Regulamentul 114/15-ian-2026 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 16 Ianuarie 2026

Dată act: 15-ian-2026

Emitent: Comisia Europeana

1.PROCEDURA

1.1.Deschiderea procedurii

(1)La 21 noiembrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a deschis o investigaţie antidumping cu privire la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare "ţara în cauză" sau "RPC") în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (²) (denumit în continuare "avizul de deschidere").

(2)Comisia a deschis investigaţia în urma unei plângeri depuse la data de 9 octombrie 2024 de către Imerys S.A. (denumit în continuare "Imerys" sau "reclamantul"). Plângerea a fost depusă în numele industriei de alumină topită a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conţinea elemente de probă privind existenţa unui dumping şi a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.

1.2.Înregistrarea

(3)Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/260 al Comisiei (³) (denumit în continuare "regulamentul de înregistrare").

1.3.Măsuri provizorii

(5)Producătorii-exportatori incluşi în eşantion, Chongqing Saite Corundum Co., Ltd. (denumit în continuare "Saite") şi Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd. (denumit în continuare "Runbao"), au remarcat absenţa detaliilor de calcul privind preţul neprejudiciabil, care au fost menţionate în documentaţie, dar nu au fost puse la dispoziţie. Runbao a subliniat, de asemenea, că Comisia a aplicat acelaşi preţ de referinţă pentru doi factori de producţie distincţi - hidroxidul de aluminiu de purităţi diferite -, lucru despre care a susţinut că este inexact din punct de vedere factual şi economic. Runbao a solicitat ca valoarea de referinţă pentru factorul de producţie cu un grad mai scăzut de puritate să fie ajustată proporţional.

(6)Cererea de comunicare a detaliilor de calcul privind preţul neprejudiciabil nu a putut fi acceptată, întrucât aceste informaţii sunt confidenţiale, extrem de sensibile, iar divulgarea lor ar putea fi în detrimentul părţilor în cauză. Comisia a explicat, de asemenea, că cifrele agregate nu pot fi furnizate fără a risca divulgarea unor date confidenţiale provenind de la un număr foarte limitat de producători din Uniune. În ceea ce priveşte presupusa eroare materială referitoare la valorile de referinţă pentru hidroxidul de aluminiu, Comisia a remarcat că aceste observaţii nu se refereau la exactitatea calculelor şi nu au putut fi abordate în etapa respectivă a investigaţiei. Această observaţie este abordată la punctul 3.2.3.1.

(7)Utilizatorii şi importatorii din Uniune, precum Reckel GmbH (denumit în continuare "Reckel") şi Tyrolit - Schleifmittelwerke Swarovski AG & Co. KG (denumit în continuare "Tyrolit"), au exprimat preocupări serioase legate de metodologie. Aceştia au susţinut că analiza Comisiei s-a concentrat exclusiv pe alumina topită maro, ignorând marea varietate de clase de alumină topită cu aplicaţii şi structuri de cost diferite, ceea ce a condus la comparaţii distorsionate ale preţurilor şi costurilor. De asemenea, ei au criticat întemeierea pe statistici comerciale ample şi eterogene privind liniile tarifare pentru principalii factori de producţie, cum sunt bauxita calcinată şi oxidul de aluminiu, observând că acestea acoperă produse de calităţi şi preţuri foarte diferite. În unele cazuri, aceeaşi materie primă (bauxita calcinată) părea să fi fost contabilizată de două ori la rubrici separate.

(9)Tyrolit şi Reckel au exprimat preocupări suplimentare cu privire la selectarea surselor pentru stabilirea unor niveluri rezonabile ale costurilor VAG şi ale profitului. S-a afirmat că societăţile relevante de la care au fost obţinute cele două niveluri îşi desfăşoară activitatea în sectoare diferite, prin urmare au furnizat date nereprezentative. Tyrolit a subliniat că acest lucru, combinat cu întemeierea pe preţurile de referinţă din Brazilia pentru anumiţi factori de producţie, printre care alumina şi bauxita, a condus la valori de referinţă exagerate ale costurilor. Atât Tyrolit, cât şi Reckel au avertizat că taxele antidumping provizorii de până la 136 % aplicate produsului care face obiectul investigaţiei, deşi ar scuti de taxe vamale produsele abrazive finite din aval, ar putea duce la închiderea unor unităţi de producţie din Uniune ale utilizatorilor din aval, la pierderea de locuri de muncă calificate şi la o dependenţă mai mare de produsele finite importate.

(10)În mod similar, aspectele semnalate privind selectarea societăţilor utilizate pentru obţinerea de date financiare referitoare la costurile VAG şi la profit, presupusa denaturare a valorilor de referinţă ale factorilor de producţie şi consecinţele economice mai ample ale măsurilor nu se referă la acurateţea calculelor matematice prezentate în informarea prealabilă. Aceste aspecte intră sub incidenţa evaluării metodologice mai ample a Comisiei şi a analizei interesului Uniunii şi au fost abordate în detaliu la punctul 3.2.3.2.

(11)La 17 iulie 2025, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1456 al Comisiei (⁴) (denumit în continuare "regulamentul provizoriu").

1.4.Procedura ulterioară

(12)În urma comunicării faptelor şi consideraţiilor esenţiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare "comunicarea constatărilor provizorii"), următoarele părţi interesate şi-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu:

- utilizatorii Calderys Deutschland GMBH, Calderys France S.A.S., Calderys Magyarorszag K.F.T., Calderys Italia SRL, Calderys Nordic AB, Calderys The Netherlands B.V. (denumit în continuare "Calderys"), Tyrolit, ABRANOVA s.r.o. (denumit în continuare "Abranova"), ANDRE ABRASIVE ARTICLES SP. Z O.O. SP.K, Vesuvius Poland Sp. z o.o. (denumit în continuare "Vesuvius"), August Rüggeberg GmbH & Co. KG, PFERD-Rüggeberg S.A., Smirdex, ABRASIENNE, ArcelorMittal Refractories Sp. z o. o. (denumit în continuare "ArcelorMittal"), MOLITAL ABRASIVI SRL, Federchimica-Aispec-Gruppo abrasive, G.W.S. GRINDING WHEELS SYSTEM SRL, GRANDINETTI SRL, Industria Mole Abrasive S.r.l., Mabtools France, RHI Magnesita GmbH, SAINT-GOBAIN ABRASIFS (denumit în continuare "Saint-Gobain"), Syndicat National des Abrasifs et Superabrasifs, Granit Grinding Wheel Ltd., Techniflex Sp. z o.o. şi ZAI AD; şi

- producătorii-exportatori Binzhou Qinai New Material Co., Ltd, Chongqing Saite Corundum Co., Ltd., Henan Ant Advanced Materials Co., Ltd., Henan Hengxin Industrial & Mineral Products Co., Ltd., Henan Tuorui Abrasive Material Co., Ltd., Jiygo Refractory & Abrasive Ltd., Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd., Qingdao Sisa Abrasives Co., Ltd., Shandong Bosheng New Materials Co., Ltd., Shanxi Lvliangshan Minerals Co., Ltd., Yichuan Abrasives Industry Union, Zhengzhou Sinabuddy Mineral Co., Ltd. şi Zhengzhou Goohe Co., Ltd., reprezentaţi de Camera de Comerţ a Chinei pentru Importatorii şi Exportatorii de Metale, Minerale şi Produse Chimice (denumiţi în continuare "producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC");

1.5.Afirmaţii referitoare la procedură

(17)În urma comunicării constatărilor provizorii, Reckel, Tyrolit şi VDS au susţinut că articolul 19a alineatul (1) din regulamentul de bază impune ca comunicarea constatărilor provizorii să aibă loc cu trei săptămâni înainte de instituirea măsurilor provizorii. Părţile au susţinut că, prin transmiterea către părţi, la 26 iunie 2025, a informaţiilor privind intenţia de a institui taxe provizorii, Comisia a încălcat articolul 19a alineatul (1), articolul 7 alineatul (1) şi articolul 5 alineatul (10) din regulamentul de bază, precum şi termenii avizului său de deschidere.

(18)Comisia a observat că articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că nu se impun taxe provizorii în interval de trei săptămâni de la transmiterea informaţiilor către părţile interesate în conformitate cu articolul 19a. Prin urmare, această dispoziţie defineşte intervalul minim dintre comunicarea unor astfel de informaţii şi adoptarea măsurilor provizorii. În cazul de faţă, Comisia a transmis informaţiile la 26 iunie 2025 şi a instituit măsuri provizorii la 18 iulie 2025. Intervalul a fost de trei săptămâni. Prin urmare, cerinţele articolului 7 alineatul (1) au fost respectate.

(19)În plus, Comisia a reamintit că articolul 19a, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2020/1173 al Comisiei (⁵), reglementează conţinutul şi scopul comunicării constatărilor provizorii, în timp ce articolul 7 alineatul (1) stabileşte cadrul procedural pentru calendarul măsurilor provizorii. Modificarea articolului 19a nu a schimbat regula temporală prevăzută la articolul 7 alineatul (1). În consecinţă, Comisia a considerat că argumentul privind o presupusă încălcare a cerinţelor referitoare la perioada de comunicare a constatărilor provizorii este nefondat, prin urmare a respins această afirmaţie.

(⁵)Regulamentul delegat (UE) 2020/1173 al Comisiei din 4 iunie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte perioada de informare (JO L 259, 10.8.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2020/1173/oj).

1.9.Perioada de investigaţie şi perioada examinată

2.PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Produsul care face obiectul investigaţiei

(25)Datorită durităţii şi rezistenţei sale termice, alumina topită este utilizată în principal în două sectoare industriale, cel al materialelor abrazive şi cel al materialelor refractare. În industria materialelor abrazive, este utilizată într-o gamă largă de aplicaţii, inclusiv măcinare, lustruire, tăiere şi sablare. În industria materialelor refractare, aceasta funcţionează ca material refractar în condiţii de temperatură înaltă, de exemplu pentru căptuşelile cuptoarelor, creuzete şi cărămizi refractare. Pe lângă aceste utilizări principale, alumina topită este utilizată şi la fabricarea ceramicii tehnice şi ca aditiv rezistent la uzură în straturile de acoperire de suprafaţă din industria produselor laminate.

2.4.Afirmaţii cu privire la definiţia produsului

(28)Anumiţi utilizatori din Uniune din industria materialelor refractare au susţinut că nu este posibilă înlocuirea aluminei topite de tip abraziv cu alumină topită de tip refractar, având în vedere diferenţele dintre cele două tipuri în ceea ce priveşte caracteristicile fizice şi chimice, distribuţia granulometrică, proprietăţile, aplicaţiile şi percepţia consumatorilor. În special, ArcelorMittal a susţinut, de asemenea, că producţia şi capacitatea de producţie a aluminei topite de tip refractar sunt insuficiente. ArcelorMittal şi-a întemeiat afirmaţia pe o estimare a consumului total de alumină topită la nivelul Uniunii de 400 000 de tone, din care 170 000 de tone de alumină topită de tip refractar. Părţile au susţinut că alumina topită de tip refractar ar trebui, prin urmare, să fie exclusă din definiţia produsului care face obiectul investigaţiei.

