Regulamentul 1511/30-iun-2025 de completare a Directivei (UE) 2024/1275 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

Neintrat în vigoare

Versiune de la: 4 Noiembrie 2025

Dată act: 30-iun-2025

Emitent: Comisia Europeana

(2)Directiva (UE) 2024/1275 impune statelor membre să stabilească cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele acestora, în vederea atingerii cel puţin a nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor. Statele membre au, de asemenea, obligaţia de a se asigura că cerinţele pe care le stabilesc pentru sistemele tehnice ale clădirilor ating cel puţin cele mai recente niveluri optime din punctul de vedere al costurilor. Este la latitudinea statelor membre să decidă dacă referinţa utilizată la nivel naţional ca rezultat final al calculelor nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este calculată din perspectivă macroeconomică (luând în considerare costurile şi beneficiile investiţiilor pentru eficienţă energetică pentru societate în ansamblul ei) sau din punct de vedere strict financiar (luând în calcul numai investiţia ca atare). Cerinţele minime de performanţă energetică la nivel naţional nu trebuie să fie mai indulgente cu mai mult de 15 % decât rezultatul calculelor nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, considerat ca fiind referinţa la nivel naţional. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor trebuie să se situeze în intervalul nivelurilor de performanţă pentru care analiza cost-beneficiu a ciclului de viaţă este pozitivă.

(4)Performanţa componentelor de sine stătătoare intră în domeniul de aplicare al reglementărilor specifice produselor. Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European şi al Consiliului (²) stabileşte cerinţe minime de performanţă energetică pentru aproape toate categoriile de bunuri fizice, inclusiv pentru produsele cu impact energetic. La stabilirea cerinţelor naţionale pentru sistemele tehnice ale clădirilor, statele membre trebuie să ţină seama de măsurile de punere în aplicare stabilite în temeiul regulamentului respectiv şi de măsurile existente adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³). Performanţa produselor pentru construcţii care urmează să fie utilizate pentru calcule în temeiul prezentului regulament trebuie să fie determinată în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (UE) 2024/3110 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴), precum şi cu măsurile existente adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵).

(5)Obiectivul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale performanţei energetice ar putea, în anumite circumstanţe, să justifice stabilirea de către statele membre a unor cerinţe privind nivelul optim din punctul de vedere al costurilor pentru elementele clădirii care, în practică, ridică obstacole în privinţa unor soluţii de proiectare a clădirilor sau opţiuni tehnice, precum şi să stimuleze utilizarea unor produse cu impact energetic care au o performanţă energetică mai bună şi, după caz, o performanţă mai bună în ceea ce priveşte emisiile. În conformitate cu articolul 2 punctul 32 din Directiva (UE) 2024/1275, pentru a determina nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, trebuie luate în considerare externalităţile de mediu şi de sănătate ale consumului de energie, precum şi costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ca parte a costurilor energiei.

(6)Etapele care alcătuiesc cadrul metodologic comparativ sunt stabilite în anexa VII la Directiva (UE) 2024/1275 şi includ stabilirea unor clădiri de referinţă, definiţia măsurilor de eficienţă energetică şi a măsurilor bazate pe surse regenerabile de energie care urmează să fie aplicate clădirilor de referinţă, evaluarea consumului total de energie primară şi a emisiilor rezultate în urma acestor măsuri, precum şi calcularea costurilor măsurilor respective, şi anume valoarea actualizată netă.

(7)Cadrul comun de calcul al performanţei energetice stabilit în anexa I la Directiva (UE) 2024/1275 se aplică, de asemenea, tuturor etapelor cadrului metodologic de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, în special în etapa de calcul al performanţei energetice şi a emisiilor clădirilor şi a elementelor acestora. Producţia de energie la faţa locului care utilizează surse regenerabile de energie disponibile la nivel local (de exemplu, căldură ambiantă, căldură geotermală, energie termică solară, fotovoltaică etc.) înlocuieşte energia furnizată din reţea şi reduce impactul clădirii asupra reţelei energetice. Pentru a reprezenta aceste beneficii, impactul autoutilizării energiei din surse regenerabile produse la faţa locului nu trebuie luat în considerare în consumul total de energie primară. Statele membre dispun de flexibilitate în ceea ce priveşte modul în care contabilizează energia din surse regenerabile produsă la faţa locului care este consumată pentru alte utilizări decât PEC sau este exportată în reţea la calcularea energiei primare a unei clădiri.

