Capitolul iii - Dispoziţii comune - Regulamentul 2116/02-dec-2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

Acte UE

Jurnalul Oficial 435L

În vigoare
Versiune de la: 25 Mai 2024
CAPITOLUL III:Dispoziţii comune
Art. 35: Exerciţiul financiar agricol
Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale privind declaraţiile de cheltuieli şi venituri legate de intervenţia publică stabilite de Comisie în temeiul articolului 47 alineatul (2) primul paragraf litera (a), exerciţiul financiar cuprinde cheltuielile efectuate şi veniturile primite şi înregistrate în contabilitatea FEGA şi FEADR de agenţiile de plăţi pentru exerciţiul financiar "N" care începe la data de 16 octombrie a anului "N – 1" şi se încheie la data de 15 octombrie a anului "N".
Art. 36: Excluderea dublei finanţări
Statele membre se asigură că cheltuielile finanţate din FEGA sau FEADR nu fac obiectul niciunui alt tip de finanţare din cadrul bugetului Uniunii.
În cadrul FEADR, o operaţiune poate beneficia de diferite forme de sprijin din planul strategic PAC şi din alte fonduri menţionate la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau din alte instrumente ale Uniunii numai în cazul în care cuantumul total al ajutoarelor cumulate acordate în cadrul diferitelor forme de sprijin nu depăşeşte cel mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau cuantumul maxim al ajutorului aplicabil tipului de intervenţie în cauză, astfel cum se menţionează în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115. În astfel de cazuri, statele membre nu declară aceleaşi cheltuieli Comisiei pentru sprijinul:
(a)dintr-un alt fond menţionat la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau dintr-un alt instrument al Uniunii; sau
(b)din acelaşi plan strategic PAC.
Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o declaraţie de cheltuieli se poate calcula proporţional, în conformitate cu documentul care stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin.
Art. 37: Eligibilitatea cheltuielilor efectuate de agenţiile de plăţi
(1)Cheltuielile menţionate la articolul 5 alineatul (2) şi la articolul 6 pot fi finanţate de Uniune numai dacă au fost efectuate de agenţii de plăţi acreditate şi în cazul în care:
a)au fost efectuate în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii; sau
b)în ceea ce priveşte tipurile de intervenţii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115:
(i)corespund unei realizări raportate; şi
(ii)au fost efectuate în conformitate cu sistemele de guvernanţă aplicabile, fără a include condiţiile de eligibilitate pentru beneficiarii individuali prevăzute în planul strategic PAC relevant.
(2)Alineatul (1) litera (b) punctul (i) nu se aplică avansurilor plătite beneficiarilor în cadrul tipurilor de intervenţii menţionate în Regulamentul (UE) 2021/2115.
Art. 38: Respectarea termenelor de plată
(1)În cazul în care dreptul Uniunii stabileşte termene de plată, orice plată efectuată de agenţiile de plăţi către beneficiari înaintea primei date de plată posibile sau după ultima dată de plată posibilă este neeligibilă pentru finanţare din partea Uniunii.
(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102, pentru completarea prezentului regulament cu norme privind situaţiile şi condiţiile în care plăţile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi considerate eligibile, ţinând seama de principiul proporţionalităţii.
Art. 39: Reducerea plăţilor lunare şi intermediare
(1)În cazul în care Comisia constată, pe baza declaraţiilor de cheltuieli sau a informaţiilor, declaraţiilor şi documentelor menţionate la articolul 90, că au fost depăşite plafoanele financiare stabilite de dreptul Uniunii, Comisia reduce plăţile lunare sau intermediare către statul membru în cauză în cadrul actelor de punere în aplicare privind plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau în cadrul plăţilor intermediare menţionate la articolul 32.