(29)Comisia a reamintit că aceste argumente au fost deja examinate şi abordate în considerentele 42-45 şi 307-308 din regulamentul provizoriu. Comisia a reiterat faptul că cele două tipuri au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice de bază, inclusiv un conţinut de alumină, o duritate, o densitate şi un punct de topire comparabile. S-a constatat că variaţiile distribuţiei granulometrice provin mai degrabă din prelucrarea post-topire decât din vreo diferenţă inerentă între produse. Comisia a observat, de asemenea, o suprapunere substanţială a mărimii particulelor, care permite interschimbabilitatea pentru anumite aplicaţii.

(30)În plus, Comisia a observat că afirmaţia privind nivelul limitat al producţiei şi al capacităţii de producţie de alumină topită de tip refractar ale Uniunii nu are legătură cu natura esenţială a produsului. Astfel cum se prevede în considerentele 307 şi 308 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze piaţa Uniunii cu cantităţile necesare, inclusiv cu tipuri specifice de produs în cauză. Deşi volumele de producţie ale industriei Uniunii au scăzut substanţial în cursul perioadei examinate din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din China, Comisia a observat că industria Uniunii şi-a subutilizat în mod semnificativ capacitatea de producţie în perioada respectivă. De asemenea, Comisia a confirmat că capacitatea suplimentară disponibilă include producţia de alumină topită de tip refractar, care este disponibilă imediat sau care poate deveni operaţională într-o perioadă foarte scurtă de timp. Afirmaţia privind capacitatea de producţie insuficientă a Uniunii este abordată suplimentar la punctul 7.4.

(31)În plus, în ceea ce priveşte consumul la nivelul Uniunii, Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede în considerentele 188-190 din regulamentul provizoriu, acesta s-a ridicat la 305 360 de tone în cursul perioadei de investigaţie ("PI"). Afirmaţia ArcelorMittal privind consumul estimat de alumină topită de tip refractar şi de alumină topită în general nu doar contrazice datele verificate, dar diferă şi de evaluarea furnizată de Federaţia europeană a producătorilor de produse refractare, asociaţia de utilizatori care reprezintă mai mulţi operatori din Uniune din acest sector, care a estimat consumul de alumină topită de tip refractar la 80 000 de tone.

(33)Reckel a susţinut că corindonul sol-gel diferă de alte tipuri de alumină topită prin caracteristicile sale fizice, chimice şi tehnice de bază, inclusiv prin duritatea, rezistenţa la rupere şi proprietăţile sale termice, şi a susţinut că acesta nu poate fi înlocuit în aplicaţiile de precizie de vârf fără dificultăţi operaţionale semnificative. Prin urmare, Reckel a susţinut că corindonul sol-gel ar trebui exclus din definiţia produsului care face obiectul investigaţiei.

(34)Comisia a reamintit că aceste argumente au fost deja examinate şi abordate în considerentele 46-48 din regulamentul provizoriu. Comisia a reiterat faptul că corindonul sol-gel are caracteristici fizice, chimice şi tehnice similare cu cele ale altor tipuri de alumină topită, inclusiv o duritate, o rezistenţă termică şi o stabilitate chimică comparabile. Deşi este produs printr-un proces diferit şi din materii prime diferite, aceste diferenţe nu afectează în mod semnificativ proprietăţile funcţionale ale produsului. În plus, doar diferenţele de cost nu sunt suficiente pentru a trata corindonul sol-gel ca produs separat. Capacitatea altor tipuri de alumină topită de a înlocui corindonul sol-gel, chiar cu rezultate reduse în aplicaţiile exigente, demonstrează o similaritate funcţională suficientă şi interschimbabilitate pentru majoritatea utilizărilor abrazive.

(36)O serie de părţi interesate au susţinut că alumina topită maro ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al măsurilor, observând că aceasta diferă de alumina topită albă prin compoziţia sa chimică, inclusiv printr-un conţinut mai mic de Al2O3 şi niveluri mai ridicate de impurităţi. Acestea au susţinut, de asemenea, că alumina topită maro fie nu este produsă în Uniune, fie este disponibilă numai în cantităţi insuficiente pentru a satisface cererea din Uniune. În plus, părţile interesate au susţinut că trecerea producţiei de la alumină topită maro la alumină topită albă este dificilă din punct de vedere tehnic, iar dovezile de piaţă arată că cele două produse nu sunt uşor substituibile nici din perspectiva caracteristicilor tehnice, nici din cea a preţului.

(37)Comisia a considerat că, deşi alumina topită maro are un conţinut uşor mai scăzut de Al2O3 şi niveluri mai ridicate de impurităţi decât alumina topită albă, aceste diferenţe nu constituie o distincţie semnificativă în ceea ce priveşte caracteristicile fizice, chimice sau tehnice suficientă pentru a defini un produs separat. În plus, Comisia a observat că afirmaţia privind nivelul limitat al producţiei şi al capacităţii de producţie de alumină topită maro ale Uniunii nu are legătură cu natura esenţială a produsului. Totuşi, Comisia a observat că alumina topită maro este produsă în prezent de industria Uniunii. În ceea ce priveşte cantităţile, astfel cum se prevede în considerentele 307 şi 308 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze piaţa Uniunii cu cantităţile necesare, inclusiv de alumină topită maro. De asemenea, Comisia a confirmat că o parte substanţială din capacitatea suplimentară disponibilă se referă la producţia de alumină topită maro, care fie este disponibilă imediat, fie poate fi operaţională într-o perioadă foarte scurtă de timp. Afirmaţia privind capacitatea de producţie insuficientă a Uniunii este abordată suplimentar la punctul 7.4.

3.DUMPINGUL

3.2.1.Existenţa unor distorsiuni semnificative

(42)Abranova a respins demersul Comisiei de a se baza pe ideea existenţei unor distorsiuni semnificative în China. Aceasta a susţinut că avantajele în materie de costuri ale producătorilor chinezi derivă în principal din factori naturali: accesul la materii prime, costuri mai mici ale energiei şi investiţii de lungă durată în tehnologia de control al poluării. Abranova a insistat asupra faptului că dificultăţile cu care se confruntă producătorii din Uniune sunt cauzate, în schimb, de preţurile ridicate ale energiei electrice şi de dependenţa de materiile prime importate. Abranova a contestat cu fermitate opinia potrivit căreia sistemul politic al Chinei sau obiectivele congresului PCC constituie dovada unor distorsiuni sistemice ale costurilor de producţie. Aceasta a subliniat faptul că inclusiv întreprinderile de stat şi private din China trebuie să funcţioneze în mod profitabil şi nu pot supravieţui bazându-se exclusiv pe subvenţii. Prin urmare, în opinia sa, demersul Comisiei de a se baza pe influenţa statului ca dovadă a distorsiunilor a fost nefondat.

(43)Astfel cum se prevede în considerentele 74-110 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o evaluare detaliată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază şi a stabilit existenţa unor distorsiuni semnificative în RPC care afectează formarea costurilor de producţie şi a preţurilor. Elementele de probă au arătat o influenţă generalizată a statului în economie, inclusiv în domeniul energiei, al materiilor prime, al forţei de muncă şi al accesului la finanţare, ceea ce afectează structurile de cost din întregul sector. Argumentele prezentate de Abranova nu au modificat aceste constatări. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(44)Tyrolit a susţinut că demersul Comisiei de a se baza pe dovezi generalizate pentru a stabili existenţa unor distorsiuni privind materiile prime în cazul aluminei şi al bauxitei nu a fost susţinut de elemente de probă de fond certe. Tyrolit a susţinut că alumina şi bauxita sunt comercializate pe o piaţă globală integrată şi că preţurile interne chineze ale acestor mărfuri urmăresc îndeaproape valorile de referinţă internaţionale. În opinia sa, demersul Comisiei de a se baza pe dovezi generalizate în materie de politici, ignorând datele specifice privind preţurile provenite din surse precum S & P Global Commodity Insights, a fost nefondat. Tyrolit a susţinut că, deşi pot exista distorsiuni pentru unii factori de producţie (de exemplu, energia, forţa de muncă), astfel de consideraţii nu se aplică în mod uniform şi, în special, nu se aplică aluminei şi bauxitei. VDS a susţinut această poziţie, indicând elemente de probă potrivit cărora preţurile aluminei şi bauxitei din China au reflectat în mare măsură nivelurile mondiale, ceea ce contrazicea constatarea Comisiei privind distorsiunile.

(45)Astfel cum se arată în detaliu în considerentele 59-110 din regulamentul provizoriu, elementele de probă din dosar, inclusiv raportul Comisiei privind distorsiunile semnificative din China, plângerea şi cercetările proprii ale Comisiei, au demonstrat o intervenţie substanţială a statului în economia chineză, inclusiv în sectorul aluminei şi în cel al bauxitei. Guvernului Chinei i s-au trimis chestionare cu privire la existenţa unor distorsiuni semnificative şi a unor distorsiuni legate de materiile prime, dar acesta nu a răspuns. În mod similar, niciun producător-exportator chinez nu a prezentat elemente de probă fundamentate care să arate că costurile sale de producţie, inclusiv pentru alumină şi bauxită, nu au fost afectate de distorsiuni. Dimpotrivă, investigaţia a stabilit că atât întreprinderile deţinute de stat, cât şi operatorii privaţi din aceste sectoare îşi desfăşoară activitatea sub proprietatea, controlul sau supravegherea în privinţa politicilor a autorităţilor chineze, existând documente ample de planificare şi politici industriale care vizează în mod special alumina şi bauxita. În acest context, Comisia a concluzionat că preţurile şi costurile aluminei şi ale bauxitei din RPC nu pot fi considerate rezultatul forţelor de pe piaţa liberă.

3.2.2.Ţara reprezentativă

(49)Cererea de reevaluare a metodologiei de stabilire a valorii normale şi de respingere a Braziliei ca ţară reprezentativă din cauza structurii de cost sau a dimensiunii pieţei nu a fost fundamentată. Comisia a reamintit că Brazilia a fost selectată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, pe baza disponibilităţii unor date fiabile şi reprezentative, astfel cum se menţionează în considerentul 141 din regulamentul provizoriu. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

3.2.3.1.Factorii de producţie

(54)Saite, Runbao, DFFI, PRE şi Vesuvius şi-au exprimat preocuparea cu privire la demersul Comisiei de a se baza pe preţurile de import din Brazilia pentru bauxită ca sursă pentru preţuri nedistorsionate. Părţile respective au susţinut că Brazilia este un exportator major de bauxită, prin urmare importurile reprezintă doar produse de nişă, cu preţuri ridicate, care nu sunt reprezentative pentru costurile de producţie ale aluminei topite. În plus, o parte semnificativă din importurile Braziliei provenea din China, crescând riscul de distorsiuni. În schimb, structura importurilor din Mexic a fost considerată mai diversificată şi mai relevantă din punct de vedere economic, oferind o bază mai fiabilă pentru calcularea valorii normale.