(8)În sensul prezentului regulament, performanţa în materie de emisii se referă atât la emisiile operaţionale produse la faţa locului (directe), cât şi la cele rezultate din producţia în afara amplasamentului a energiei utilizate de clădire (indirecte). Atunci când calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, statele membre ar putea lua în considerare şi potenţialul de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viaţă.

(9)În scopul adaptării cadrului metodologic comparativ la circumstanţele naţionale, statele membre ar trebui să stabilească ciclul de viaţă economică estimat al unei clădiri şi/sau al unui element al clădirii; costul adecvat pentru purtătorii de energie, produse, sisteme, costuri de întreţinere, operaţionale şi costurile forţei de muncă; factorii de conversie a energiei primare din surse regenerabile şi neregenerabile sau factorii de ponderare pentru fiecare purtător de energie; factorii de conversie a emisiilor de gaze cu efect de seră; evoluţia preţului energiei care urmează să fie presupusă pentru combustibilii utilizaţi în contextul lor naţional pentru energia utilizată în clădiri, ţinând seama, după caz, de costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi evoluţia preţului carbonului. În ceea ce priveşte evoluţia preţului energiei şi al carbonului, statele membre trebuie să ţină seama de informaţiile furnizate de Comisie, precum şi de noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru emisiile provenite din arderea combustibililor în clădiri, în transportul rutier şi în alte sectoare (⁶). Statele membre pot include, de asemenea, evaluarea în bani a beneficiilor multiple ale măsurilor de eficienţă energetică în calculele lor privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, inclusiv, de exemplu, pentru sănătatea publică şi privată şi pentru produsul intern brut (PIB).

(10)Rata de actualizare reflectă într-o anumită măsură nu numai priorităţile de politică (pentru calculele din perspectivă macroeconomică), ci şi diferitele medii de finanţare şi condiţii ipotecare. Alegerea unei rate de actualizare ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatului calculelor cadrului metodologic comparativ, iar statele membre trebuie să stabilească rata de actualizare cea mai adecvată pentru fiecare calcul după efectuarea evaluării sensibilităţii. Prin urmare, statele membre trebuie să stabilească şi ratele de actualizare care vor fi utilizate la calculul din perspectivă macroeconomică şi la cel din perspectivă financiară, după efectuarea analizei de sensibilitate a cel puţin două rate de actualizare pentru fiecare calcul.

(11)În conformitate cu angajamentele naţionale de reducere a emisiilor stabilite pentru principalii poluanţi atmosferici în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁷) şi cu standardele mai stricte de calitate a aerului stabilite prin Directiva (UE) 2024/2881 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁸), emisiile de poluanţi atmosferici sunt introduse în calculul din perspectivă macroeconomică. Perspectiva mai largă oferită de calculul macroeconomic prevăzut în prezentul regulament, inclusiv evaluarea în bani a impactului asupra sănătăţii şi mediului legat de emisiile de PM2,5 şi NOx, precum şi a costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), oferă informaţii care ar putea fi utile, inclusiv în afara calculului nivelului optim din punctul de vedere al costurilor, de exemplu pentru stabilirea unor cerinţe suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte performanţa în materie de emisii, şi a unor obiective mai ample de politică în domeniul climei, al mediului şi al sănătăţii publice.

(12)Pentru a asigura o abordare comună în aplicarea cadrului metodologic comparativ de către statele membre, Comisia trebuie să stabilească condiţiile cadru esenţiale necesare pentru calcularea valorii actualizate nete, cum ar fi anul de începere a calculului, categoriile de costuri care trebuie luate în considerare şi perioada de calcul care urmează să fie utilizată. Prezentul regulament ar trebui să înlocuiască cadrul metodologic comparativ existent prevăzut în Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei (⁹).

(13)Stabilirea unei perioade de calcul comune nu intră în conflict cu dreptul statelor membre de a stabili ciclul de viaţă economică estimat al clădirilor sau al elementelor acestora, întrucât aceasta poate fi fie mai lungă, fie mai scurtă decât perioada de calcul stabilită. Ciclul de viaţă economică estimat al unei clădiri sau al unui element al acesteia are doar o influenţă limitată asupra perioadei de calcul, deoarece aceasta din urmă este determinată în schimb de ciclul de renovare a unei clădiri, reprezentând perioada de timp după care o clădire este supusă unei renovări majore.

