Nou Regulamentul 1952/29-sept-2025 privind măsurile de prevenire a stabilirii şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) şi de eradicare şi izolare a organismului dăunător respectiv în anumite zone demarcate şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/893
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
Neintrat în vigoare Versiune de la: 3 Decembrie 2025
Regulamentul 1952/29-sept-2025 privind măsurile de prevenire a stabilirii şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) şi de eradicare şi izolare a organismului dăunător respectiv în anumite zone demarcate şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/893
Dată act: 29-sept-2025
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 şi (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE şi 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatele (1) şi (2),
(1)JO L 317, 23.11.2016, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/2031/oj.
Întrucât:
(1)Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 al Comisiei (2) stabileşte măsuri de prevenire a introducerii şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) (denumit în continuare "organismul dăunător specificat").
(2)Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 a Comisiei din 9 iunie 2015 privind măsurile pentru prevenirea introducerii şi răspândirii în Uniune a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) (JO L 146, 11.6.2015, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2015/893/oj).
(2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (3) stabileşte, în partea B din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezenţă pe teritoriul Uniunii este cunoscută.
(3)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/2072/oj).
(3)Organismul dăunător specificat este inclus în lista din partea B a anexei II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, deoarece este cunoscută prezenţa sa în anumite părţi ale teritoriului Uniunii. Este un organism dăunător polifag despre care s-a raportat că are un impact asupra multor specii de plante diferite de pe teritoriul Uniunii.
(4)Organismul dăunător specificat este, de asemenea, inclus în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei (4), ca organism dăunător prioritar.
(4)Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei din 1 august 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea listei organismelor dăunătoare prioritare (JO L 260, 11.10.2019, p. 8, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/1702/oj).
(5)Plantele care sunt gazde ale organismului dăunător specificat (denumite în continuare "plante-gazdă") ar trebui să facă obiectul unor anchete pentru a se asigura depistarea cât mai rapidă a organismului dăunător specificat.
(6)Mai multe plante-gazdă ar putea fi utilizate pentru a atrage organismul dăunător specificat şi, prin urmare, pentru a delimita prezenţa acestuia în caz de constatare. În acest sens, acestea ar trebui denumite "plante-santinelă".
(7)Plantele-gazdă, despre care s-a constatat în trecut că sunt infestate cu organismul dăunător specificat pe teritoriul Uniunii, sunt cele mai susceptibile să contribuie la răspândirea sa. Acestea ar trebui denumite "plante specificate". În plus, acestea ar trebui să facă obiectul anumitor măsuri de eradicare sau izolare, după caz, în zonele demarcate.
(8)Pentru a asigura depistarea şi eradicarea timpurie a organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii, unde prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută, statele membre ar trebui să efectueze anchete anuale. Astfel de anchete ar trebui să acopere toate plantele-gazdă, pentru a fi mai eficiente. Aceste anchete trebuie să se bazeze pe avizele ştiinţifice ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (denumită în continuare "autoritatea") din Orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor (5).
(5)EFSA Journal (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), General guidelines for statistically sound and risk-based surveys of plant pests (Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor), 8 septembrie 2020; doi:10.2903/sp.efsa.2020.EN-1919.
(9)În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031, fiecare stat membru trebuie să elaboreze şi să actualizeze un plan de urgenţă pentru fiecare organism dăunător prioritar care poate intra şi se poate stabili pe teritoriul său. Este necesar ca, pe baza experienţei dobândite în urma focarelor anterioare, să se adopte norme specifice privind punerea în aplicare a articolului 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru a elabora un plan de urgenţă cuprinzător pentru orice situaţie în care se constată apariţia organismului dăunător specificat în Uniune.
(10)Pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii şi ţinând seama de capacitatea sa de răspândire, lăţimea unei zone-tampon ar trebui să fie cu cel puţin 2 km dincolo de limitele zonei infestate.
(11)Pentru a asigura aplicarea imediată a măsurilor de eradicare şi pentru a preveni răspândirea în continuare a organismului dăunător specificat la restul teritoriului Uniunii, este necesar să se stabilească norme privind anchetele anuale în zonele demarcate. Normele respective ar trebui să se bazeze pe Orientările generale ale autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri pentru organismele dăunătoare plantelor, în vederea adaptării la cele mai actualizate dovezi ştiinţifice şi tehnice.
(12)Pentru a se asigura un răspuns proporţional la riscul fitosanitar respectiv generat de organismul dăunător specificat, este necesar să se stabilească norme privind reducerea dimensiunii zonelor demarcate, derogările de la stabilirea acestora şi eliminarea lor. Ar trebui stabilite condiţii specifice pentru aplicarea normelor respective, pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se răspândeşte la restul teritoriului Uniunii.
