfa plasată sub regim vamal a fost efectiv prezentată intactă la biroul de destinaţie;

(b)biroul de destinaţie a fost în măsură să garanteze că această marfă a primit o destinaţie vamală sau a fost plasată în depozit temporar la încheierea operaţiunii de tranzit şi

(c)atunci când termenul stabilit în conformitate cu articolul 356 nu a fost respectat şi alineatul (3) din articolul menţionat anterior nu se aplică, marfa a fost totuşi prezentată la biroul de destinaţie într-un termen rezonabil.

3.în cazul mărfurilor plasate în depozitare temporară sau sub regimul de antrepozit vamal, manipulările fără autorizarea prealabilă din partea autorităţilor vamale, cu condiţia ca manipulările respective să fi fost autorizate dacă ar fi fost solicitate;

4.în cazul unor mărfuri plasate sub regim de admitere temporară, utilizarea mărfurilor în alte condiţii decât cele prevăzute în autorizaţie, cu condiţia ca această utilizare să fi fost autorizată sub respectivul regim dacă ar fi fost solicitată;

5.în cazul unor mărfuri în depozitare temporară sau plasate sub un regim vamal, deplasarea neautorizată a mărfurilor, cu condiţia ca mărfurile să poată fi prezentate autorităţilor vamale la cererea acestora;

6.În cazul mărfurilor depozitate temporar sau plasate sub un regim vamal, mutarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Comunităţii sau introducerea lor într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 sau într-un antrepozit liber fără încheierea formalităţilor necesare;

7.fiind vorba despre o marfă sau despre un produs care face obiectul unui transfer fizic în conformitate cu articolele 296, 29 7 sau 511, neîndeplinirea uneia din condiţiile stabilite pentru transferul respectiv atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(a)partea interesată poate demonstra, la cererea autorităţilor vamale, că această marfă sau acest produs a ajuns în locaţia sau la locul de destinaţie prevăzut şi, atunci când este vorba despre un transfer în conformitate cu articolele 296, 297, 512 alineatul (2) sau cu articolul 513, că această marfă sau acest produs a fost corect înscris în documentele locaţiei sau ale locului de destinaţie prevăzut, în cazul în care articolele respective prevăd o asemenea înscriere;

(b)atunci când termenul, fixat de autorizaţie, dacă este cazul, nu a fost respectat, această marfă sau acest produs a ajuns totuşi la locaţia respectivă sau la locul respectiv de destinaţie într-un termen rezonabil.

8.În cazul mărfurilor eligibile în momentul punerii în liberă circulaţie pentru scutirea parţială sau totală de plata drepturilor de import menţionată în articolul 145 din cod, existenţa uneia din situaţiile menţionate în articolul 204 alineatul (1) litera (a) sau (b) din cod în timp ce mărfurile respective se află depozitate temporar sau sub un alt regim vamal înainte de a fi puse în liberă circulaţie;

9.În cadrul perfecţionării active şi transformării sub control vamal, depăşind termenul permis pentru prezentarea autorizaţiei de încheiere, cu condiţia ca termenul să fi fost prelungit dacă s-ar fi solicitat o prelungire din vreme;

10.depăşind termenul de timp permis pentru mutarea temporară dintr-un antrepozit vamal, cu condiţia ca termenul să fi fost prelungit dacă s-ar fi solicitat o prelungire din vreme;

Art. 860

Autorităţile vamale consideră că s-a născut o datorie vamală în conformitate cu articolul 204 alineatul (1) din cod, dacă persoana susceptibilă de a fi debitor nu demonstrează că sunt îndeplinite condiţiile stabilite la articolul 859.

Art. 861

Faptul că omisiunile menţionate la articolul 859 nu dau naştere unei datorii vamale nu împiedică aplicarea dispoziţiilor legii penale în vigoare, precum şi a dispoziţiilor permiţând anularea şi revocarea autorizaţiilor eliberate sub regimul vamal în cauză.

CAPITOLUL 2:Pierderi naturale

Art. 862

(1)În conformitate cu articolul 206 din cod, autorităţile vamale, la cererea persoanei interesate, iau în considerare cantităţile lipsă ori de câte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor şi nu din neglijenţă sau dol din partea acesteia.