(15)Factorii de energie primară sau factorii de ponderare prospectivi şi factorii de emisie de gaze cu efect de seră, luaţi în considerare în mod corespunzător pe parcursul perioadei de calcul, permit luarea în considerare la calcul a decarbonizării progresive a reţelei de energie electrică şi a reţelelor eficiente de încălzire centralizată, în conformitate cu obiectivele de reducere a emisiilor şi de neutralitate climatică pentru 2030 stabilite în planurile naţionale privind energia şi clima prezentate Comisiei în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰). Aceşti factori trebuie specificaţi în mod corespunzător, de exemplu, luând în considerare situaţia din primul an de calcul şi progresele preconizate pe întreaga durată de viaţă a clădirii. Aceşti factori ar trebui revizuiţi şi, dacă este necesar, actualizaţi de fiecare dată când se efectuează un nou calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor. Aceştia pot coincide cu factorii stabiliţi pentru calcularea performanţei energetice a clădirilor, stabiliţi în conformitate cu anexa I la Directiva (UE) 2024/1275. Factorii de energie primară sau factorii de ponderare prospectivi trebuie utilizaţi în calcul, în timp ce utilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră prospective este recomandată.

(¹⁰)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).

(16)Cadrul metodologic comparativ trebuie să permită statelor membre să compare rezultatele calculelor nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare şi să utilizeze rezultatul comparaţiei pentru a se asigura că cerinţele minime de performanţă energetică sunt stabilite în vederea realizării cel puţin a nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor şi, după caz, a unor valori de referinţă mai stricte, cum ar fi cerinţele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi cerinţele privind clădirile cu emisii zero. Nivelurile respective trebuie să fie aliniate la traiectoriile naţionale stabilite în planurile naţionale privind energia şi clima (PNEC) prezentate Comisiei în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. De asemenea, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a lua în considerare stabilirea unor cerinţe minime de performanţă energetică la nivelul optim din punctul de vedere al costurilor pentru categoriile de clădiri pentru care nu au existat până în prezent cerinţe minime de performanţă energetică.

(19)Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor sunt, de asemenea, relevante pentru noul standard privind "clădirile cu emisii zero", definit la articolul 2 punctul 2 din Directiva (UE) 2024/1275, întrucât pragurile maxime ale consumului de energie primară trebuie stabilite în vederea atingerii cel puţin a nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor şi trebuie revizuite de fiecare dată când se revizuiesc nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor. În conformitate cu definiţia clădirilor cu emisii zero, măsurile care produc la faţa locului emisii de carbon generate de combustibilii fosili nu pot fi luate în considerare la calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor pentru clădirile cu emisii zero.

Art. 2: Definiţii

Art. 3: Cadrul metodologic comparativ

(4)În scopul calculului menţionat la alineatul (1), statele membre completează cadrul metodologic comparativ prin stabilirea tuturor elementelor următoare:

(6)Statele membre efectuează o analiză pentru a determina sensibilitatea rezultatului calculului la modificările parametrilor aplicaţi, acoperind cel puţin impactul diferitelor evoluţii ale preţurilor la energie şi ratele de actualizare pentru perspectivele macroeconomice şi financiare menţionate la articolul 4 alineatul (1) şi, în mod ideal, şi la modificările altor parametri care se preconizează că vor avea un impact semnificativ asupra rezultatului calculelor, cum ar fi evoluţia preţurilor la alte produse decât energia.

Art. 4: Compararea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, calculate cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare

Art. 5: Revizuirea calculelor nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor

Art. 6: Raportare

(2)În cazul în care statele membre trebuie să modifice cerinţele minime de performanţă energetică în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva (UE) 2024/1275, raportul include un plan care prezintă măsurile adecvate pentru efectuarea acestor modificări. În acest sens, nivelul cerinţelor minime de performanţă energetică în vigoare, care este semnificativ mai puţin eficient energetic, este calculat ca diferenţa dintre media tuturor cerinţelor minime de performanţă energetică în vigoare şi media tuturor nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, care rezultă din calculul utilizat ca referinţă la nivel naţional pentru toate clădirile de referinţă comparabile şi tipurile de clădiri utilizate.

Art. 8: Intrare în vigoare şi aplicare

ANEXA I:Cadru metodologic de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor

1.STABILIREA CLĂDIRILOR DE REFERINŢĂ

1.3.