(13)În cazurile în care se constată apariţia izolată a organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii, este necesar ca instituirea unei zone demarcate să nu fie obligatorie dacă organismul dăunător specificat poate fi eliminat de pe plantele respective şi dacă există dovezi că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zonă sau că aceasta este o constatare despre care se estimează că nu va conduce la instalarea organismului dăunător specificat. Aceasta este cea mai proporţională abordare, atât timp cât anchetele efectuate în zona în cauză confirmă absenţa organismului dăunător specificat. Cu toate acestea, în cazuri foarte specifice, în care apariţia şi răspândirea organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii pot fi excluse fără echivoc iar riscul respectiv este considerat neglijabil, o astfel de supraveghere nu este justificată şi, prin urmare, nu ar trebui să fie necesară.
(14)În anumite zone de pe teritoriul Uniunii, eradicarea organismului dăunător specificat nu mai este posibilă. Prin urmare, este necesar să li se permită statelor membre în cauză să aplice măsuri vizând izolarea organismului dăunător în interiorul zonelor respective, în locul eradicării lui.
(15)Este necesar ca măsurile în zonele demarcate aflate sub izolare să fie mai puţin stricte decât măsurile de eradicare şi să asigure o abordare diligentă a anchetelor şi măsuri precaute, în special în zonele-tampon respective, pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii.
(16)Având în vedere că măsurile privind zonele demarcate pentru izolare sunt mai puţin stricte, lăţimea zonei-tampon ar trebui să fie mărită la cel puţin 4 km pentru a se asigura că organismul dăunător specificat nu se răspândeşte în afara acestor zone demarcate.
(17)Este necesar ca statele membre să notifice Comisiei şi celorlalte state membre fiecare zonă de izolare demarcată pe care intenţionează să o desemneze sau să o modifice, astfel încât Comisia să obţină o imagine de ansamblu asupra răspândirii organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii şi să poată include zona respectivă într-o listă a zonelor demarcate pentru izolare din anexa I la prezentul regulament.
(18)Pentru a se asigura îndepărtarea imediată a plantelor infestate şi în vederea prevenirii răspândirii în continuare a organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii, este necesar ca anchetele privind zonele-tampon să fie efectuate anual, în perioada cea mai potrivită a anului şi cu o intensitate suficient de mare, ţinând seama de posibilitatea ca autorităţile competente să monitorizeze în continuare plantele-gazdă din zonele infestate în vederea izolării.
(19)Pentru a preveni posibila răspândire a organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate, intensitatea anchetelor anuale în jurul locurilor de producţie din zonele demarcate ar trebui să fie mai mare decât în restul acestor zone.
(20)Măsurile cuprinse în Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 privind introducerea şi circulaţia pe teritoriul Uniunii a plantelor specificate sunt incluse în anexele VII şi VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, în timp ce măsurile sale privind anchetele, eradicarea şi izolarea organismului dăunător specificat sunt actualizate şi înlocuite cu măsurile din prezentul regulament.
(21)Prin urmare, este necesar ca Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 să fie abrogată şi înlocuită cu prezentul regulament.
(22)Dispoziţiile prezentului regulament referitoare la anchetele efectuate pe baza fişei autorităţii de control al organismelor dăunătoare privind Anoplophora glabripennis (6) ("fişa de anchetă privind organismele dăunătoare") şi orientările generale ale autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2027, pentru a acorda suficient timp autorităţilor competente să planifice, să pregătească proiectarea şi să aloce resurse suficiente pentru astfel de anchete.
(6)EFSA Journal, 2019. Story map for survey of Anoplophora glabripennis (Hartă ilustrativă pentru supravegherea Anoplophora glabripennis). EFSA Journal 2019;16(12):EN-1750. Document disponibil online la adresa: https://efsa.maps.arcgis.com/. Ultima actualizare: 29 mai 2021.