(2)În cazul în care Comisia constată, pe baza declaraţiilor de cheltuieli sau a informaţiilor, declaraţiilor şi documentelor menţionate la articolul 90, că nu au fost respectate termenele de plată menţionate la articolul 38, aceasta informează statul membru în cauză în legătură cu acest lucru şi îi acordă acestuia posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile într-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile. În cazul în care statul membru nu prezintă observaţii în termenul respectiv sau în cazul în care Comisia concluzionează că răspunsul furnizat este în mod evident insuficient, Comisia poate reduce plăţile lunare sau intermediare către statul membru în cauză în cadrul actelor de punere în aplicare privind plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau în cadrul plăţilor intermediare menţionate la articolul 32.
(3)Reducerile menţionate în cadrul prezentului articol se aplică fără a aduce atingere articolului 53.
(4)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabileşte norme suplimentare privind procedura şi alte modalităţi practice de funcţionare corespunzătoare a mecanismului menţionat la articolul 38. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 103 alineatul (3).
Art. 40: Suspendarea plăţilor în legătură cu verificarea anuală
(1)În cazul în care statele membre nu transmit documentele menţionate la articolul 9 alineatul (3) şi la articolul 12 alineatul (2) până la termenele stabilite, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (3), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă cuantumul total al plăţilor lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3). Comisia rambursează cuantumurile suspendate atunci când primeşte de la statul membru în cauză documentele care lipseau, cu condiţia ca data primirii să nu depăşească termenul în cauză cu mai mult de şase luni.
În ceea ce priveşte plăţile intermediare menţionate la articolul 32, declaraţiile de cheltuieli sunt considerate inadmisibile în conformitate cu alineatul (7) din articolul menţionat.
(2)În cazul în care, în cadrul verificării anuale a performanţei menţionate la articolul 54, Comisia constată că diferenţa dintre cheltuielile declarate şi cuantumul aferent realizărilor corespunzătoare raportate este mai mare de 50 %, iar statul membru nu poate prezenta motive temeinic justificate, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau plăţile intermediare menţionate la articolul 32.
Suspendarea se aplică cheltuielilor relevante în ceea ce priveşte intervenţiile care au făcut obiectul reducerii menţionate la articolul 54 alineatul (2), iar cuantumul care urmează să fie suspendat nu depăşeşte procentajul corespunzător reducerii aplicate în conformitate cu articolul 54 alineatul (2). Cuantumurile suspendate se rambursează de către Comisie statelor membre sau sunt reduse cu titlu permanent cel târziu prin intermediul actului de punere în aplicare menţionat la articolul 54 aferent anului pentru care au fost suspendate plăţile. Cu toate acestea, în cazul în care statele membre demonstrează că au fost luate măsurile corective necesare, Comisia poate ridica suspendarea mai devreme, într-un act de punere în aplicare separat.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru completarea prezentului regulament cu norme referitoare la rata de suspendare a plăţilor.
(4)Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 103 alineatul (2).
Înainte de a adopta actele de punere în aplicare menţionate la alineatul (1) şi la alineatul (2) primul paragraf de la prezentul articol, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenţia sa şi îi acordă posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile.
(5)Actele de punere în aplicare prin care se stabilesc plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau plăţile intermediare menţionate la articolul 32 ţin cont de actele de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului articol.
Art. 41: Suspendarea plăţilor în legătură cu monitorizarea multianuală a performanţei
(1)În cazul în care, în conformitate cu articolul 135 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115, Comisia solicită statului membru vizat să prezinte un plan de acţiune, acesta stabileşte, în consultare cu Comisia, un astfel de plan de acţiune. Planul de acţiune include măsurile de remediere preconizate şi indicatori clari de progres, împreună cu calendarul pentru realizarea progreselor. Acest calendar se poate prelungi dincolo de un exerciţiu financiar.
Statul membru vizat răspunde în termen de două luni de la solicitarea Comisiei de furnizare a unui plan de acţiune.
În termen de două luni de la primirea planului de acţiune de la statul membru vizat, Comisia informează în scris statul membru respectiv cu privire la obiecţiile sale la planul de acţiune transmis şi solicită modificarea acestuia, dacă este cazul. Statul membru vizat respectă planul de acţiune, astfel cum a fost acceptat de Comisie, precum şi calendarul preconizat pentru punerea sa în aplicare.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte norme suplimentare privind structura planurilor de acţiune şi procedura de elaborare a acestora. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 103 alineatul (3).