(55)Comisia a observat că utilizarea preţurilor de import din Brazilia, ca reflectare a preţurilor interne, a fost în concordanţă cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Faptul că Brazilia este un exportator important de bauxită nu a subminat fiabilitatea statisticilor sale privind importurile, care acopereau un volum suficient şi o diversitate de origini. Astfel cum se explică în prima notă privind factorii de producţie, importurile originare din RPC au fost excluse din calculul valorii de referinţă pentru bauxită. De asemenea, în pofida ponderii lor relative, importurile din RPC nu au avut un impact semnificativ asupra preţurilor de import din restul lumii, care au fost efectuate la preţuri semnificativ mai mari. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(56)Tyrolit a contestat, de asemenea, valorile de referinţă pentru alumină şi bauxită, subliniind că aceşti factori de producţie sunt mărfuri comercializate la nivel mondial, preţurile chineze urmărind nivelurile de pe piaţa internaţională, prin urmare stabilirea preţurilor de referinţă nu era necesară. Tyrolit şi Saite au criticat şi utilizarea datelor Braziliei privind importurile, care au inclus exporturi spaniole de bauxită calcinată de înaltă calitate care nu sunt comparabile cu materiile prime industriale standard, şi au evidenţiat inconsecvenţe precum modificări ale codurilor SA care nu au afectat marjele de dumping. Tyrolit şi Saite au argumentat că valorile normale ar fi trebuit să reflecte preţurile interne din Brazilia neafectate de distorsiuni sau preţurile de export, după caz, dar în cele din urmă au susţinut că nu există nicio dovadă a existenţei unor distorsiuni legate de materiile prime din China care să justifice utilizarea unor valori de referinţă surogat.

(57)Comisia a reamintit că a fost nevoie să se stabilească valori de referinţă deoarece preţurile şi costurile interne din China nu au putut fi utilizate din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum se arată în considerentele 74-110 din regulamentul provizoriu. Datele Braziliei privind importurile au fost utilizate ca cea mai adecvată sursă de preţuri de referinţă nedistorsionate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Prezenţa în statisticile privind importurile a datelor referitoare la tipurile specializate de produse nu invalidează setul de date privind importurile în ansamblu, care acoperea volume suficiente dintr-o diversitate de origini. În plus, aceste părţi nu au furnizat elemente de probă justificative care să arate că valorile de referinţă nu reflectau preţurile interne din Brazilia neafectate de distorsiuni. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(58)FEPA şi Smirdex s.a. au susţinut că producătorii brazilieni de alumină topită se aprovizionează cu bauxită de pe piaţa internă, ceea ce face ca statisticile privind importurile să fie irelevante pentru analiza comparativă a costurilor. Cele două părţi au recomandat utilizarea a ceea ce au numit indici transparenţi şi recunoscuţi la nivel internaţional, precum cei din S&P Global Commodity Insights sau CBIX, care, potrivit părţilor interesate, reflectă mai bine realităţile pieţei. De asemenea, Smirdex a indicat elemente de probă potrivit cărora preţurile de pe piaţa braziliană pentru bauxită şi alumină au fost cu doar aproximativ 10-15 % mai mari decât nivelurile din China, ceea ce nu susţine marjele de dumping foarte ridicate stabilite în regulamentul provizoriu.

(59)Comisia a aplicat articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază utilizând date dintr-o ţară reprezentativă în care datele relevante erau uşor accesibile. Valoarea de referinţă pentru bauxită obţinută în ţara reprezentativă, şi anume Brazilia, a fost considerată adecvată. În plus, presupusele diferenţe de preţ dintre Brazilia şi China nu au fost susţinute de elemente de probă, ci au fost doar rezultatul unor afirmaţii neverificate. În consecinţă, părţile interesate nu au demonstrat că valoarea de referinţă selectată pentru bauxită a fost inadecvată şi că Comisia ar trebui să recurgă la o altă metodologie pentru a stabili o valoare de referinţă nedistorsionată pentru acest factor de producţie. Comisia a observat, de asemenea, că preţul de referinţă pentru bauxită s-a situat în acelaşi interval ca preţul de export din China pentru bauxită, tipul refractar, 85 %/2,0/3,15-3,2 (0-6 mm), FOB Xingang, raportat în valorile de referinţă independente ale Metal Bulletin pentru industria metalurgică şi minieră la nivel mondial (preţurile Fastmarkets). În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(60)Vesuvius a susţinut că Comisia nu a dezvăluit în mod clar codurile SA care au fost utilizate pentru a construi valori de referinţă pentru bauxită şi bauxită calcinată. Vesuvius a observat că, deşi documentele de informare prealabilă se refereau la SA 2508 30, regulamentul provizoriu menţiona codurile vamale 2606 00 12 şi 2606 00 90. În opinia sa, această inconsecvenţă creează incertitudine cu privire la datele utilizate efectiv şi subminează transparenţa metodologiei. Prin urmare, Vesuvius a solicitat o informare adecvată din partea Comisiei cu privire la codurile SA exacte utilizate pentru stabilirea valorii normale.

(61)Comisia a observat că bauxita calcinată a fost inclusă iniţial, în prima notă privind factorii de producţie, la codul SA 2508 30, corespunzător minereurilor şi concentratelor de aluminiu în general. În urma unei examinări şi a unei verificări suplimentare efectuate la sediile producătorilor-exportatori incluşi în eşantion, Comisia a confirmat că bauxita calcinată este clasificată în mod în mod adecvat la codurile NC 2606 00 12 şi 2606 00 90, care au fost utilizate pentru a construi valorile de referinţă în regulamentul provizoriu. Această modificare a asigurat clasificarea vamală corectă a factorului de producţie utilizat efectiv de producătorii-exportatori şi nu a modificat metodologia subiacentă. Menţionarea SA 2508 30 în documentele anterioare reflecta informaţiile preliminare furnizate de producătorii-exportatori. În tabelul 1 din regulamentul provizoriu, doar bauxita calcinată a fost reţinută ca factor de producţie, întrucât producătorii-exportatori au utilizat bauxită calcinată, nu brută. Prin urmare, Comisia a concluzionat că metodologia a fost aplicată în mod consecvent şi transparent, iar afirmaţia a fost respinsă.

(62)Vesuvius a susţinut că metoda prin care Comisia a determinat costurile nete ale energiei suportate de exportatorii chinezi, bazată pe preţurile energiei electrice şi ale gazelor din Brazilia, a utilizat în mod incorect o deducere fiscală de 17,5 % din ICMS. Vesuvius a afirmat că ratele ICMS din Brazilia au variat între 17 % şi 20 %, numeroase surse indicând faptul că tranzacţiile intrastatale, cum este aprovizionarea cu energie, se încadrează de regulă în acest interval. Prin urmare, Vesuvius a sugerat că ar fi trebuit utilizată o rată medie de 18,5 % în loc de 17,5 %.

(63)Comisia a stabilit că, pentru perioada de investigaţie, majoritatea statelor braziliene au aplicat rate ICMS de 17-18 % pentru consumul industrial de energie electrică. Deşi câteva state au stabilit rate mai ridicate, acestea au fost aplicate în principal consumului rezidenţial care depăşea anumite praguri, nu utilizatorilor industriali. Prin urmare, Comisia a considerat că deducerea de 17,5 % aplicată în calculele provizorii a reflectat cu acurateţe condiţiile medii cu care se confruntau utilizatorii industriali şi a oferit o bază rezonabilă şi reprezentativă pentru stabilirea costurilor nete ale energiei. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(65)La momentul comunicării constatărilor finale, Vesuvius a afirmat că Comisia s-a bazat pe datele OIM privind numărul de ore lucrate efectiv pe săptămână în sectorul general al industriei prelucrătoare din Brazilia (40,4 ore), ceea ce, în opinia Vesuvius, nu reflectă activitatea economică relevantă pentru produsul care face obiectul investigaţiei. Vesuvius a susţinut că erau disponibile şi ar fi trebuit să fie utilizate în schimb datele OIM specifice sectorului economic 23 ("Fabricarea altor produse minerale nemetalice"), care arată 41,3 ore lucrate efectiv pe săptămână.

(66)Comisia a examinat această afirmaţie şi a confirmat că setul de date al OIM oferă informaţii dezagregate pentru sectorul economic 23. Întrucât producţia produsului în cauză se încadrează în acest sector, Comisia a acceptat observaţia. În consecinţă, Comisia a recalculat valoarea de referinţă pentru costurile forţei de muncă, înlocuind numărul de ore lucrate efectiv pe săptămână care a fost utilizat anterior (40,4 ore) cu numărul specific sectorului, de 41,3 ore. Toate celelalte etape metodologice au rămas neschimbate. Această ajustare a dus la o reducere a costului orar al forţei de muncă de la 58,36 CNY/oră la 57,09 CNY/oră.

3.2.3.2.Costurile VAG şi profiturile

(68)În mod similar, Tyrolit a susţinut că comparabilitatea societăţilor braziliene selectate cu industria aluminei topite era limitată. Dacă Bozel, un producător de feroaliaje care opera cuptoare cu arc electric, prezenta unele asemănări cu producătorii de alumină topită, Trevo şi Tecnosulfur au fost considerate inadecvate. Trevo îşi desfăşura activitatea în sectorul fabricării plăcilor de gips-carton (⁶), un sector complet diferit, iar modelul de afaceri al Tecnosulfur necesita costuri VAG semnificativ mai mari legate de marketing, C-D şi sprijin pentru vânzări. Tyrolit a îndemnat Comisia să înlocuiască aceste societăţi cu date de la producători brazilieni mai adecvaţi din sectorul feroaliajelor, care utilizează cuptoare cu arc electric pentru prelucrarea minereurilor, fiind astfel foarte mari consumatori de energie, precum Ferbasa, RIMA, Nova Era Silicon sau Ferro Ligas, ale căror situaţii financiare publicate ar oferi o valoare de referinţă mai apropiată.