În cazul în care un stat membru este în măsură să demonstreze în raportul prevăzut la articolul 6 din prezentul regulament că o clădire de referinţă stabilită este aplicabilă mai multor categorii de clădiri, acesta poate reduce numărul de clădiri de referinţă utilizate şi, prin urmare, numărul de calcule. Statele membre trebuie să-şi justifice abordarea pe baza unei analize care să arate că o clădire de referinţă care este utilizată pentru a deservi mai multor categorii de clădiri este reprezentativă pentru parcul imobiliar al tuturor categoriilor vizate.

1.4.

Pentru fiecare categorie de clădiri se stabileşte cel puţin o clădire de referinţă pentru clădirile noi şi cel puţin două clădiri de referinţă pentru clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore. Clădirile de referinţă pot fi stabilite pe baza subcategoriilor de clădiri (de exemplu, diferenţiate în funcţie de dimensiune, vechime, structură de cost, material de construcţie, model de utilizare sau zonă climatică) care iau în considerare caracteristicile parcului imobiliar naţional. Clădirile de referinţă şi caracteristicile acestora corespund structurii cerinţelor de performanţă energetică actuale sau planificate.

1.8.

Statele membre calculează, de asemenea, nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru elementele clădirilor instalate în clădiri existente sau le derivă din calculele realizate la nivel de clădire. La stabilirea cerinţelor privind elementele clădirilor instalate în clădiri existente, cerinţele optime din punctul de vedere al costurilor trebuie să ia în considerare, în măsura în care este posibil, interacţiunea elementului respectiv cu întreaga clădire de referinţă şi alte elemente ale clădirii.

1.10.

În cazul în care un stat membru optează să ia în considerare potenţialul de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viaţă pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, parametrii care depăşesc performanţa operaţională în materie de energie şi emisii a clădirii de referinţă şi care au un impact asupra potenţialului său de încălzire globală pe durata întregului ciclu de viaţă sunt, de asemenea, luaţi în considerare ca parte a măsurilor/pachetelor/variantelor.

2.IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ, A MĂSURILOR BAZATE PE SURSE REGENERABILE DE ENERGIE ŞI/SAU A PACHETELOR ŞI A VARIANTELOR ACESTOR MĂSURI PENTRU FIECARE CLĂDIRE DE REFERINŢĂ

2.3.

Statele membre identifică, de asemenea, măsuri/pachete/variante care utilizează energie din surse regenerabile atât pentru clădirile noi, cât şi pentru cele existente. Normele obligatorii din punct de vedere juridic prevăzute în legislaţia naţională de transpunere a articolului 15a din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) sunt considerate drept o măsură/un pachet/o variantă care trebuie aplicat(ă) în statul membru respectiv.

(¹) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj).

2.4.

Măsurile/pachetele/variantele de eficienţă energetică identificate pentru calcularea cerinţelor optime din punctul de vedere al costurilor includ măsurile necesare pentru a îndeplini cerinţele minime de performanţă energetică aplicabile în prezent. Dacă este cazul, acestea includ, de asemenea, măsurile/pachetele/variantele necesare pentru a îndeplini cerinţele sistemelor naţionale de sprijin. Statele membre includ, de asemenea, măsurile/pachetele/variantele necesare pentru a îndeplini cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile cu emisii zero pentru clădirile noi şi, eventual, pentru clădirile existente, astfel cum sunt definite la articolul 11 din Directiva (UE) 2024/1275.

2.6.

Măsurile de eficienţă energetică selectate şi măsurile bazate pe energie din surse regenerabile, precum şi pachetele/variantele acestora trebuie să fie compatibile cu cerinţele de bază pentru lucrările de construcţie, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 2024/3110 şi specificate de statele membre şi cu caracteristicile esenţiale de mediu prestabilite enumerate în anexa II la regulamentul respectiv. De asemenea, acestea sunt compatibile cu nivelurile de calitate a mediului interior (IEQ), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 66 din Directiva (UE) 2024/1275. Se iau în considerare cerinţele IEQ introduse la articolul 7 alineatul (6), la articolul 8 alineatul (3) şi la articolul 13 alineatul (5). În cazurile în care măsurile produc niveluri diferite de confort, acest aspect este evidenţiat în calcule.