(23)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare şi hrană pentru animale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezentul regulament stabileşte măsuri de prevenire a instalării şi a răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), măsuri de eradicare a acestuia, în cazul în care se constată prezenţa sa pe teritoriul respectiv, precum şi măsuri de izolare, atunci când eradicarea nu mai este posibilă.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."organism dăunător specificat" înseamnă Anoplophora glabripennis (Motschulsky);
2."plante specificate" înseamnă plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minim 1 cm în zona cea mai groasă a tulpinii sau coletului, de Acer spp., Aesculus spp., Betula spp., Fraxinus spp., Populus spp., Salix spp. şi Ulmus spp.;
3."plante-gazdă" înseamnă plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minim 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii sau coletului, de Acer spp., Aesculus spp., Albizia spp., Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Celtis spp., Cercidiphyllum spp., Corylus spp., Elaeagnus spp., Fagus spp., Fraxinus spp., Gleditsia spp., Hibiscus spp., Koelreuteria spp., Malus spp., Melia spp., Morus spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus spp., Pyrus spp., Ostrya spp., Quercus rubra, Robinia spp., Salix spp., Sophora spp., Sorbus spp., Tilia spp. şi Ulmus spp.;
4."lemn şi materiale de ambalaj din lemn specificat" înseamnă lemn şi materiale de ambalaj din lemn de Acer spp., Aesculus spp., Betula spp., Fraxinus spp., Populus spp., Salix spp. şi Ulmus spp.;
5."plante-santinelă" înseamnă plante specificate, plantate special pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat şi utilizate pentru anchete;
6."zonă demarcată pentru izolare" înseamnă o zonă în care organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat, menţionată în anexa I.
CAPITOLUL II:ANCHETE ANUALE PRIVIND ORGANISMUL DĂUNĂTOR SPECIFICAT ÎN AFARA ZONELOR DEMARCATE DE PE TERITORIUL UNIUNII ŞI PLANURI DE URGENŢĂ
Art. 3: Anchete privind teritoriul Uniunii în afara zonelor demarcate
1.Autorităţile competente efectuează anchete anuale bazate pe riscuri cu privire la plantele-gazdă din zonele de pe teritoriile lor unde prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută, pentru depistarea prezenţei organismului dăunător respectiv.
2.Concepţia şi planul de eşantionare ale acestor anchete trebuie să permită detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui nivel mic de prezenţă a plantelor infestate în statul membru în cauză.
Anchetele se bazează pe Orientările generale ale autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.
3.Anchetele se efectuează:
(a)prin utilizarea unor tehnici capabile să detecteze infestarea la înălţimea coroanei;
(b)în aer liber, în zonele naturale şi urbane, opririle de-a lungul drumurilor şi căilor ferate, precum şi în pepiniere, centre de grădinărit, centre comerciale, fabrici de cherestea şi alte situri relevante, în cazul în care autorităţile competente pot considera că este mai probabil să detecteze organismul dăunător specificat;
(c)luând în considerare prezenţa şi biologia plantelor-gazdă, precum şi informaţiile ştiinţifice şi tehnice menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.
4.Anchetele constau în:
(a)examinarea vizuală a plantelor-gazdă precum şi
(b)dacă este cazul, prelevarea de eşantioane şi testarea plantelor destinate plantării, a lemnului sau a materialului de ambalaj din lemn.
În completarea examinărilor vizuale ale anchetelor, se pot utiliza, după caz, câini-detectivi special antrenaţi sau capcane.
Art. 4: Planuri de urgenţă
Fiecare stat membru prevede următoarele în planul său de urgenţă prevăzut la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031:
(a)eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 9;
(b)resursele necesare care urmează a fi puse la dispoziţie şi procedurile de punere la dispoziţie a resurselor respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenţei organismului dăunător specificat;
(c)dispoziţiile pentru aplicarea cerinţelor speciale privind introducerea plantelor-gazdă pe teritoriul Uniunii şi circulaţia acestora pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede în anexele VII şi VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072;
(d)procedurile de identificare a proprietarilor terenurilor private unde va fi necesară aplicarea de măsuri în cazul depistării organismului dăunător specificat.
Statele membre îşi actualizează anual planurile de urgenţă, după caz.
Art. 5: Stabilirea zonelor demarcate
(1)În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată în mod oficial, statul membru în cauză stabileşte fără întârziere o zonă demarcată în scopul eradicării organismului dăunător specificat.
(2)În urma unei confirmări oficiale a prezenţei organismului dăunător specificat şi a stabilirii zonei demarcate menţionate la alineatul (1), autorităţile competente stabilesc fără întârziere nivelul de infestare printr-o anchetă de delimitare.
(3)În cazul în care, pe baza anchetei menţionate la articolul 8, pe parcursul a cel puţin patru ani consecutivi se concluzionează că nivelul de infestare cu organismul dăunător specificat este atât de ridicat încât eradicarea acestuia devine imposibilă, autorităţile competente notifică imediat Comisiei detaliile privind noua zonă demarcată pentru izolare pe care intenţionează să o desemneze sau să o modifice, pentru ca respectiva zonă să fie inclusă în lista zonelor demarcate pentru izolare din anexa I.