(69)Vesuvius a adăugat că două dintre cele trei societăţi selectate - Trevo şi Tecnosulfur - nu aveau nicio legătură cu producţia de alumină topită. Activitatea Trevo se limitează la fabricarea de gips-carton, care nu implică electrofuziune, iar Tecnosulfur furnizează produse de desulfurare pentru metale lichide (⁷). Deşi Bozel operează cuptoare de electrofuziune, Vesuvius a subliniat că, în ansamblu, societăţile alese de Comisie nu sunt suficient de comparabile cu producătorii de alumină topită, ceea ce le face inadecvate pentru stabilirea unei valori fiabile, nedistorsionate şi rezonabile pentru costurile VAG şi pentru profituri.

(70)Având în vedere aceste noi observaţii, s-a constatat că societăţile selectate iniţial nu aveau o legătură suficientă cu sectorul industrial al aluminei topite, fie din cauza activităţilor lor, fie deoarece nivelul costurilor VAG identificat pentru Bozel, de 2-3 %, a fost considerat nerezonabil în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, fiind prea scăzut în comparaţie cu nivelul costurilor VAG observat în mod normal pentru societăţile care îşi desfăşurau activitatea în acest sector (⁸) în cursul perioadei examinate, nivel care depăşea 10 %. Prin urmare, acestea nu au fost considerate reprezentative pentru sectorul aluminei topite. În consecinţă, Comisia şi-a reevaluat selecţia pentru a identifica societăţi cu activităţi mai comparabile din punct de vedere tehnic şi economic cu producţia de alumină topită, chiar clasificate la un cod NACE diferit, dar conex cu 24.1 (Fabricarea fierului şi oţelului de bază şi a feroaliajelor). Societăţile nou identificate sunt Ferbasa, RIMA Industrial, Aço Verde do Brasil, MINASLIGAS şi Viena Siderúrgica.

(⁸)În lipsa unor situaţii financiare disponibile pentru un producător de alumină topită din oricare dintre potenţialele ţări reprezentative cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, Comisia s-a bazat pe situaţiile financiare ale societăţilor producătoare de alumină topită din alte ţări pentru a evalua dacă costurile VAG ale Bozel erau reprezentative pentru sectorul în cauză. Acestea au inclus informaţii de la un producător indian, Carborundum Universal Limited (https://www.cumi-murugappa.com/wp-content/uploads/2025/07/CUMI-Annual-Report-2025.pdf) şi de la un producător japonez, Resonac Holdings Corporation (https://www.resonac.com/sites/default/files/2025-02/e_tanshin2024q4.pdf), precum şi date colectate şi verificate de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(71)Comisia a considerat că aceste societăţi sunt substituenţi mai adecvaţi pentru producătorii de alumină topită, întrucât operaţiunile lor din sectorul feroaliajelor implică procese de producţie şi structuri de cost strâns aliniate cu cele ale producţiei de alumină topită. În mod special, ele au în comun caracteristici tehnice şi economice esenţiale: (i) producţia în cuptoare cu arc electric sau în cuptoare electrice; (ii) procese de reducere/topire la temperatură înaltă; (iii) structuri de cost mari consumatoare de energie şi de capital; (iv) lanţuri de aprovizionare cu materii prime pe bază de minerale; (v) recuperarea produselor secundare şi controale de mediu; şi (vi) legături puternice cu industriile siderurgice, în care alumina topită joacă, de asemenea, un rol esenţial ca factor de producţie refractar.

(72)Prin urmare, Comisia a acceptat că societăţile selectate iniţial în etapa provizorie nu erau suficient de reprezentative. Calculele au fost efectuate din nou pe baza datelor financiare ale societăţilor din sectorul feroaliajelor şi al oţelului, despre care se consideră că au o legătură mai mare cu fabricarea produsului care face obiectul investigaţiei. Această modificare a asigurat faptul că valorile de referinţă ale costurilor VAG şi ale profitului utilizate pentru construirea valorii normale reflectă cu mai multă acurateţe realităţile producătorilor care îşi desfăşoară activitatea în industrii energointensive comparabile. Pe această bază, procentul costurilor VAG şi cel al profitului s-au ridicat la 11,41 % şi 5,63 % din costul mărfurilor vândute.

(73)La momentul comunicării constatărilor finale, Imerys a afirmat că valoarea de referinţă pentru costurile VAG şi profit ar trebui revizuită, susţinând că aceasta nu reflectă niveluri "nedistorsionate şi rezonabile" în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În opinia sa, două dintre societăţile selectate - Aço Verde do Brasil şi Viena Siderúrgica - nu sunt comparabile din punct de vedere tehnic cu producătorii de alumină topită, deoarece nu îşi desfăşoară activitatea în sectorul feroaliajelor şi utilizează mai degrabă furnale înalte decât cuptoare cu arc electric. În plus, Imerys a susţinut că nivelurile costurilor VAG şi ale profitului acestor societăţi nu erau reprezentative, invocând dimensiunea şi profitabilitatea în cazul Viena şi rata mai scăzută a costurilor VAG în cazul Aço Verde do Brasil, pe baza calculelor efectuate de Imerys cu privire la costurile VAG. În această privinţă, Imerys a susţinut că cheltuielile financiare nete nu ar trebui scăzute din numărător atunci când se stabileşte calculul costurilor VAG. De asemenea, Imerys a făcut referire la investigaţii raportate public privind drepturile lucrătorilor care au implicat anumiţi furnizori asociaţi cu Viena, ca dovadă a unor condiţii despre care se presupune că nu reflectau un comportament normal pe piaţă. Pe această bază, Imerys a solicitat ca aceste două societăţi să fie excluse şi ca valoarea de referinţă să fie recalculată utilizând numai producătorii pe care îi considera cu adevărat comparabili.

(75)Comisia a observat, de asemenea, că afirmaţiile privind dinamica diferită a cererii şi ofertei sau structurile de cost diferite nu au fost fundamentate. Dimensiunea societăţilor nu este nici ea un factor relevant pentru determinarea reprezentativităţii. În ceea ce priveşte costurile VAG, Comisia a confirmat că nivelurile acestora au fost calculate în conformitate cu practica standard, în cadrul căreia veniturile şi cheltuielile financiare relevante au fost luate în considerare pentru stabilirea nivelului costurilor VAG. Pe baza calculelor proprii verificate ale Comisiei, nivelurile costurilor VAG ale celor două societăţi se încadrează în intervalul observat în mod normal pentru operatori comparabili.

(78)În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Imerys a reiterat aceleaşi observaţii pe care le prezentase deja după comunicarea constatărilor finale, fără a furniza elemente de probă sau informaţii concrete noi. Comunicarea constatărilor finale suplimentare a vizat numai elementele care au fost modificate în lumina observaţiilor primite cu privire la comunicarea constatărilor finale, iar părţile interesate au fost invitate să prezinte observaţii numai cu privire la modificările specifice respective. Întrucât reiterările Imerys nu s-au referit la elementele care au fost modificate, aceste observaţii nu au fost luate în considerare.

3.4.Comparaţia

(81)VDS şi Tyrolit au susţinut că Comisia nu a dezvăluit ce calităţi specifice ale aluminei topite au fost utilizate în calculele privind valoarea normală, subliniind că comparaţii relevante se pot efectua doar pe o bază comparabilă, având în vedere variaţia importantă a preţurilor între diferitele clase. Cele două părţi au susţinut că preţurile din Brazilia ale produsului care face obiectul investigaţiei sunt, în general, doar cu 10-15 % mai mari decât nivelurile din China şi au indicat existenţa unor discrepanţe între preţurile Runbao şi cele ale Elfusa (un producător cunoscut al produsului care face obiectul investigaţiei din Brazilia) cuprinse între - 18 % şi + 16 %. În plus, VDS şi Tyrolit au susţinut că marjele de dumping excesive raportate în regulamentul provizoriu sunt rezultatul unor erori metodologice, precum acoperirea excesiv de largă a produselor, întemeierea pe date nereprezentative şi utilizarea unor preţuri braziliene eronate, menţionând totodată că Elfusa însăşi a indicat că un preţ echitabil pentru anumite calităţi de alumină ar fi cu 30-35 % mai mare decât preţurile din China.

(82)Comisia reaminteşte că toţi parametrii relevanţi care stau la baza calculelor dumpingului au fost comunicaţi în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, permiţând părţilor să prezinte observaţii cu privire la faptele esenţiale. Afirmaţiile care susţineau că preţurile din Brazilia ale produsului care face obiectul investigaţiei sunt doar cu 10-15 % mai mari decât nivelurile din China, că discrepanţele dintre preţurile Runbao şi cele ale Elfusa indică deficienţe metodologice sau că preţurile "echitabile" ar trebui să fie cu 30-35 % mai mari decât nivelurile din China nu au fost susţinute de elemente de probă. Constatările Comisiei s-au bazat pe date verificate provenite de la producătorii-exportatori incluşi în eşantion şi pe valori de referinţă, astfel cum se prevede la punctul 3.2.3.1 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia sa respectă dispoziţiile legale relevante din regulamentul antidumping de bază şi este conformă cu practica consacrată şi că marjele de dumping provizorii au fost stabilite în mod corect.

3.5.Marjele de dumping

(85)August Riiggeberg GmbH & Co. KG şi PFERD-Riiggeberg S.A. aususţinut că marja de dumping reziduală de 136,36 % este disproporţionată şi nu reflectă condiţiile reale de piaţă. Părţile respective au susţinut că taxa reziduală a fost derivată dintr-un subset restrâns de vânzări ale producătorului cu cea mai mare marjă, ceea ce o face nereprezentativă. Părţile au afirmat, de asemenea, că nu au reuşit să verifice calculul din cauza transparenţei insuficiente, dar au considerat că acesta este probabil eronat, posibil ca urmare a comparaţiilor incompatibile între produse. În opinia lor, diferenţele reale de preţ dintre corindonul artificial din China şi cel din Brazilia sunt semnificativ mai mici decât cele indicate de Comisie, chiar şi în timpul fluctuaţiilor recente ale pieţei legate de războiul din Ucraina şi de criza energetică.

(86)Marja de dumping reziduală a fost stabilită pe baza constatărilor verificate rezultate dintr-un subset de vânzări efectuate de Saite, exportatorul inclus în eşantion cu cea mai mare marjă de dumping. Acest subset, reprezentând 7 % din exporturile sale de produs în cauză către Uniune (şi [4,8 %] % din exporturile de produs în cauză efectuate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion) din cursul perioadei de investigaţie, a fost considerat o bază adecvată şi reprezentativă pentru stabilirea taxei reziduale aplicabile exportatorilor necooperanţi, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a comunicat faptele şi consideraţiile esenţiale care au stat la baza calculului, asigurând în acelaşi timp un echilibru adecvat între transparenţă şi protejarea informaţiilor confidenţiale. Afirmaţiile nefondate privind o posibilă eroare sau disproporţionalitate nu au putut fi acceptate. Compararea produselor şi stabilirea valorii normale au fost efectuate pe baza dispoziţiilor legale relevante şi a practicii constante a Comisiei. În consecinţă, aceste afirmaţii au fost respinse.