3.CALCULAREA CONSUMULUI TOTAL DE ENERGIE PRIMARĂ ŞI A PERFORMANŢEI ÎN MATERIE DE EMISII CARE REZULTĂ DIN APLICAREA UNOR ASTFEL DE MĂSURI ŞI PACHETE DE MĂSURI PENTRU O CLĂDIRE DE REFERINŢĂ

3.3.

Energia din surse regenerabile produsă şi autoutilizată la faţa locului pentru serviciile PEC nu se ia în considerare în consumul total de energie primară. Energia din surse regenerabile produsă la faţa locului şi utilizată la faţa locului pentru alte utilizări decât PEC sau exportată în reţea poate fi dedusă din consumul de energie primară. Producţia de energie din surse regenerabile la faţa locului se calculează utilizând modele suborare, orare sau lunare ajustate, de exemplu, prin luarea în considerare a factorilor de corecţie lunară.

3.7.

Statele membre calculează, de asemenea, performanţa în materie de emisii utilizând factorii de emisie stabiliţi la nivel naţional, regional şi/sau local. În acest context, performanţa în materie de emisii se referă la emisiile operaţionale. Statele membre pot lua în considerare potenţialul de încălzire globală pe durata ciclului de viaţă şi, în acest scop, pot utiliza o metodologie de calcul în temeiul anexei III la Directiva (UE) 2024/1275, concepută pentru calcularea GWP al clădirilor noi.

3.8.

La calcul, statele membre pot lua în considerare schimbările viitoare ale condiţiilor climatice exterioare în conformitate cu cele mai bune previziuni climatice disponibile, inclusiv valurile de căldură şi de frig. În acest scop, statele membre pot face trimitere la datele privind grade-zile de încălzire şi grade-zile de răcire, publicate anual de Eurostat pentru a-şi elabora previziunile naţionale, sau pot face trimitere la previziunile elaborate de Comisie şi menţionate în anexa II. Pot fi utilizate alte surse relevante, cu condiţia ca acestea să fie suficient documentate şi raportate Comisiei.

4.CALCULAREA COSTULUI GLOBAL ÎN CEEA CE PRIVEŞTE VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ A FIECĂREI CLĂDIRI DE REFERINŢĂ

4.1.Categorii de costuri

(d)Costul emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta reflectă costurile operaţionale cuantificate, evaluate în bani şi actualizate ale CO2 rezultat din emisiile de gaze cu efect de seră, în tone de echivalent CO2 pe perioada de calcul. În cazul în care un stat membru optează să ia în considerare GWP pe durata ciclului de viaţă pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, indicând contribuţia globală a clădirii pe parcursul întregului său ciclu de viaţă la emisii care conduc la schimbări climatice, costul emisiilor de gaze cu efect de seră poate fi extins pentru a-l include.

4.2.Principii generale pentru calcularea costurilor

(a)În proiectarea evoluţiilor costurilor cu energia, statele membre pot utiliza evoluţia preţurilor la energie din anexa II la prezentul regulament pentru petrol, gaz şi cărbune, pornind de la preţurile absolute medii la energie (exprimate în euro) pentru sursele de energie respective în anul exerciţiului de calcul.

(b)Efectul evoluţiilor viitoare (preconizate) ale preţurilor pentru alte costuri decât costul energiei, înlocuirea elementelor clădirii în cursul perioadei de calcul şi costurile de gestionare a deşeurilor, după caz, pot fi, de asemenea, incluse în calculul costurilor. Evoluţia preţurilor, inclusiv prin inovare şi adaptare tehnologică, trebuie luată în considerare la revizuirea şi actualizarea calculelor. În acest scop, statele membre pot utiliza ipotezele privind costurile tehnologice menţionate în anexa II la prezentul regulament.

(e)Valoarea reziduală se determină prin amortizarea liniară a investiţiei iniţiale sau a costului de înlocuire a unui element de construcţie dat până la sfârşitul perioadei de calcul actualizată la începutul perioadei de calcul. Timpul de amortizare este determinat de durata de viaţă economică a unei clădiri sau a unui element al acesteia. Valorile reziduale ale elementelor clădirii pot necesita corecţii legate de costul eliminării lor din clădire la sfârşitul ciclului de viaţă economică estimat al clădirii.