(2)În cazul în care statul membru nu prezintă sau nu pune în aplicare planul de acţiune menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol sau în cazul în care acest plan de acţiune este vădit insuficient pentru remedierea situaţiei ori nu a fost modificat în conformitate cu solicitarea scrisă a Comisiei menţionată la alineatul respectiv, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau plăţile intermediare menţionate la articolul 32.
Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, solicitarea de către Comisie a unui plan de acţiune pentru exerciţiul financiar 2025 nu conduce la o suspendare a plăţilor înainte de evaluarea performanţei pentru exerciţiul financiar 2026, astfel cum se prevede la articolul 135 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115.
Suspendarea plăţilor menţionată la primul paragraf se aplică, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, cheltuielilor relevante aferente intervenţiilor care urmau să fie acoperite de respectivul plan de acţiune.
Comisia rambursează cuantumurile suspendate atunci când constată, pe baza evaluării performanţei menţionate la articolul 135 din Regulamentul (UE) 2021/2115 sau pe baza notificării voluntare transmise în timpul exerciţiului financiar de către statul membru în cauză cu privire la modul în care avansează planul de acţiune şi cu privire la măsurile de remediere luate pentru a corecta insuficienţele, că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în direcţia atingerii ţintelor.
În cazul în care situaţia nu este remediată până la sfârşitul celei de a 12-a luni de la suspendarea plăţilor, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care reduce definitiv cuantumul suspendat pentru statul membru respectiv.
Actele de punere în aplicare prevăzute la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 103 alineatul (2).
Înainte de a adopta astfel de acte de punere în aplicare, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenţia sa şi solicită un răspuns din partea acestuia într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru a completa prezentul regulament cu norme referitoare la rata şi durata de suspendare a plăţilor şi la condiţiile de rambursare sau de reducere a acestor cuantumuri în legătură cu monitorizarea multianuală a performanţei.
Art. 42: Suspendarea plăţilor în legătură cu deficienţele sistemelor de guvernanţă
(1)În cazul unor deficienţe grave în funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de guvernanţă, Comisia solicită statului membru vizat, dacă este necesar, să prezinte un plan de acţiune care să includă măsurile de remediere necesare şi indicatori clari de progres. Plan de acţiune respectiv se stabileşte în consultare cu Comisia. Statul membru vizat răspunde în termen de două luni de la solicitarea Comisiei în vederea evaluării nevoii unui plan de acţiune.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte norme privind structura planurilor de acţiune şi procedura de elaborare a planurilor de acţiune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 103 alineatul (3).
(2)În cazul în care statul membru nu prezintă sau nu pune în aplicare planul de acţiune menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, sau în cazul în care acest plan de acţiune este vădit insuficient pentru remedierea situaţiei ori nu a fost aplicat în conformitate cu solicitarea scrisă a Comisiei menţionată la alineatul respectiv, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care suspendă plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau plăţile intermediare menţionate la articolul 32.
Suspendarea se aplică, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, cheltuielilor relevante efectuate de statul membru în cazul cărora există deficienţe, pentru o perioadă care urmează a fi stabilită prin actele de punere în aplicare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat şi care nu poate depăşi 12 luni. Dacă condiţiile pentru suspendare sunt îndeplinite în continuare, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru prelungirea perioadei respective cu perioade ulterioare care nu pot depăşi 12 luni în total. Cuantumurile suspendate sunt luate în considerare la adoptarea actelor de punere în aplicare menţionate la articolul 55.
(3)Actele de punere în aplicare prevăzute la alineatul (2) se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 103 alineatul (2).
Înainte de a adopta astfel de acte de punere în aplicare, Comisia informează statul membru în cauză în legătură cu intenţia sa şi solicită un răspuns din partea acestuia într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile.
(4)Actele de punere în aplicare prin care se stabilesc plăţile lunare menţionate la articolul 21 alineatul (3) sau plăţile intermediare menţionate la articolul 32 iau în considerare actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.