4.PREJUDICIUL

4.1.Observaţii generale

(88)Anumite părţi interesate au susţinut că analiza provizorie a prejudiciului şi a legăturii de cauzalitate a fost eronată, deoarece nu au fost analizate separat anumite segmente ale pieţei. Acestea au susţinut că se justifica o analiză segmentată a prejudiciului pentru tipuri diferite de produse, din cauza diferenţelor existente în ceea ce priveşte caracteristicile fizice, chimice şi tehnice ale tipurilor de produse. Mai precis, ArcelorMittal, Saite şi producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că erau necesare analize separate pentru alumina topită de tip refractar. Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au argumentat, de asemenea, în favoarea unei analize segmentate a prejudiciului pentru corindonul sol-gel. Reckel şi Tyrolit au susţinut că calculele privind prejudiciul referitoare la Runbao se bazează pe o neconcordanţă în gamele de produse, deoarece Runbao a produs în principal alumină topită maro, în timp ce producţia industriei Uniunii se axează în principal pe alumina topită albă. În mod similar, Tyrolit a susţinut că calculele privind prejudiciul pentru Saite sunt şi mai puţin reprezentative, deoarece Saite produce numai alumină topită maro.

(90)În plus, din motivele menţionate în considerentele 42-48 din regulamentul provizoriu şi reiterate în considerentele 28-39, Comisia a confirmat că produsul care face obiectul investigaţiei ar trebui considerat un singur produs. Comisia a observat că absenţa interschimbabilităţii depline a tipurilor de produse şi faptul că produsele aparţin unor clase diferite nu sunt suficiente pentru a necesita o evaluare pe segmente. Observaţiile primite după comunicarea constatărilor provizorii nu modifică aceste constatări. În plus, toate tipurile de produse sunt distribuite prin aceleaşi canale şi sunt vândute aceloraşi grupuri de clienţi. Aceste elemente demonstrează că produsele fac parte din aceeaşi piaţă concurenţială. Comisia a confirmat că diferitele tipuri de alumină topită au aceleaşi caracteristici funcţionale de bază într-o măsură suficientă şi că diferenţele de preţ dintre diferitele tipuri de produse sunt deja luate în considerare în cadrul metodei NCP utilizate pentru analiza subcotării preţurilor.

4.4.1.Preţurile importurilor din ţara în cauză şi subcotarea preţurilor

(93)Saite şi Runbao au susţinut că ajustarea din cadrul NCP referitoare la alumina topită maro, explicată în considerentele 11 şi 199 din regulamentul provizoriu, era inexactă, având în vedere distincţia tehnică dintre cele două clase. În consecinţă, Saite şi Runbao au susţinut că, în absenţa unei producţii de alumină topită maro de clasa a doua în Uniune, alumina topită maro de clasa a doua produsă de producătorii-exportatori ar trebui să fie eliminată din comparaţia preţurilor sau ajustată în mod corespunzător.

(94)În plus, producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că analiza subcotării preţurilor este subminată de faptul că nu are un context analitic şi se bazează pe o comparaţie a preţurilor medii care nu ţine seama de distincţiile dintre diferitele tipuri de produse. Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că gama largă de preţuri de import ale aluminei topite, observate nu numai la importurile din China, ci şi din ţări terţe, reflectă divergenţe în ceea ce priveşte natura produselor fabricate, ceea ce conduce la o comparaţie eronată.

(96)În ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la ajustarea NCP, Comisia a observat, astfel cum se explică în considerentul 11 din regulamentul provizoriu, că investigaţia a stabilit că distincţia dintre alumina topită maro de clasa întâi şi cea de clasa doua în NCP a fost artificială, nu reflectă standardele recunoscute de industrie şi face obiectul interpretării. Astfel, a fost necesară o ajustare a NCP în ceea ce priveşte alumina topită maro. Comisia a considerat că, atunci când se compară produsele, elementele critice sunt conţinutul de Al2O3 şi de Fe2O3, care se reflectă în valorile A1/A2 şi F1/F2 din NCP. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(98)În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia nu s-a efectuat o evaluare fundamentată a blocării preţurilor, Comisia a observat că, astfel cum se arată în detaliu la punctul 4.3.2 şi la punctul 5.1 din regulamentul provizoriu, a efectuat o analiză aprofundată a tendinţelor preţurilor, a evoluţiei costurilor şi a profitabilităţii industriei Uniunii. Investigaţia a arătat că, în pofida creşterii costurilor, industria Uniunii nu a reuşit să îşi majoreze corespunzător preţurile de vânzare, ceea ce a condus la blocarea preţurilor şi la o deteriorare a profitabilităţii. Astfel cum a observat Comisia în considerentele 196 şi 278 din regulamentul provizoriu, preţul mediu neprejudiciabil al industriei Uniunii în cursul PI a fost de 1 880 EUR pe tonă, spre deosebire de preţul mediu al importurilor din China, de 878 EUR pe tonă. Acest lucru confirmă existenţa unui prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

4.5.1.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(99)Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că scăderea cu 37 % a producţiei industriei Uniunii nu este legată cauzal de creşterea importurilor din China. În ceea ce priveşte gradul de utilizare a capacităţii de producţie, producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că capacităţile au fost subutilizate chiar şi înainte de creşterea importurilor din China şi înainte de începutul perioadei examinate, după cum o demonstrează faptul că gradul de utilizare a capacităţii de producţie a industriei Uniunii era deja de 69 % la începutul perioadei examinate. Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut, de asemenea, că scăderea exporturilor industriei Uniunii nu a fost rezultatul presiunii exercitate de producătorii-exportatori chinezi.

(100)Comisia a considerat că aceste argumente se referă mai degrabă la legătura de cauzalitate decât la indicatorii macroeconomici ca atare şi le-a abordat la punctul 5 de mai jos. Totuşi, Comisia a observat că, indiferent de gradul de utilizare a capacităţii de producţie a industriei Uniunii la începutul perioadei examinate, ratele de utilizare au scăzut brusc de la 69 % în 2021 la 43 % în cursul PI, astfel cum s-a constatat în considerentele 206-208 din regulamentul provizoriu, ceea ce demonstrează că gradul de utilizare a capacităţii de producţie a industriei a fost afectat în mod semnificativ în cursul perioadei de investigaţie.

4.5.1.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(102)Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că creşterea importurilor din China şi a preţurilor din China în 2022 nu a exercitat o presiune descendentă asupra preţurilor sau asupra cotei de piaţă a industriei Uniunii, deoarece industria Uniunii a reuşit să îşi majoreze preţurile, pierzând doar un volum limitat de vânzări. În plus, producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au observat că importurile din China au captat doar o mică parte din piaţa deţinută anterior de ţări terţe şi că pierderea ulterioară din cota de piaţă a industriei Uniunii în 2023 a avut loc în pofida unei scăderi a volumului importurilor din China, reflectând mai degrabă o scădere generală a pieţei Uniunii decât impactul importurilor din China.

(103)Comisia a observat că întreaga perioadă examinată a fost analizată din punctul de vedere al tendinţelor înregistrate în ceea ce priveşte volumele importurilor, cota de piaţă, indicatorii de prejudiciu şi blocarea preţurilor. În plus, Comisia a observat că acest argument nu ia în considerare variaţia dimensiunii pieţei Uniunii între 2022 şi 2023. Astfel cum se explică în considerentele 189-190 din regulamentul provizoriu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut de la 367 672 de tone în 2022 la 294 891 de tone în 2023. Orice evaluare a evoluţiei cotei de piaţă şi a relaţiei dintre aceasta şi volumele importurilor ar trebui efectuată ţinând seama de contracţia generală a pieţei. Comisia a constatat că, în pofida unei scăderi a volumelor importurilor din China între 2022 şi 2023, cota de piaţă a Chinei a crescut de la 48 % la 51 %, în timp ce cota industriei Uniunii a scăzut de la 38 % la 35 %. De asemenea, Comisia a observat că, în 2022, industria Uniunii şi-a majorat preţurile în conformitate cu creşterile preţurilor din China, dar a înregistrat totuşi o reducere cu 11 % a vânzărilor şi o scădere cu 8 % a cotei de piaţă. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia în întregime.

4.5.1.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(107)Astfel cum se arată în considerentele 212-214 din regulamentul provizoriu, numărul angajaţilor care fabricau produsul în cauză a scăzut cu 8 % între 2021 şi 2023 şi cu 16 % în cursul perioadei examinate. Faptul că scăderea a atins un vârf în cursul PI nu a modificat concluziile privind tendinţa observată în cursul perioadei examinate. În lipsa altor observaţii cu privire la ocuparea forţei de muncă şi la productivitate, au fost confirmate concluziile enunţate în considerentele 212-214 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

4.5.2.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(114)Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că evaluarea de către Comisie a scăderii profitabilităţii a fost eronată, deoarece profitabilitatea şi investiţiile au crescut în 2022, în pofida unei creşteri cu 25 % a importurilor din China. Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC au susţinut că scăderea ulterioară a profitabilităţii a rezultat din creşteri substanţiale ale investiţiilor şi din majorarea costurilor de producţie, inclusiv ale energiei, materiilor prime şi proceselor de producţie, care au continuat să crească chiar şi atunci când preţurile energiei electrice au scăzut în 2023, ceea ce demonstrează că presupusul prejudiciu nu a fost cauzat de importurile din China.

5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(120)Comisia a observat că acest argument nu ia în considerare variaţia dimensiunii pieţei Uniunii între 2022 şi 2023. Astfel cum se explică în considerentele 189-190 din regulamentul provizoriu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut de la 367 672 de tone în 2022 la 294 891 de tone în 2023. Atunci când a luat în considerare această reducere a dimensiunii pieţei, Comisia a observat că, în pofida unei scăderi a volumelor importurilor din China între 2022 şi 2023, cota de piaţă a Chinei a crescut totuşi, de la 48 % la 51 %, în timp ce cota industriei Uniunii a scăzut de la 38 % la 35 %. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia în întregime.

(121)În plus, Abranova a susţinut că fluctuaţiile volumelor importurilor din China în cursul perioadei examinate nu au fost legate cauzal de importurile care fac obiectul unui dumping, ci au fost mai degrabă rezultatul unor factori externi extraordinari. În special, Abranova a susţinut că importurile au scăzut în timpul pandemiei de COVID-19, când costurile de transport containerizat au crescut de patru până la cinci ori peste nivelurile normale. În schimb, importurile au crescut semnificativ după războiul din Ucraina ca urmare a interdicţiei impuse de UE asupra importurilor de alumină topită din Rusia, a tarifelor de transport mai mici şi a capacităţii de producţie insuficiente a industriei Uniunii. Prin urmare, Abranova a susţinut că variaţiile volumelor importurilor înregistrate între 2020 şi 2024 au fost determinate de evoluţii externe fără precedent şi că o comparaţie adecvată cu nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19 ar demonstra că tendinţele observate ale importurilor nu pot fi atribuite efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping.