(i)Statele membre sunt încurajate să utilizeze anexa A la standardul EN 15459-1 privind datele economice pentru elementele clădirilor atunci când definesc duratele de viaţă economică estimate pentru astfel de elemente. Dacă sunt stabilite alte durate de viaţă economică estimate pentru elementele clădirilor, acestea trebuie raportate Comisiei ca parte a raportării prevăzute la articolul 6. Statele membre definesc, la nivel naţional, ciclul de viaţă economică estimat al unei clădiri.

4.3.Calculul costurilor globale pentru efectuarea calculului din perspectivă financiară

(a)La determinarea costului global al unei măsuri/pachet/variante pentru calculul din perspectivă financiară, preţurile relevante care trebuie luate în considerare sunt preţurile plătite de client cu toate taxele aplicabile, inclusiv TVA şi alte taxe. În mod ideal, trebuie de asemenea cuprinse în calcul subvenţiile disponibile pentru diferitele variante/pachete/măsuri; cu toate acestea, statele membre pot opta pentru neincluderea în calcul a subvenţiilor însă în acest caz, ele trebuie să se asigure că sunt excluse atât subvenţiile şi schemele de sprijin pentru tehnologii, cât şi eventualele subvenţii pentru preţurile la energie.

(b)Costurile globale pentru clădiri şi elementele acestora se calculează prin însumarea diferitelor tipuri de costuri şi aplicarea la acestea a ratei de actualizare prin intermediul unui factor de actualizare, astfel încât acestea să fie exprimate ca valoare în anul de începere, la care se adaugă valoarea reziduală actualizată după cum urmează:

4.4.Calculul costurilor globale pentru efectuarea calculului din perspectivă macroeconomică

(b)La determinarea costului global al unei măsuri/pachet/variante pentru calculul din perspectivă macroeconomică, trebuie incluse, suplimentar faţă de categoriile de costuri enumerate la punctul 4.1 literele (a)-(c), alte categorii de costuri, astfel încât formula ajustată pentru calcularea costului global este:

(c)Statele membre calculează costurile emisiilor de dioxid de carbon pentru măsuri/pachete/variante, cumulate pe parcursul perioadei de calcul, pe baza sumei emisiilor anuale de gaze cu efect de seră înmulţită cu preţurile estimate, per tonă de echivalent CO2, ale certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră emise în fiecare an, şi li se recomandă să utilizeze cele mai recente traiectorii ale preţului carbonului furnizate de Comisie ca parametru esenţial recomandat pentru prognozele naţionale referitoare la GES (astfel cum se menţionează în anexa II).

(d)Pentru a calcula costul anual al externalităţilor de mediu şi de sănătate ale consumului de energie pentru măsuri/pachete/variante, statele membre înmulţesc emisiile anuale de poluanţi corespunzătoare cu preţul respectiv pe tonă. Poluanţii care trebuie luaţi în considerare în acest calcul sunt cel puţin particulele fine în suspensie (PM2,5) şi oxizii de azot (NOx). Pentru calcularea costurilor, statelor membre li se recomandă să utilizeze ca referinţă valorile menţionate în anexa II şi acestea pot decide, de asemenea, să includă în calcul ceilalţi poluanţi atmosferici relevanţi menţionaţi la articolul 1 din Directiva (UE) 2016/2284: dioxid de sulf (SO2) şi compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC). Pentru calcularea externalităţilor de mediu şi de sănătate ale consumului de energie, valorile de referinţă în ceea ce priveşte emisiile poluante ale diferitelor surse de energie (g/kWh de combustibil) se regăsesc în ghidul EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici şi în baza de date aferentă privind factorii de emisie.

5.REALIZAREA UNEI ANALIZE DE SENSIBILITATE PENTRU DATELE DE INTRARE REFERITOARE LA COSTURI, INCLUSIV PENTRU PREŢURILE LA ENERGIE

Scopul analizei de sensibilitate este de a identifica cei mai importanţi parametri pentru calculul nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor. Statele membre realizează o analiză de sensibilitate pentru rata de actualizare utilizând cel puţin două rate de actualizare exprimate în termeni reali pentru calculul din perspectivă macroeconomică şi două rate de actualizare pentru calculul din perspectivă financiară. Una dintre ratele de actualizare care trebuie utilizată în analiza de sensibilitate pentru calculul din perspectivă macroeconomică trebuie să fie de 3 % în termeni reali. Statele membre realizează o analiză de sensibilitate pentru scenariile de evoluţie a preţurilor la energie pentru toţi purtătorii de energie utilizaţi în măsură semnificativă la clădiri în contextul lor naţional. Se recomandă extinderea analizei de sensibilitate şi la alte date de intrare esenţiale, inclusiv, de exemplu, preţurile viitoare ale tehnologiei, factorii de energie primară şi factorii de ponderare, factorii de emisie.