Art. 43: Păstrarea unor contabilităţi separate
(1)Fiecare agenţie de plăţi păstrează contabilităţi separate pentru creditele înregistrate în bugetul Uniunii pentru FEGA şi FEADR.
(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabileşte norme suplimentare privind obligaţia prevăzută la prezentul articol, precum şi condiţiile specifice care se aplică informaţiilor care trebuie înregistrate în contabilităţile ţinute de agenţiile de plăţi. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 103 alineatul (3).
Art. 44: Plăţile către beneficiari
(1)În absenţa unor dispoziţii contrare în dreptul Uniunii, statele membre se asigură că plăţile legate de finanţarea prevăzută în prezentul regulament sunt achitate integral către beneficiari.
(2)Statele membre se asigură că plăţile din cadrul intervenţiilor şi al măsurilor menţionate la articolul 65 alineatul (2) se fac cel mai devreme la 1 decembrie şi cel mai târziu la 30 iunie a anului calendaristic următor.
În pofida primului paragraf, statele membre pot:
a)înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înainte de 16 octombrie, să plătească avansuri de până la 50 % în cazul intervenţiilor sub formă de plăţi directe şi al măsurilor menţionate la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 şi la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013;
b)înaintea datei de 1 decembrie, să plătească avansuri de până la 75 % în cazul sprijinului acordat în cadrul intervenţiilor pentru dezvoltarea rurală menţionate la articolul 65 alineatul (2).
(3)Statele membre pot decide să plătească avansuri de până la 50 % în cadrul intervenţiilor menţionate la articolele 73 şi 77 din Regulamentul (UE) 2021/2115.
(31)(3a) Statele membre pot decide să plătească avansuri beneficiarilor intervenţiilor menţionate la titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115, sub rezerva condiţiilor specifice stabilite în temeiul alineatului (5).
(32)(3b) Statele membre pot decide să plătească avansuri în cadrul schemei de ajutoare prevăzute în partea II titlul I capitolul II secţiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce priveşte ajutoarele pentru anul şcolar 2023/2024 şi anii şcolari următori, sub rezerva condiţiilor specifice stabilite în temeiul alineatului (5).
(33)(3c) Statele membre pot decide să plătească avansuri beneficiarilor măsurilor de sprijinire a pieţelor agricole adoptate în temeiul articolelor 219, 220 şi 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, sub rezerva condiţiilor specifice stabilite în temeiul alineatului (5).

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru a modifica prezentul articol prin adăugarea de norme care să permită statelor membre să plătească avansuri în ceea ce priveşte intervenţiile menţionate în titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115+ şi în ceea ce priveşte măsurile de reglementare sau de sprijinire a pieţelor agricole, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în vederea asigurării unei plăţi coerente şi nediscriminatorii a avansurilor.
(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor condiţii specifice pentru plata avansurilor, în vederea asigurării unei plăţi coerente şi nediscriminatorii a acestora.
(6)La cererea unui stat membru, în cazul unei urgenţe, şi în limitele menţionate la articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar, Comisia adoptă, după caz, acte de punere în aplicare referitoare la aplicarea prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare pot deroga de la dispoziţiile alineatului (2) de la prezentul articol, dar numai în măsura şi pentru perioada în care acest lucru este strict necesar. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 103 alineatul (3).
Art. 45: Alocarea veniturilor
(1)Următoarele se consideră venituri alocate în înţelesul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar:
a)în ceea ce priveşte cheltuielile din cadrul FEGA şi FEADR, sumele prevăzute la articolele 38, 54 şi 55 din prezentul regulament şi la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, care se aplică în conformitate cu articolul 104 din prezentul regulament, şi, în ceea ce priveşte cheltuielile din cadrul FEGA, sumele prevăzute la articolele 53 şi 56 din prezentul regulament, care trebuie plătite bugetului Uniunii, inclusiv dobânzile aferente acestora;
b)cuantumurile corespunzătoare sancţiunilor aplicate în conformitate cu articolele 12 şi 14 din Regulamentul (UE) 2021/2115 în ceea ce priveşte cheltuielile din cadrul FEGA;
c)orice cauţiune, depozit sau garanţie care se acordă în temeiul dreptului Uniunii adoptat în cadrul PAC, cu excepţia intervenţiilor pentru dezvoltarea rurală, şi care se execută ulterior; cu toate acestea, statele membre reţin garanţiile executate care au fost depuse în contextul eliberării licenţelor de export sau import sau în cadrul unei proceduri de achiziţii cu unicul scop de a se asigura depunerea de către ofertanţi a unor oferte veritabile.
d)sumele reduse cu titlu definitiv, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2).