(122)Comisia a recunoscut că fluxurile comerciale globale au fost influenţate de factori externi precum pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina. Totuşi, aceste evoluţii nu pun sub semnul întrebării existenţa unei legături de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din China şi prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Investigaţia a stabilit că, indiferent de perturbările mai ample ale pieţei, importurile din China au intrat în Uniune în volume semnificative, au câştigat cotă de piaţă şi au avut în mod constant preţuri mai mici decât preţurile de vânzare şi costurile de producţie ale industriei Uniunii. Comisia a confirmat că aceste elemente au demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au fost legate cauzal de prejudiciul suferit de industria Uniunii, întrucât industria Uniunii nu a reuşit să îşi majoreze preţurile de vânzare în conformitate cu creşterea costului de producţie, ceea ce a dus la blocarea preţurilor şi la o deteriorare a profitabilităţii.

5.2.1.Importurile din ţări terţe

(125)Comisia a observat că, în comparaţie cu China, alte ţări terţe au avut o prezenţă limitată pe piaţa Uniunii în cursul perioadei examinate. Astfel cum se explică în considerentul 244 din regulamentul provizoriu, cota de piaţă combinată a importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia Chinei, a scăzut de la 22 % în 2021 la 15 % în perioada de investigaţie. Principalele ţări terţe exportatoare, şi anume Ucraina, Statele Unite, Brazilia şi Bahrain, au reprezentat fiecare între 2 % şi 5 % din piaţa Uniunii, iar cota de piaţă a fiecăreia a rămas, în linii mari, stabilă în cursul perioadei examinate.

(126)În plus, Comisia a observat că, deşi Ucraina şi Bahrain au vândut la preţuri mai mici decât China în cursul PI, cotele lor de piaţă limitate au făcut ca efectul global asupra pieţei Uniunii să fie minim. Preţurile importurilor din alte ţări terţe au fost, în general, mai mari decât cele din China. Comisia a concluzionat că impactul importurilor din ţări terţe nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune şi a confirmat concluziile enunţate în considerentele 243-246 din regulamentul provizoriu.

5.2.2.Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(127)Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC, PRE, DFFI şi Reckel au susţinut că deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria Uniunii. În plus, s-a afirmat că scăderea rezultatelor la export nu ar fi putut fi cauzată de exporturile din China către pieţe terţe, iar incapacitatea industriei Uniunii de a-şi menţine cel puţin volumul exporturilor nu este legată cauzal de presiunea asupra preţurilor exercitată de exporturile din China.

(128)Comisia a confirmat că nu a atribuit deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii exporturilor din China către pieţe terţe. Comisia a observat că exporturile au reprezentat doar aproximativ 14 % din vânzările totale ale industriei Uniunii de pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a considerat că exporturile către ţări terţe nu ar fi putut avea decât un efect marginal asupra situaţiei prejudiciabile a industriei Uniunii în cursul perioadei de investigaţie, prin urmare nu ar fi putut întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

5.2.3.Consumul la nivelul Uniunii

(130)Producătorii-exportatori reprezentaţi de CCCMC, PRE, DFFI şi Reckel au susţinut că contracţia cererii şi scăderea consumului din Uniune întrerup sau atenuează considerabil legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria Uniunii. PRE şi DFFI au susţinut că scăderea substanţială a cererii de alumină topită pe piaţa Uniunii s-a datorat în principal condiţiilor macroeconomice nefavorabile începând din 2021. În special, PRE şi DFFI au menţionat efectele combinate ale unei redresări post-pandemie de scurtă durată, ale costurilor ridicate ale energiei, ale creşterii economice scăzute, ale inflaţiei şi ale tensiunilor geopolitice, care au redus în mod semnificativ cererea în sectoare din aval, precum oţelul, construcţiile şi industria autovehiculelor.

5.2.4.Creşterea costului de producţie

(135)Comisia a examinat deja această afirmaţie în regulamentul provizoriu şi a concluzionat că creşterea consumului de energie şi de materii prime nu explică deteriorarea observată. În special, investigaţia a arătat că, în 2022, când preţurile la energie au fost la cel mai ridicat nivel, industria Uniunii a rămas profitabilă. Acest lucru a fost posibil deoarece o parte din creşterea costurilor energiei a putut fi transferată utilizatorilor. Ceea ce a permis industriei Uniunii să transfere creşterea costurilor energiei în 2022 a fost creşterea excepţională a preţurilor importurilor din China (cu 44 % începând din 2021, a se vedea tabelul 4 din regulamentul provizoriu), care a redus în mod substanţial forţa de susţinere a acestor importuri. Totuşi, în 2023, preţurile importurilor din China au scăzut brusc până aproape de nivelurile din 2021, sporind în mod semnificativ presiunea supresivă asupra preţurilor industriei Uniunii. În aceste condiţii, industria Uniunii nu a mai reuşit să transfere costurile energiei, chiar dacă aceste costuri au scăzut în comparaţie cu 2022. Comisia a observat că, în 2023 şi în perioada de investigaţie, când preţurile energiei au scăzut, industria Uniunii nu a mai reuşit să îşi ajusteze preţurile în consecinţă din cauza blocării preţurilor ca urmare a importurilor la preţuri scăzute din RPC, ceea ce a dus la prăbuşirea profitabilităţii. În mod similar, nu a fost identificat niciun dezavantaj sistematic în ceea ce priveşte preţurile materiilor prime.

5.2.5.Efectul cumulat al altor factori

(137)PRE şi DFFI au susţinut că toţi factorii care contribuie la prejudiciu ar trebui să fie evaluaţi cumulativ, inclusiv scăderea consumului la nivelul Uniunii, rezultatele slabe la export ale Uniunii, creşterea costurilor energiei şi ale materiilor prime, precum şi importurile din China şi din alte ţări terţe. Părţile respective au susţinut că, atât individual, cât şi colectiv, aceşti factori atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important pretins suferit de industria Uniunii.

(138)Astfel cum se explică în considerentul 132 de mai sus, Comisia a reamintit că existenţa altor factori care afectează industria Uniunii nu întrerupe legătura de cauzalitate atunci când se constată că importurile care fac obiectul unui dumping, luate separat, au cauzat un prejudiciu important. Investigaţia a stabilit că, indiferent de alţi factori, luaţi în considerare în mod individual sau cumulativ, importurile din China au intrat în Uniune în volume semnificative, au câştigat cotă de piaţă şi au avut în mod constant preţuri mai mici decât preţurile de vânzare şi costurile de producţie ale industriei Uniunii. De asemenea, Comisia a confirmat că, în pofida creşterii costurilor de producţie, industria Uniunii nu a reuşit să îşi ajusteze preţurile în consecinţă, ceea ce a dus la blocarea preţurilor şi la o deteriorare a profitabilităţii. Acest lucru demonstrează că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost legat cauzal de importurile care fac obiectul unui dumping.

6.NIVELUL MĂSURILOR

6.1.Marja de prejudiciu

(140)Astfel cum se explică în considerentele 88-90, Comisia a confirmat că analiza prejudiciului este reprezentativă şi reflectă concurenţa reală de pe piaţă. În lipsa oricăror observaţii, a fost confirmat considerentul 280 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanţi şi pentru toate celelalte societăţi este următorul:

7.INTERESUL UNIUNII

7.1.Interesul industriei Uniunii

(145)Astfel de rezultate ar putea perturba continuitatea producţiei europene de alumină topită şi ar putea prezenta riscuri pe termen lung pentru rezilienţa industrială şi autonomia strategică a Uniunii. Alumina topită este un factor de producţie esenţial în producţia unei game largi de produse din aval, inclusiv de materiale refractare, abrazive şi ceramică avansată, care, la rândul lor, sunt indispensabile pentru sectoare critice precum producţia de oţel, de alte metale, de sticlă şi de materiale conexe. Alumina topită este considerată un produs sensibil datorită importanţei sale strategice, inclusiv în ceea ce priveşte aplicaţiile militare şi cu dublă utilizare (⁹). Datorită proprietăţilor sale unice, printre care şi duritatea excepţională şi stabilitatea termică ridicată, puţine materiale o pot înlocui. Importanţa strategică şi sensibilitatea acestui produs evidenţiază necesitatea de a menţine un lanţ de aprovizionare stabil şi sigur în Uniune. Perturbările ar putea afecta în mod direct securitatea economică a Uniunii prin impactul asupra infrastructurii industriale, energetice şi de apărare critice care se bazează pe componente pe bază de alumină topită şi prin ameninţarea rezilienţei lanţurilor de aprovizionare la şocuri externe, la constrângeri sau la alte riscuri.

(⁹)Alumina topită este produsă din alumină şi bauxită, ambele fiind enumerate ca factori de producţie strategici în cadrul Regulamentului UE privind materiile prime critice (2024/1252). În plus, importanţa strategică şi relevanţa sa pentru industria siderurgică, aerospaţială şi de apărare sunt confirmate de Singh et al. (2023) Applications and Developments of Thermal Spray Coatings for the Iron and Steel Industry (Aplicaţii şi dezvoltări ale acoperirilor prin pulverizare termică pentru industria siderurgică) şi de Grigaitiene et al. (2025) Effect of TiO2 Content on the Corrosion and Thermal Resistance of Plasma-Sprayed Al2O3-TiO2 Coatings (Efectul conţinutului de TiO2 asupra coroziunii şi rezistenţei termice a acoperirilor cu Al2O3-TiO2 pulverizate cu plasmă).

7.2.Interesul importatorilor neafiliaţi şi al comercianţilor

(147)Importatorul Traxys a susţinut că instituirea de măsuri antidumping ar duce la o reducere semnificativă a concurenţei pe piaţa Uniunii. Traxys a susţinut, de asemenea, că majorările de costuri nu pot fi transferate producătorilor de materiale refractare şi că instituirea de măsuri ar conduce la închiderea unor fabrici ale operatorilor de materiale refractare, la pierderea de locuri de muncă specializate şi la o mai mare dependenţă de importurile de produse refractare finite. S-a afirmat, de asemenea, că măsurile privind alumina topită maro în special ar avea efecte grave şi disproporţionate asupra industriei siderurgice europene.