6.DERIVAREA NIVELULUI OPTIM, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR, AL PERFORMANŢEI ENERGETICE PENTRU FIECARE CLĂDIRE DE REFERINŢĂ

6.2.

În cazurile în care rezultatul calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor oferă acelaşi interval al costurilor globale pentru diferite niveluri de performanţă energetică, statele membre sunt încurajate să utilizeze cerinţe care conduc la utilizarea unei cantităţi mai mici de energie primară totală ca bază pentru comparaţia cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să utilizeze cerinţele de reducere la minimum a nevoilor de energie ale clădirii.

6.3.

După luarea deciziei cu privire la utilizarea ca referinţă la nivel naţional a calculului din perspectivă macroeconomică sau a celui din perspectivă financiară, mediile nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale performanţei energetice calculate pentru toate clădirile de referinţă utilizate, luate în ansamblu, se calculează în scopul comparării lor cu mediile cerinţelor existente de performanţă energetică pentru aceleaşi clădiri de referinţă. Aceasta permite calcularea diferenţei dintre cerinţele actuale de performanţă energetică şi nivelurile calculate care sunt optime din punctul de vedere al costurilor.

ANEXA II:Date relevante şi previziuni în materie de date

1.INFORMAŢII ÎN CEEA CE PRIVEŞTE EVOLUŢIILE ESTIMATE ALE PREŢULUI ENERGIEI PE TERMEN LUNG

(²)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).

ANEXA III:Model de raport pe care statele membre îl utilizează pentru raportarea către Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva (UE) 2024/1275 şi cu articolul 6 din prezentul regulament

1.CLĂDIRI DE REFERINŢĂ

1.8.

Tabelul 3 se completează pentru fiecare clădire de referinţă în toate părţile sale, cu excepţia cazului în care introducerea unui parametru specific nu este relevantă pentru raportarea calculului. Abordările pot varia între clădirile de referinţă noi şi cele existente. Pentru clădirile noi, pe baza modului de stabilire a calculelor, numai caracteristicile de bază ale fiecărei clădiri de referinţă trebuie raportate în tabelul 3, în timp ce rezultatele măsurilor/pachetelor/variantelor pot fi raportate în tabelul 5. Coloana "Descriere" poate fi utilizată pentru a furniza explicaţii şi observaţii. În plus, statelor membre li se recomandă să adauge parametrii pe care îi consideră relevanţi pentru raportarea calculelor, inclusiv elementele voluntare pe care au decis să îi includă în calcule.

1.10.

Dacă se analizează variantele aceleiaşi clădiri de referinţă şi dacă aceeaşi clădire de referinţă este calculată în zone climatice diferite de pe teritoriul naţional, coloana "Cantitate" din tabelul 3 poate fi reprodusă şi completată numai cu informaţiile relevante, fără a fi necesară reproducerea întregului tabel.

Tabelul 1 Clădire de referinţă pentru clădirile existente (renovări majore)

Pentru clădirile existente

Tabelul 2 Clădire de referinţă pentru clădirile noi

Tabelul 3 Exemplu de tabel de raportare de bază a datelor relevante privind performanţa energetică

Completaţi câte un tabel pentru fiecare clădire de referinţă.

2.SELECTAREA MĂSURILOR/PACHETELOR/VARIANTELOR

2.1.

Raportaţi sub formă de tabel caracteristicile măsurilor/pachetelor/variantelor selectate care au fost utilizate pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor. Începeţi cu cele mai comune tehnologii şi soluţii şi avansaţi spre cele mai inovatoare. Dacă din calculele precedente reiese că măsurile sunt departe de a fi optime din punctul de vedere al costurilor, nu trebuie completat niciun tabel, dar această situaţie trebuie raportată separat Comisiei. Se poate utiliza modelul de mai jos, dar reţineţi că exemplele enumerate sunt cu titlu ilustrativ.

2.5.

Raportarea se poate limita la cele mai importante măsuri/pachete, dar trebuie indicat numărul calculelor efectuate în total.