(4)Zona demarcată constă în următoarele:
a)o zonă care include toate plantele infestate şi toate plantele specificate susceptibile de a fi infestate pe o rază de cel puţin 100 m în jurul plantelor infestate ("zonă infestată");
b)o zonă-tampon:
(i)cu o lăţime de cel puţin 2 km dincolo de limita zonei infestate, în cazul unei zone demarcate pentru eradicarea organismului dăunător specificat;
(ii)cu o lăţime de cel puţin 4 km dincolo de limita zonei infestate, în cazul unei zone demarcate pentru izolare.
(5)Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii ştiinţifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuţia specifică a plantelor-gazdă în zona vizată şi pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.
Aceasta se bazează pe o anchetă de delimitare cu o concepţie şi un plan de eşantionare care să permită detectarea, cu un nivel de încredere de 95 %, o prezenţă de 1 % a plantelor infestate. Ancheta se bazează pe Orientările autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri.
(6)În scopul luării măsurilor de eradicare menţionate la articolul 9, lăţimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puţin 1 km în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că eradicarea organismului dăunător specificat este posibilă, ţinând cont de circumstanţele focarului, cum ar fi dimensiunea şi localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul şi distribuţia plantelor-gazdă.
În cazul unei zone demarcate pentru izolare, lăţimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puţin 2 km în cazul în care autoritatea competentă consideră că această distanţă este adecvată pentru izolarea organismului dăunător specificat, ţinând cont de circumstanţele focarului, cum ar fi dimensiunea şi localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul şi distribuţia plantelor-gazdă.
În interiorul zonelor demarcate, autorităţile competente se asigură că publicul larg şi operatorii profesionişti cunosc delimitarea zonelor demarcate.
Art. 6: Derogare de la stabilirea zonelor demarcate
(1)Prin derogare de la articolul 5, autorităţile competente pot alege să nu stabilească o zonă demarcată, sau să o stabilească provizoriu, dacă există dovezi că:
a)organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă cu plantele, lemnul sau materialul de ambalaj din lemn pe care a fost depistat, iar respectivele plante, lemn sau material de ambalaj din lemn au fost infestate înainte de introducerea lor în zona în cauză şi nu a avut loc nicio multiplicare a organismului dăunător specificat sau este o constatare izolată, care nu se preconizează că va conduce la stabilirea acestuia; precum şi
b)organismul dăunător specificat nu s-a instalat şi răspândirea sau înmulţirea cu succes a organismului dăunător specificat nu sunt posibile din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice şi măsurile de eradicare luate.
(2)Dacă utilizează derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:
a)ia măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale;
b)pe parcursul a cel puţin unui ciclu de viaţă al organismului dăunător specificat plus un an suplimentar şi timp de cel puţin patru ani consecutivi, supraveghează o lăţime de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau în jurul locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat şi intensiv, în conformitate cu articolul 3, cel puţin în prima perioadă de zbor a organismului dăunător specificat;
c)urmăreşte originea infestării, examinând plantele specificate, lemnul sau materialul de ambalaj din lemn specificat din jurul constatării pentru orice semn de infestare, inclusiv prin eşantionare distructivă specifică, pentru a elimina prezenţa larvelor;
d)sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat; precum şi
e)ia orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, ţinând seama de ISPM nr. 9 (7) şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (8).
(7)Guidelines for pest eradication programmes - Reference Standard ISPM No 9 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Orientări pentru programele de eradicare a dăunătorilor - Standard de referinţă ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor), Roma.
(8)The use of integrated measures in a systems approach for pest risk management - Reference Standard ISPM No 14 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători - Standardul de referinţă ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor), Roma.
Ancheta menţionată la alineatul (2) litera (b) nu este necesară în cazurile în care prezenţa sau apariţia adulţilor organismului dăunător specificat în planta gazdă, în lemnul specificat sau în materialul de ambalaj din lemn specificat poate fi exclusă fără echivoc, iar motivele acestei concluzii au fost comunicate Comisiei în scris.
Art. 7: Eliminarea zonei demarcate
(1)O zonă demarcată poate fi eliminată dacă, pe baza anchetelor menţionate la articolul 8, organismul dăunător specificat nu a fost detectat în zona demarcată timp de cel puţin patru ani consecutivi.
(2)Demarcarea poate fi anulată, de asemenea, în cazurile în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1).
Art. 8: Anchete anuale în zonele demarcate
(1)În zonele demarcate, autorităţile competente efectuează anchete anuale intensive asupra plantelor-gazdă, astfel cum se menţionează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a detecta prezenţa organismului dăunător specificat, ţinând seama de informaţiile menţionate în fişa de anchetă privind organismele dăunătoare şi în conformitate cu alineatele (2)-(5) din prezentul articol.
(2)După caz, autoritatea competentă efectuează prelevări de probe distructive specifice.