(148)Comisia a observat că argumentele prezentate de Traxys au vizat o evaluare generală a pieţei, inclusiv a impactului asupra utilizatorilor şi a industriei siderurgice, dar nu au furnizat informaţii suplimentare cu privire la interesele importurilor şi ale comercianţilor neafiliaţi în afara celor deja furnizate şi abordate în considerentele 290-294 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că argumentele privind creşterea costurilor pentru utilizatori, inclusiv pentru producătorii de materiale refractare, sunt abordate la punctul 7.3 de mai jos. În plus, Comisia abordează argumentele privind concentrarea pieţei la punctul 7.4 de mai jos.

7.3.Interesul utilizatorilor, al consumatorilor sau al furnizorilor

(150)În urma regulamentului provizoriu, mai mulţi utilizatori au prezentat informaţii care evidenţiază efectele negative cu care se confruntau deja după instituirea măsurilor provizorii, în special incapacitatea de a transfera creşterea preţurilor către clienţi. Aceste preocupări au fost exprimate şi explicate şi în etapa provizorie, când utilizatorii au susţinut că instituirea de taxe antidumping le-ar creşte în mod semnificativ costurile, creştere care ar fi dificil de transferat către clienţi. Utilizatorii au susţinut că acest lucru le-ar putea ameninţa profitabilitatea şi competitivitatea. Unii utilizatori au avertizat, de asemenea, că creşterile costurilor legate de taxe ar putea pune în pericol sustenabilitatea lor operaţională, periclitând viabilitatea continuă a anumitor activităţi de producţie în cadrul Uniunii. Printre consecinţele potenţiale menţionate s-au numărat reducerea dimensiunii, relocarea în afara Uniunii şi închiderea întreprinderilor.

(151)Comisia a observat că informaţiile colectate în cursul investigaţiei au fost documentate pe larg, astfel cum se arată în detaliu în considerentul 295 din regulamentul provizoriu. Aproximativ 50 de utilizatori şi asociaţii de utilizatori s-au manifestat şi au participat activ la procedură. Mulţi dintre aceşti utilizatori au furnizat răspunsuri complete la chestionar, permiţând Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată şi reprezentativă a situaţiei. Asociaţiile industriale din sectoarele materialelor abrazive şi refractare au fost deosebit de active, prezentând informaţii substanţiale şi detaliate. Aceste asociaţii reprezintă un spectru larg de operatori, inclusiv un număr considerabil de întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi utilizatori mai mari. Acest lucru asigură faptul că datele reflectă diversitatea şi amploarea industriilor din aval ale Uniunii.

(152)Din punct de vedere socioeconomic, pe baza informaţiilor furnizate de asociaţiile industriale, se estimează că industria materialelor refractare are aproximativ 20 000 de angajaţi în întreaga Uniune şi generează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 4 miliarde EUR. În ceea ce priveşte industria materialelor abrazive, aceasta reprezintă aproximativ 8 400 de locuri de muncă numai în Germania şi Italia, generând o cifră de afaceri anuală combinată de aproximativ 2,3 miliarde EUR în aceste două state membre. Pe baza informaţiilor furnizate de asociaţiile de utilizatori din cele două sectoare, industriile materialelor refractare şi abrazive din Uniune reprezintă împreună o cifră de afaceri anuală de aproximativ 6,6 miliarde EUR şi 39 000 de locuri de muncă directe în Uniune, dintre care peste 22 600 ar fi expuse riscului în mod semnificativ şi imediat.

(153)Astfel, aceste sectoare contribuie în mod semnificativ din punct de vedere economic şi al ocupării forţei de muncă în ţările în care îşi au sediul. În plus, industriile materialelor abrazive şi refractare joacă un rol esenţial în producţia de oţel, metale şi sticlă, precum şi de unelte de tăiere, măcinare, lustruire şi finisare, unelte care sunt esenţiale pentru procesele de producţie din sectoare precum industria autovehiculelor, industria aerospaţială şi construcţiile.

(154)Comisia a observat că, potrivit răspunsurilor la chestionarul destinat utilizatorilor, aproximativ 50 % din alumina topită utilizată în sectorul materialelor abrazive şi aproximativ 65 % din cea utilizată în sectorul materialelor refractare provine din China. Aceste date reflectă dependenţa semnificativă a industriilor din aval de alumina topită de origine chineză. Deşi o parte substanţială a aprovizionării provine din surse alternative, ceea ce ar putea atenua impactul global al taxelor asupra costurilor pentru unele societăţi, Comisia a observat, de asemenea, că dependenţa de importurile la preţuri scăzute, care fac obiectul unui dumping, din China rămâne semnificativă. Pentru utilizatorii care se bazează în mare măsură pe materiale din China, orice creştere a preţurilor care rezultă din instituirea de taxe ar avea un impact asupra costurilor de producţie.

(155)Atunci când a evaluat impactul potenţial asupra costurilor de producţie, Comisia a estimat, astfel cum se explică în considerentul 300 din regulamentul provizoriu, că instituirea de taxe ar putea duce la creşteri ale costurilor pentru industriile utilizatoare cuprinse între 10 % şi 30 %, în funcţie de societate şi sector, presupunând că 100 % din alumina topită provine din China. Mai precis, industria materialelor refractare s-ar putea confrunta cu creşteri ale costurilor cuprinse între 10 % şi 30 %, în timp ce industria materialelor abrazive ar putea înregistra creşteri cuprinse între 10 % şi 23 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorii prezintă în costul lor de producţie un grad ridicat de expunere la fluctuaţiile preţului aluminei topite.

(156)În consecinţă, Comisia a recunoscut vulnerabilitatea economică a industriilor utilizatoare. Industriile utilizatoare sunt extrem de fragmentate, cuprinzând o gamă largă de operatori cu capacităţi diferite de absorbţie a creşterii costurilor. Pentru unii utilizatori, creşterile costurilor care rezultă din taxele antidumping le-ar putea pune în pericol sustenabilitatea operaţională. Acest lucru ar putea duce la reducerea dimensiunii, la relocarea operaţiunilor în afara UE sau la închiderea întreprinderilor.

(157)Având în vedere componenţa industriilor utilizatoare, care includ atât societăţi globale mari, cât şi numeroase întreprinderi mici şi mijlocii, operatorii mai mici sau mai sensibili la costuri ar putea fi afectaţi deosebit de sever. Comisia a recunoscut că este posibil ca societăţile mai mici să nu poată absorbi costurile suplimentare şi să fie obligate să îşi înceteze activitatea. Pe de altă parte, este mai probabil ca societăţile mai mari să îşi transfere producţia către instalaţii existente din afara Uniunii.

7.4.Alţi factori: Disponibilitatea ofertei şi concentrarea pieţei

(159)Unele părţi din cadrul industriei materialelor refractare au susţinut că înlocuirea importurilor din China ar compromite securitatea aprovizionării pentru industria materialelor refractare din Uniune, având în vedere capacitatea limitată de producţie a industriei Uniunii în ceea ce priveşte tipurile de produse cele mai relevante pentru acest sector, în special alumina topită de tip refractar şi alumina topită maro. S-a afirmat că industria Uniunii a fost orientată în mod tradiţional către producţia de alumină topită de tip abraziv, care reprezintă o parte mai mare din cererea globală, este comercializată la preţuri mai mari şi beneficiază de economii de scară care permit o raţionalizare mai eficientă a costurilor. În plus, s-a afirmat că importurile din ţări terţe nu ar putea constitui o sursă alternativă viabilă de aprovizionare, deoarece cota lor de piaţă rămâne limitată.

(161)Comisia a constatat că industria Uniunii este capabilă să aprovizioneze piaţa Uniunii cu cantităţile necesare, inclusiv pentru diferite tipuri, calităţi, tratamente şi dimensiuni ale granulelor produsului în cauză. Deşi volumele de producţie ale industriei Uniunii au scăzut substanţial în cursul perioadei examinate din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din China, Comisia a observat că industria Uniunii şi-a subutilizat în mod semnificativ capacitatea de producţie în perioada respectivă, astfel cum se arată în considerentele 206-208 şi 308 din regulamentul provizoriu. Comisia a confirmat că capacitatea suplimentară disponibilă include producţia de alumină topită de tip refractar şi de alumină topită maro. În special, Comisia a confirmat, de asemenea, că o parte substanţială din capacitatea suplimentară disponibilă se referă la producţia de alumină topită maro, care fie este disponibilă imediat, fie poate fi operaţională într-o perioadă foarte scurtă de timp.

(162)În plus, Comisia a reiterat faptul că, pe lângă producţia industriei Uniunii, importurile din ţări terţe continuă să reprezinte o sursă fiabilă de alumină topită, astfel cum se arată în considerentele 304 şi 305 din regulamentul provizoriu. Deşi ţările terţe au avut o prezenţă limitată pe piaţa Uniunii în cursul PI în comparaţie cu China, Comisia a observat că, în urma instituirii măsurilor provizorii, s-a observat deja o creştere moderată a importurilor din ţări terţe, pe baza celor mai recente date disponibile. Această evoluţie confirmă faptul că procesul de ajustare se desfăşoară conform aşteptărilor şi, având în vedere caracterul său progresiv, se pot anticipa în mod rezonabil creşteri suplimentare ale importurilor din ţări terţe, pe măsură ce operatorii îşi extind sau îşi stabilesc prezenţa pe piaţa Uniunii. De asemenea, Comisia nu a găsit elemente de probă în sprijinul afirmaţiei potrivit căreia produsele din ţări terţe sunt de calitate inferioară în comparaţie cu cele originare din China. Informaţiile de care dispune Comisia indică faptul că producătorii din ţări terţe sunt capabili să furnizeze alumină topită cu specificaţii şi caracteristici de performanţă comparabile.

(163)În plus, unele părţi au susţinut că exporturile chineze de alumină topită către Uniune au fost esenţiale pentru menţinerea concurenţei pe piaţa Uniunii, în special având în vedere sursele alternative limitate. Părţile au susţinut că, deşi intenţia Comisiei nu este de a exclude producătorii chinezi, taxele antidumping propuse ar avea acest efect în practică prin majorarea preţurilor acestora peste nivelurile Uniunii, ceea ce ar duce la concentrarea pieţei, la reducerea concurenţei şi la potenţiale prejudicii pentru utilizatorii din aval.

(164)Comisia a reamintit că scopul măsurilor antidumping este de a restabili condiţiile comerciale echitabile denaturate de importurile care fac obiectul unui dumping, nu de a exclude producătorii-exportatori chinezi de pe piaţa Uniunii. Astfel cum se arată în considerentul 311 din regulamentul provizoriu, Comisia a confirmat că nu a fost furnizat niciun element de probă întemeiat care să demonstreze că instituirea măsurilor ar avea efecte negative grave asupra structurii pieţei, inclusiv comportamente anticoncurenţiale ale industriei Uniunii, care ar afecta în mod negativ operatorii din aval.