Tabelul 4 Tabel ilustrativ pentru enumerarea măsurilor/pachetelor/variantelor selectate

Enumerarea măsurilor este pur ilustrativă, dar trebuie menţinute principalele informaţii din tabel (descrierea variantei/variantelor, indicatorul de performanţă).

Pentru anvelopa clădirii, se poate utiliza transferul de căldură în W/m²K.

Pentru sisteme, ar putea fi utilizată eficienţa.

Pentru sistemele de ventilare, ar putea fi utilizate ratele de reînnoire a aerului în l/s.

Pot fi selectate mai multe niveluri de îmbunătăţire, inclusiv cerinţele de performanţă în vigoare (de exemplu: valori diferite ale transferului de căldură pentru ferestre).

3.CALCULAREA CONSUMULUI DE ENERGIE PRIMARĂ ŞI A PERFORMANŢEI ÎN MATERIE DE EMISII A MĂSURILOR

3.1.Evaluarea performanţei energetice şi a performanţei în materie de emisii

3.2.Calcularea consumului de energie

3.2.2.

Statele membre au libertatea de a adăuga rânduri pentru a include informaţiile relevante care trebuie raportate prin reflectarea informaţiilor furnizate pentru clădirea de referinţă în tabelul 3.

Tabelul 5 Tabel cu rezultatele calculării consumului de energie şi a emisiilor

Completaţi câte un tabel pentru fiecare clădire de referinţă.

Dacă din calculele precedente reiese că măsurile sunt departe de a fi optime din punctul de vedere al costurilor, nu trebuie completat niciun tabel, dar această situaţie trebuie raportată separat Comisiei.

4.CALCULUL COSTULUI GLOBAL

4.6.

Efectuaţi un calcul privind analiza de sensibilitate pentru costurile principale şi costurile energiei şi rata de actualizare aplicată atât pentru calculul din perspectivă macroeconomică, cât şi pentru cel din perspectivă financiară. Pentru fiecare variantă de cost utilizaţi un tabel separat precum tabelul de mai jos.

Tabelul 6 Date de ieşire şi calculul costului global

Completaţi câte un tabel pentru fiecare caz de referinţă, utilizând tabelul o dată pentru calculul din perspectivă macroeconomică şi o dată pentru calculul din perspectivă financiară. Introduceţi datele privind costurile în moneda relevantă şi specificaţi moneda utilizată în tabel.

5.NIVELUL OPTIM DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR PENTRU CLĂDIRILE DE REFERINŢĂ

6.COMPARAŢIE

Clădire de referinţă

Intervalul/nivelul optim din punct de vedere al costurilor (de la - la) în energie primară (kWh/m²an) şi, dacă este cazul, în emisii de GES (kgCO2/m²an)

(pentru o abordare la nivelul componentelor, în unitatea relevantă)

Cerinţele actuale pentru clădirile de referinţă în kWh/m²an) şi, dacă este cazul, în emisii de GES (kgCO2/m²an)

(pentru o abordare la nivelul componentelor, în unitatea relevantă)

Decalaj

(%)

Plan de modificare a cerinţelor minime de performanţă energetică în vigoare, în termen de 24 de luni:

7.ALTELE

	este perioada de calcul
Cg ()	este costul global (raportat la anul de începere 0) pe perioada de calcul
CI	este costul investiţiei iniţiale pentru măsura sau setul de măsuri j
Ca,i(j)	este costul anual în anul i pentru măsura sau setul de măsuri j
Vf,(j)	este valoarea reziduală pentru măsura sau setul de măsuri j la sfârşitul perioadei de calcul (actualizată la anul de începere 0)
Rd (i)	este factorul de actualizare pentru anul i pe baza ratei de actualizare r care se calculează

Ca,EN,i (j)	este costul anual al externalităţilor de mediu şi de sănătate ale consumului de energie pentru măsura sau setul de măsuri j în cursul anului i
CC,i (j)	este costul emisiilor de dioxid de carbon pentru măsura sau setul de măsuri j în anul i.

	Previziuni în materie de date	Nivelul UE	Nivelul SM
A	Evoluţiile estimate ale preţului energiei pe termen lung	X
B	Costurile de mediu pentru poluanţii atmosferici	X	X
C	Previziunile de grade-zile de încălzire (HDD)	X	X
D	Previziunile de grade-zile de răcire (CDD)	X	X
E	Ipoteze privind costurile tehnologice	X