(3)În cazurile în care se utilizează plante-santinelă, respectivele plante specificate fac obiectul unor inspecţii cel puţin o dată pe lună. Acestea sunt distruse şi examinate cel târziu înainte ca organismul dăunător specificat să poată finaliza un ciclu complet de viaţă în zona stabilită de autoritatea competentă în cauză.
(4)Concepţia anchetei ia în considerare Orientările generale ale autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri. Concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate pentru anchetele de detectare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puţin 95 % un nivel al prezenţei organismului dăunător specificat de 1 %.
(5)Autoritatea competentă efectuează anchete anuale la momente adecvate pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat prin inspecţii asupra plantelor-gazdă, pe o rază de cel puţin 1 km de la o instalaţie de tratare sau de prelucrare a lemnului, a materialelor de ambalaj din lemn şi a scoarţei de lemn specificat.
Art. 9: Măsuri de eradicare
(1)În vederea eradicării organismului dăunător specificat, autorităţile competente iau următoarele măsuri în zonele demarcate:
a)tăierea imediată a plantelor infestate şi a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul dăunător specificat, precum şi îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă se observă galerii larvare mai jos de coletul rădăcinii plantei infestate; în cazurile în care plantele infestate au fost depistate în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat, tăierea şi îndepărtarea se efectuează înainte de începerea următoarei perioade de zbor;
b)tăierea tuturor plantelor specificate pe o rază de cel puţin 100 m în jurul plantelor infestate şi examinarea acelor plante specificate pentru depistarea oricărui simptom de infestare;
c)îndepărtarea, examinarea şi eliminarea în siguranţă a plantelor tăiate în conformitate cu literele (a) şi (b), luând toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii şi după tăiere;
d)îndepărtarea, examinarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a lemnului, scoarţei şi materialului de ambalaj din lemn asociate infestării, luând toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat;
e)interzicerea oricărei deplasări a plantelor specificate, a lemnului specificat şi a materialelor de ambalaj din lemn specificat potenţial infestate în afara zonei delimitate;
f)investigarea originii infestării prin identificarea plantelor, a lemnului, a scoarţei şi a altor obiecte asociate cu infestarea şi examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă specifică;
g)după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile;
h)interdicţia prezenţei unor noi plante specificate în aer liber în zona menţionată la litera (b), cu excepţia locurilor de producţie menţionate la punctul 17.2 din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2019/2072 şi a plantelor-santinelă;
i)sensibilizarea publicului cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile de eradicare prevăzute în prezentul articol, inclusiv cu privire la condiţiile privind circulaţia plantelor specificate din zona demarcată;
j)după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele legate de accesibilitatea şi eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizica sau juridică responsabilă de ele;
k)orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare ("ISPM") nr. 9 (9) şi la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (10).
(9)Guidelines for pest eradication programmes - Reference Standard ISPM No 9 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Orientări pentru programele de eradicare a dăunătorilor - Standard de referinţă ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor), Roma. Publicare: 15 decembrie 2011.
(10)The use of integrated measures in a systems approach for pest risk management - Reference Standard ISPM No 14 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători - Standardul de referinţă ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor), Roma. Publicare: 8 ianuarie 2014.
În cazul primului paragraf litera (a), dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci şi a rădăcinilor de suprafaţă, acestea trebuie să fie îngropate la cel puţin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecţie împotriva insectelor.
(2)Anchetele oficiale anuale cu o lăţime de cel puţin 1 km în jurul locurilor de producţie menţionate la punctul 17.2 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 se bazează pe Orientările generale ale autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un nivel de încredere de cel puţin 99 %, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1 %.
(3)În cazul circulaţiei lemnului, a materialului de ambalaj din lemn şi a scoarţei de lemn specificat în afara zonei delimitate şi dacă nu sunt disponibile instalaţii de tratare sau de prelucrare în zona delimitată, lemnul, materialul de ambalaj de lemn şi scoarţa de lemn specificat sunt deplasate la cea mai apropiată instalaţie adecvată din afara zonei delimitate, pentru a se asigura tratarea sau prelucrarea imediată în conformitate cu punctele 30-32 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Deplasarea respectivă se efectuează sub control oficial şi în condiţii închise, astfel încât să se asigure că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi.
Organismul oficial responsabil efectuează anchete anuale la momente adecvate pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat, efectuând inspecţii care vizează plantele-gazdă pe o lăţime de cel puţin 1 km de respectiva instalaţie de tratare sau de prelucrare.