(2)Sumele menţionate la alineatul (1) se plătesc la bugetul Uniunii şi, în caz de reutilizare, se utilizează exclusiv pentru finanţarea cheltuielilor din FEGA sau din FEADR.
(3)Prezentul regulament se aplică mutatis mutandis veniturilor alocate menţionate la alineatul (1).
(4)În ceea ce priveşte FEGA, articolul 113 din Regulamentul financiar se aplică mutatis mutandis contabilizării veniturilor alocate menţionate de prezentul regulament.
Art. 46: Măsuri privind informarea
(1)Furnizarea de informaţii finanţată în temeiul articolului 7 litera (e) are mai ales scopul de a contribui la explicarea, punerea în aplicare şi dezvoltarea PAC şi de a sensibiliza publicul în legătură cu conţinutul şi obiectivele acesteia, inclusiv în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu clima, mediul şi bunăstarea animalelor. Obiectivul urmărit este de a informa cetăţenii în legătură cu provocările cu care se confruntă agricultura şi sistemele alimentare, de a informa fermierii şi consumatorii, de a reda consumatorilor încrederea, în urma crizelor, prin campanii de informare, de a informa alte părţi interesate care îşi desfăşoară activitatea în zonele rurale şi de a promova un model de agricultură al Uniunii mai durabil, precum şi de a ajuta cetăţenii să îl înţeleagă.
Sunt furnizate informaţii coerente, obiective, cuprinzătoare şi bazate pe date concrete, atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara ei, şi se prezintă acţiunile de comunicare planificate în planul strategic multianual pentru agricultură şi dezvoltare rurală al Comisiei.
(2)Măsurile menţionate la alineatul (1) pot fi:
a)programe anuale de lucru sau alte măsuri specifice prezentate de părţi terţe;
b)activităţi puse în aplicare la iniţiativa Comisiei.
Măsurile impuse de lege sau măsurile care primesc deja finanţare în temeiul unei alte acţiuni a Uniunii sunt excluse.
Atunci când pune în aplicare activităţile menţionate la primul paragraf litera (b), Comisia poate fi asistată de experţi externi.
Măsurile menţionate la primul paragraf contribuie, de asemenea, la asigurarea comunicării instituţionale a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care aceste priorităţi sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.
(3)Comisia publică o dată pe an o cerere de propuneri, respectând condiţiile prevăzute de Regulamentul financiar.
(4)Măsurile preconizate şi întreprinse în temeiul prezentului articol sunt notificate comitetului menţionat la articolul 103 alineatul (1).
(5)La fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentului articol.
Art. 47: Alte competenţele ale Comisiei legate de prezentul capitol
(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 în vederea completării prezentului regulament în ceea ce priveşte condiţiile în care trebuie compensate anumite tipuri de cheltuieli şi venituri în cadrul FEGA şi FEADR.
În cazul în care bugetul Uniunii nu a fost adoptat până la începutul exerciţiului bugetar sau în cazul în care cuantumul total al angajamentelor programate depăşeşte pragul stabilit la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 102 din prezentul regulament în vederea completării prezentului regulament cu norme referitoare la metoda aplicabilă angajamentelor şi plăţii cuantumurilor.
(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabileşte norme privind:
a)finanţarea şi contabilizarea măsurilor de intervenţie sub forma depozitării publice, precum şi în ceea ce priveşte alte cheltuieli finanţate din FEGA şi FEADR;
b)clauzele şi condiţiile de aplicare a procedurii de dezangajare automată.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 103 alineatul (3).