(2)Neglijenţă sau dol reprezintă, în special, orice omisiune a regulilor de transport, depozitare, manipulare, prelucrare sau transformare a mărfurilor respective impuse de autorităţile vamale sau care decurg din utilizările obişnuite ale mărfurilor respective.

Art. 863

Autorităţile vamale pot scuti persoana interesată de obligaţia de a furniza dovada că mărfurile au fost pierdute iremediabil din motive inerente propriei lor naturi, în cazul în care sunt convinse că pierderea lor nu se explică în alt mod.

Art. 864

Dispoziţiile naţionale în vigoare în statele membre referitoare la ratele standard de pierdere iremediabilă dintr-o cauză ţinând de natura mărfurilor se aplică în cazul în care persoana interesată nu poate face dovada că pierderea efectivă o depăşeşte pe cea calculată prin aplicarea ratei standard pentru mărfurile respective.

CAPITOLUL 3:Mărfuri aflate în situaţii speciale.

Art. 865

Se consideră sustragere a mărfurilor de sub supraveghere vamală, în înţelesul articolului 203 alineatul (1) din cod, declaraţia vamală a acestor mărfuri, orice alt act care are aceleaşi efecte juridice, precum şi prezentarea unui document pentru vizare de către autorităţile competente, de îndată ce aceste acţiuni au efectul de a le conferi în mod fals statutul de mărfuri comunitare.

Totuşi, în cazul companiilor aeriene autorizate să folosească un regim de tranzit simplificat prin utilizarea unui document electronic, mărfurile nu sunt considerate a fi fost scoase de sub supravegherea vamală dacă, la iniţiativa sau în numele persoanei interesate, sunt tratate în conformitate cu statutul lor de bunuri necomunitare înainte ca autorităţile vamale să sesizeze existenţa unei situaţii neobişnuite şi dacă comportamentul persoanei în cauză nu sugerează existenţa unei tranzacţii frauduloase.

Art. 865^a

În cazul în care declaraţia sumară de intrare a fost modificată şi când comportamentul persoanei interesate nu implică o manevră frauduloasă, nu rezultă nicio datorie vamală, în temeiul articolului 202 din cod, în momentul introducerii neregulate a unor mărfuri care nu au fost declarate corect înainte de modificarea declaraţiei.

Art. 866

Fără a aduce atingere dispoziţiilor prevăzute referitoare la interdicţiile sau restricţiile care pot fi aplicabile mărfurilor respective, în cazul în care se naşte o datorie vamală la import în conformitate cu articolul 202, 203, 204 sau 205 din cod, iar drepturile de import au fost achitate, mărfurile se consideră ca fiind comunitare fără a mai fi necesar să se facă o declaraţie de punere în circulaţie liberă.

Art. 867

Confiscarea unor mărfuri în conformitate cu articolul 233 literele (c) şi (d) din cod nu modifică statutul vamal al mărfurilor respective.

Art. 867^a

(1)Mărfurile necomunitare care au fost abandonate în favoarea bugetului statului, puse sub sechestru sau confiscate, se consideră a fi plasate sub regim de antrepozit vamal.

(2)Mărfurile menţionate la alineatul (1) pot fi vândute de către autorităţile vamale numai cu condiţia îndeplinirii fără întârziere de către cumpărător a formalităţilor de atribuire de destinaţii vamale.

În cazul în care vânzarea se face la un preţ care include drepturile de import, vânzarea este considerată echivalentă cu punerea în liberă circulaţie şi autorităţile vamale trebuie să calculeze, la rândul lor, cuantumul drepturilor şi să le înregistreze în evidenţele contabile.

În aceste cazuri, vânzarea se desfăşoară în conformitate cu procedurile în vigoare din statele membre.

(3)În cazul în care administraţia decide să cedeze ea însăşi mărfurile menţionate la alineatul (1) altfel decât prin vânzare, aceasta îndeplineşte de îndată formalităţile de atribuire de destinaţii vamale stabilite în articolul 4 alineatul (15) literele (a), (b) (c) şi (d) din cod.