(4)Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf litera (b), în cazul în care o autoritate competentă concluzionează că tăierea nu este o opţiune adecvată pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii sociale, culturale sau de mediu deosebite a acestora, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru depistarea oricărui simptom de infestare şi se iau măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel înalt de protecţie, în vederea prevenirii oricărei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat de la plantele respective.
Art. 10: Măsuri de izolare
(1)În zonele infestate din zonele demarcate pentru izolare, astfel cum sunt enumerate în anexa I, autorităţile competente iau toate măsurile următoare:
a)tăierea plantelor infestate şi a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul dăunător specificat, precum şi îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă se observă galerii larvare mai jos de coletul rădăcinii plantei infestate;
b)îndepărtarea, examinarea şi eliminarea în siguranţă a plantelor tăiate în conformitate cu litera (a), luând măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii şi după tăiere;
c)interzicerea oricărei deplasări a plantelor specificate, a lemnului specificat şi a materialelor de ambalaj din lemn specificat potenţial infestate în afara zonei delimitate;
d)după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante nesusceptibile;
e)interzicerea prezenţei în zona infestată a unor noi plante specificate în aer liber, cu excepţia locurilor de producţie menţionate la punctul 17.2 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 şi a plantării de plante-santinelă;
f)sensibilizarea publicului cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile de izolare prevăzute la prezentul articol, inclusiv cu privire la condiţiile privind circulaţia plantelor specificate din zona demarcată stabilită în conformitate cu articolul 5;
g)după caz, măsuri specifice de abordare a oricăror alte aspecte sau complicaţii care ar putea să apară în mod rezonabil şi care împiedică, afectează sau întârzie acţiunile de împiedicare a răspândirii, în special cele legate de tăierea şi distrugerea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de forma de proprietate sau de persoana responsabilă de ele;
h)orice altă măsură care poate contribui la izolarea organismului dăunător specificat.
În cazul de la primul paragraf litera (a), activităţile de tăiere trebuie să înceapă imediat, însă în cazurile în care plantele infestate au fost depistate în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat, tăierea şi îndepărtarea se efectuează înainte de începerea următoarei perioade de zbor; Dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci şi a rădăcinilor de suprafaţă, acestea trebuie să fie îngropate la cel puţin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecţie împotriva insectelor.
(2)Anchetele oficiale anuale cu o lăţime de cel puţin 1 km în jurul locurilor de producţie menţionate la punctul 17.2 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 se bazează pe Orientările generale ale autorităţii pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un nivel de încredere de cel puţin 99 %, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1 %.
Organismul oficial responsabil efectuează anchete anuale la momente adecvate pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat, efectuând inspecţii care vizează plantele-gazdă pe o lăţime de cel puţin 1 km de respectiva instalaţie de tratare sau de prelucrare.
(3)În cazul circulaţiei lemnului, a materialului de ambalaj din lemn şi a scoarţei de lemn specificat în afara zonei delimitate şi din zona infestată către zona-tampon, dacă nu sunt disponibile instalaţii de tratare sau de prelucrare în zona delimitată, lemnul, materialul de ambalaj de lemn şi scoarţa de lemn specificat sunt deplasate la cea mai apropiată instalaţie adecvată din afara zonei delimitate, pentru a se asigura tratarea sau prelucrarea imediată în conformitate cu punctele 30-32 din anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Deplasarea respectivă se efectuează sub control oficial şi în condiţii închise, astfel încât să se asigure că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi.
(4)În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică articolele 17 şi 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031, după caz.
Art. 11: Obligaţii de raportare
(1)Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei şi celorlalte state membre un raport privind măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent, în temeiul prezentului regulament şi rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 3-10.
Respectivul raport include:
a)numărul de eşantioane prelevate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2);
b)motivele pentru utilizarea derogării prevăzute la articolul 9 alineatul (4) şi măsurile luate ca urmare a acesteia.
(2)Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul articolului 8 se transmit Comisiei utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II.
Art. 12: Abrogarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/893
Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 se abrogă.
Art. 13: Intrarea în vigoare şi aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Următoarele dispoziţii se aplică de la 1 ianuarie 2027:
(a)articolul 3 alineatul (2);
(b)articolul 5 alineatul (5) al doilea paragraf;
(c)articolul 8 alineatul (4);
(d)articolul 9 alineatul (2);
(e)articolul 10 alineatul (2).
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 29 septembrie 2025.
Pentru Comisie Preşedinta Ursula VON DER LEYEN |
ANEXA I:Zone demarcate pentru izolare
ITALIA
Numărul Europhyt al zonei demarcate (ZD) | Zona din ZD | Regiunea | Municipalităţi sau alte delimitări administrative/geografice |
206 | Zonă infestată | Marche | Parte a următoarelor municipalităţi: Ostra, Senigallia, Trecastelli, Corinaldo, Ostra Vetere, Belvedere Ostrense |
Zonă-tampon | Parte a următoarelor municipalităţi: Ostra, Senigallia, Trecastelli, Corinaldo, Ostra Vetere, Belvedere Ostrense, Morro d’Alba, Montecarotto | ||
358 | Zonă infestată | Marche | Întregul teritoriu al următoarelor comune: Monte Urano, Rapagnano, Magliano di Tenna, Belmonte Piceno, Grottazzolina, Monte Vidon Corrado. Parte a următoarelor municipalităţi: Sant’Elpidio a Mare, Torre San Patrizio, Monte San Pietrangeli, Francavilla d’Ete, Montegiorgio, Falerone, Servigliano, Montottone, Monte Gilberto, Ponzano di Fermo, Fermo |
Zonă-tampon | Întregul teritoriu al Porto San Giorgio Parte a următoarelor municipalităţi: Porto Sant’Elpidio, Sant’Elpidio a Mare, Montegranaro, Torre San Patrizio, Monte San Pietrangeli, Monte San Giusto, Corridonia, Francavilla d’Ete, Mogliano, Montegiorgio, Massa Fermana, Montappone, Monsampietro Morico, Loro Piceno, Sant’Angelo in Pontano, Falerone, Penna San Giovanni, Servigliano, Monteleone di Fermo, Monsampietro Morico, Montottone, Monte Vidon Combatte, Monte Giberto, Petritoli, Ponzano di Fermo, Fermo, Monterubbiano, Lapedona, Santa Vittoria in Matenano. | ||
866 | Zonă infestată | Marche | Întregul teritoriu al următoarelor comune: Civitanova Marche, Montecosaro. Parte a următoarelor municipalităţi: Morrovalle, Montegranaro, Sant’Elpidio a Mare, Porto Sant’Elpidio. |
Zonă-tampon | Parte a următoarelor municipalităţi: Porto Sant’Elpidio, Sant’Elpidio a Mare, Potenza Picena, Montelupone, Morrovalle, Monte San Giusto, Montegranaro. |
ANEXA II:Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în temeiul articolului 8
PARTEA A:
1.Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale
1. Descrierea zonei demarcate (ZD) | 2. Dimensiunea iniţială a ZD (ha) | 3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha) | 4. Abordare (eradicare sau izolare) | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Zone de risc identificate | 8. Zone de risc inspectate | 9. Material vegetal/marfă | 10. Lista speciilor de plante-gazdă | 11. Calendar | 12. Detalii privind ancheta | 13. Număr de eşantioane simptomatice analizate: i: Total ii: Pozitive iii: Negative iv: Nedeterminate | 14. Număr de eşantioane asimptomatice analizate: i: Total ii: Pozitive iii: Negative iv: Nedeterminate | 15. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei (1) | 16. Observaţii | |||||||||||||||||
(A) Numărul de examinări vizuale | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(B) Numărul total de eşantioane prelevate | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(C) Tipul de capcane [sau altă metodă alternativă (de exemplu, plase de capturare)] | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare) | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(E) Numărul de locuri cu capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D) | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(F) Tip de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA) | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(G) Numărul total de teste | ||||||||||||||||||||||||||||||||
(H) Alte măsuri (de exemplu, câini-detectiv, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare) | ||||||||||||||||||||||||||||||||
Nume | Data stabilirii | Descriere | Număr | (I) Numărul de alte măsuri | Număr | Data | ||||||||||||||||||||||||||
A | B | C | D | E | F | G | H | I | i | ii | iii | iv | i | ii | iii | iv | ||||||||||||||||
(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiilor pentru controalele oficiale şi a componentelor sistemice ale acestuia (Regulamentul IMSOC) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1715/oj). | ||||||||||||||||||||||||||||||||
2.Instrucţiuni privind completarea modelului
Dacă se completează prezentul model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.
Pentru coloana 1: Indicaţi denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.
Pentru coloana 2: Indicaţi dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.
Pentru coloana 3: Indicaţi dimensiunea ZD după anchetă.
Pentru coloana 4: Indicaţi abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeţi atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.
Pentru coloana 5: Indicaţi zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor) pe rânduri diferite.
Pentru coloana 6: Indicaţi numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:
1.În aer liber (zonă de producţie): 1.1. teren (arabil, păşune); 1.2. livezi/plantaţii viticole; 1.3. pepinieră; 1.4. păduri;
2.În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare);
3.Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).
Pentru coloana 7: Indicaţi zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc.
Pentru coloana 8: Indicaţi indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.
Pentru coloana 9: Indicaţi plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul specifice.
Pentru coloana 10: Indicaţi lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.
Pentru coloana 11: Indicaţi lunile anului când a fost efectuată ancheta.
Pentru coloana 12: Indicaţi detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Indicaţi menţiunea N/A atunci când informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică.
Pentru coloanele 13 şi 14: Indicaţi rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).
Pentru coloana 15: Indicaţi notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicaţi, în coloana 16 ("Observaţii"), motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie.
PARTEA B:
1.Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice
1. Descrierea zonei demarcate (ZD) | 2. Dimensiunea iniţială a ZD (ha) | 3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha) | 4. Abordare | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Calendar | A. Definiţia anchetei (parametri de intrare pentru RiBESS+) | B. Efortul de eşantionare | C. Rezultatele anchetei | 25. Observaţii | |||||||||||||||||||||||||||||
8. Populaţia ţintă | 9. Unităţi epidemiologice | 10. Metode de detectare | 11. Eficienţa eşantionării | 12. Sensibilitatea metodei | 13. Factori de risc (activităţi, localizări şi zone) | 14. Numărul de unităţi epidemiologice inspectate | 15. Numărul de examinări vizuale | 16. Număr de eşantioane | 17. Număr de capcane | 18. Numărul de locuri cu capcane | 19. Numărul de teste | 20. Numărul de alte măsuri | 21. Rezultate | 22. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 | 23 Nivelul de încredere obţinut | 24. Prevalenţa estimată a concepţiei | |||||||||||||||||||||||
Nume | Data stabilirii | Descriere | Număr | Speciile gazdă | Suprafaţă (ha sau altă unitate mai relevantă) | Unităţi de inspecţie | Descriere | Unităţi | Examinări vizuale | Plasare de capcane | Testare | Alte metode | Factor de risc | Niveluri de risc | Număr de locaţii | Riscuri relative | Proporţia populaţiei de plante gazdă | Pozitive | Negative | Nedeterminate | Număr | Data | |||||||||||||||||
2.Instrucţiuni pentru modul de completare a modelului
Explicaţi ipotezele de bază pentru concepţia anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumaţi şi justificaţi:
- populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;
- metoda de detectare şi sensibilitatea metodei;
- factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc şi riscurile relative corespunzătoare şi proporţiile populaţiei de plante-gazdă.
Pentru coloana 1: Indicaţi denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.
Pentru coloana 2: Indicaţi dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.
Pentru coloana 3: Indicaţi dimensiunea ZD după anchetă.
Pentru coloana 4: Indicaţi abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeţi atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.
Pentru coloana 5: Indicaţi zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, indicaţi zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor) pe rânduri diferite.
Pentru coloana 6: Indicaţi numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:
1.În aer liber (zonă de producţie): 1.1. teren (arabil, păşune); 1.2. livezi/plantaţii viticole; 1.3. pepinieră; 1.4. păduri;
2.În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare);
3.Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).
Pentru coloana 7: Indicaţi lunile anului când au fost efectuate anchetele.
Pentru coloana 8: Indicaţi populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificaţi alegerea făcută în ipotezele de bază. Indicaţi unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. "Unitate de inspecţie" înseamnă plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectorii organismului dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare.
Pentru coloana 9: Indicaţi unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. "Unitate epidemiologică" înseamnă o zonă omogenă unde interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar conduce la aceeaşi epidemiologie dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punctul de vedere epidemiologic, cu cel puţin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populaţie de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie să fie justificată în ipotezele de bază.
Pentru coloana 10: Indicaţi metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicaţi cu N/A atunci când informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.
Pentru coloana 11: Indicaţi o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate ale unei plante infectate. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conţine organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.
Pentru coloana 12: "Sensibilitatea metodei" înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezenţa organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacităţii eşantionării (adică probabilitatea de a selecta părţi infectate ale unei plante infectate) cu sensibilitatea metodei de diagnostic (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau test de laborator utilizate în procesul de identificare).
Pentru coloana 13: A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, indicaţi nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă.
Pentru coloana B: Indicaţi detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicaţi menţiunea N/A atunci când informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informaţiile care se indică în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare".
Pentru coloana 18: A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite).
Pentru coloana 21: A se indica numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).
Pentru coloana 22: A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicaţi, în coloana 25 ("Observaţii"), motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie.
Pentru coloana 23: A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 31. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absenţa dăunătorilor se calculează pe baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa estimată a concepţiei.
Pentru coloana 24: A se indica prevalenţa estimată a concepţiei pe baza unei estimări anterioare anchetei a prevalenţei efective probabile a organismului dăunător în zonă. Prevalenţa estimată a concepţiei este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1 %.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 3 decembrie 2025