7.5.Concluzie privind interesul Uniunii

(166)În acelaşi timp, neinstituirea de măsuri ar avea consecinţe negative şi ireversibile pentru industria Uniunii, deoarece blocarea continuă a preţurilor şi scăderea vânzărilor ar accelera pierderile financiare şi ar conduce la închiderea unor instalaţii de producţie. Acest lucru ar putea pune în pericol continuitatea producţiei europene de alumină topită, care este un material esenţial pentru sectoare strategice precum cel al oţelului şi cel al apărării, precum şi pentru alte aplicaţii sensibile. Acest lucru ar submina rezilienţa industrială şi autonomia strategică a Uniunii.

8.MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1.Măsuri definitive

(169)Saint-Gobain a prezentat o propunere de extindere a taxelor antidumping la produsul în cauză integrat în produsele din aval. Saint-Gobain a susţinut că această propunere ar asigura condiţii de concurenţă echitabile şi ar asigura o concurenţă loială pe pieţele din aval, deoarece ar împiedica producătorii din ţări terţe care utilizează alumină topită din China la preţuri inechitabile să obţină un avantaj competitiv faţă de producătorii din Uniune care îşi desfăşoară activitatea pe pieţele respective.

(170)Comisia a considerat că o această abordare ar fi imposibilă în cadrul prezentei investigaţii. Comisia a observat că investigaţia antidumping privind importurile de alumină topită a fost deschisă cu un domeniu de aplicare limitat, care acoperă numai produsul în cauză. Ca atare, constatările privind dumpingul şi prejudiciul nu pot fi aplicate în mod legal produselor din aval fără o investigaţie separată. De asemenea, Comisia a constatat că punerea în aplicare a acestei propuneri ar prezenta dificultăţi practice substanţiale, deoarece verificarea conţinutului de alumină topită în produsele finite din aval ar fi extrem de complexă. În consecinţă, propunerea a fost respinsă.

8.2.Forma şi nivelul măsurilor

(172)Având în vedere necesitatea de a proteja producătorii din Uniune care suferă un prejudiciu din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, atenuând în acelaşi timp costurile pentru utilizatori şi reducând dependenţele de China, măsura antidumping definitivă ar trebui să ia forma unui contingent tarifar scutit de taxe vamale. Importurile de produs în cauză în limitele acestui contingent trebuie să fie scutite de taxa antidumping. Totuşi, importurile care depăşesc volumul contingentului trebuie să facă obiectul taxei antidumping integrale, astfel cum este stabilită în prezentul regulament.

(176)Contingentul tarifar scutit de taxe vamale funcţionează pe baza principiului "primul venit, primul servit". Pentru a asigura un acces larg şi echitabil, contingentul a fost împărţit (1) în funcţie de produs, cu alocări separate pentru alumina topită maro şi alumina topită albă; (2) în funcţie de granularitate, pentru a asigura o distribuţie echilibrată între diferitele aplicaţii şi (3) în funcţie de timp, cu distribuiri trimestriale pentru a menţine disponibilitatea pe tot parcursul anului. Această structură asigură faptul că măsura sprijină accesul proporţional în toate sectoarele şi răspunde nevoilor specifice ale industriei.

(178)Pentru industria Uniunii, volumul scutit de taxe vamale s-a bazat pe un punct de referinţă atunci când industria obţinea deja marje de profit rezonabile. El a fost conceput pentru a menţine acest nivel de profitabilitate, stimulând în acelaşi timp vânzările, cota de piaţă şi producţia. Prin reducerea volumului importurilor din China la preţuri inechitabile, se preconiza că industria Uniunii va funcţiona într-un mediu mai stabil, permiţând o mai bună gestionare a preţurilor şi o profitabilitate susţinută.

(179)Mai precis, s-a estimat că vânzările industriei Uniunii vor creşte cu 84 % în 2026, ajungând la o creştere de 95 % până în 2031, aproape dublând vânzările înregistrate în cursul PI. Se preconiza că gradul de utilizare a capacităţii de producţie va creşte de la 43 % în cursul perioadei de investigaţie la 67 % în 2026, atingând un nivel maxim de 71 % până în 2031, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire de 65 %. S-a estimat că cota de piaţă va creşte de la 32 % în cursul perioadei de investigaţie la 59 % în 2026, ajungând la 63 % până în 2031 şi la o creştere de 96 %, aproape dublând nivelul observat în cursul PI. În ceea ce priveşte preţurile, din cauza datelor limitate, realizarea unor previziuni precise a fost incertă. Mai mulţi factori, precum tendinţele consumului, comparaţiile preţurilor internaţionale, gama de produse chinezeşti şi modificările costurilor de producţie, ar putea influenţa nivelurile viitoare ale preţurilor.

(180)Având în vedere aceste îmbunătăţiri preconizate în ceea ce priveşte vânzările, gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi cota de piaţă, contingentul tarifar scutit de taxe vamale a fost conceput pentru a asigura viabilitatea continuă a industriei Uniunii. Prin asigurarea unui cadru previzibil pentru importuri, măsura permite producătorilor să beneficieze de creşterea economică anticipată, să îşi adapteze planurile de producţie şi de investiţii şi să îşi menţină poziţia pe piaţă.

(181)Pentru industriile utilizatoare, a fost dificil să se evalueze impactul exact al măsurii propuse, având în vedere marea varietate de societăţi implicate. Totuşi, abordarea bazată pe un contingent tarifar scutit de taxe vamale oferă o perioadă de tranziţie pentru atenuarea impactului iniţial asupra costurilor, oferind utilizatorilor timpul necesar pentru a se adapta identificând furnizori alternativi, asigurând certificările necesare ale produselor şi aliniindu-se la cerinţele clienţilor. În plus, măsura continuă să ofere un volum substanţial scutit de taxe vamale şi introduce un cadru previzibil şi transparent care este conceput pentru a sprijini planificarea strategică şi pentru a facilita o tranziţie mai puţin perturbatoare.

(182)Mai precis, luând ca referinţă PI, măsura ar permite ca 37 % din importurile din China să intre în Uniune cu scutire de taxe vamale în primul an, 2026. Contingentul scutit de taxe vamale a fost conceput pentru a fi redus progresiv, ajungând la 19 % până în 2030. Accesul la aceste volume scutite de taxe vamale a însemnat pentru societăţi o reducere imediată şi substanţială a impactului asupra costurilor, în funcţie de gama de produse şi de sursele de aprovizionare ale acestora, în comparaţie cu instituirea standard a taxelor.

(183)În urma comunicării constatărilor finale şi a comunicării constatărilor finale suplimentare, o serie de părţi au contestat volumele stabilite în contingentul tarifar scutit de taxe vamale. Pe de o parte, părţile care reprezintă industria Uniunii au susţinut că îşi desfăşurau activitatea în condiţii nesustenabile din punct de vedere economic, viabilitatea lor fiind ameninţată în mod direct de blocarea preţurilor. Prin urmare, în opinia lor, măsurile au fost esenţiale pentru restabilirea concurenţei loiale şi pentru recuperarea cotei de piaţă pierdute. Acestea au susţinut, de asemenea, că, la stabilirea volumului contingentelor scutite de taxe vamale, ar trebui mărit gradul de utilizare a capacităţii de producţie a industriei Uniunii şi, în consecinţă, fie nu ar trebui să fie permis niciun contingent scutit de taxe vamale, fie astfel de contingente ar trebui să fie reduse substanţial. În plus, părţile respective au susţinut că o durată de trei ani în loc de cinci pentru contingentul scutit de taxe vamale ar fi mai adecvată, deoarece oferă utilizatorilor suficient timp pentru a-şi reduce dependenţa şi a-şi diversifica furnizorii.

(184)Pe de altă parte, industriile utilizatoare au susţinut că contingentele la nivelurile actuale sunt insuficiente pentru a răspunde preocupărilor operatorilor din aval şi au solicitat reduceri suplimentare ale taxelor, împreună cu creşteri semnificative ale volumelor contingentelor. Acestea au contestat metodologia prin care Comisia a evaluat gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi au susţinut că reducerile de cote sunt prea abrupte. În plus, ele au susţinut că este necesar un volum iniţial mai mare de contingente gratuite pentru a oferi industriilor utilizatoare posibilităţi adecvate de a-şi adapta operaţiunile şi de a-şi diversifica sursele de aprovizionare şi că reducerea progresivă a contingentului scutit de taxe vamale ar trebui eliminată în primii trei ani.

(185)Comisia a confirmat că metodologia sa este solidă, bazată pe date istorice şi pe elemente de probă concrete colectate în cursul investigaţiei, inclusiv pe informaţii privind costurile, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumele vânzărilor, dependenţa de importurile din China şi nivelurile globale ale importurilor. În mod similar, Comisia a observat că metodologia sa ia în considerare ceea ce solicită producătorii din Uniune pentru a rămâne viabili. Acest lucru a implicat identificarea volumului de vânzări necesar pentru a menţine o prezenţă stabilă pe piaţă. În acelaşi timp, Comisia a luat în considerare şi interesele utilizatorilor în conceperea contingentului scutit de taxe vamale, măsura continuând să asigure un volum substanţial scutit de taxe vamale şi să faciliteze o tranziţie mai puţin perturbatoare. În special, măsura permite ca peste 37 % din importurile din China înregistrate în cursul perioadei de investigaţie să intre în Uniune fără taxe vamale în primul an (2026). Contingentul este apoi redus progresiv, ajungând la 19 % până în 2030. Acest mod de concepere atenuează în mod semnificativ impactul asupra costurilor utilizatorilor, oferă o perioadă de tranziţie pentru a atenua efectele iniţiale şi asigură timp pentru adaptare prin identificarea de furnizori alternativi şi asigurarea certificărilor necesare ale produselor. În consecinţă, afirmaţiile au fost respinse.

(186)În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părţi au contestat dependenţa Comisiei de importurile din ţări terţe. Mai mulţi utilizatori au susţinut că aceste ţări nu ar putea acoperi în mod realist deficitul de aprovizionare şi că ipotezele Comisiei au fost excesiv de optimiste. Pe această bază, s-a susţinut că volumele contingentelor scutite de taxe vamale ar trebui majorate. În special, s-a subliniat că Brazilia s-a retras de pe piaţa Uniunii din cauza tarifelor impuse de Statele Unite, că producţia Ucrainei a fost perturbată de războiul aflat în curs şi că India depindea ea însăşi de importurile din China. În schimb, industria Uniunii a susţinut că există motive serioase pentru a anticipa că importurile din ţări terţe vor intra mai rapid pe piaţa Uniunii după intrarea în vigoare a taxelor antidumping. Ca atare, aceasta a susţinut că volumele contingentelor scutite de taxe vamale ar trebui scăzute substanţial. Ea a menţionat în special Ucraina, care şi-a sporit capacităţile de producţie şi s-a oferit public să îşi extindă exporturile către Uniune.

(187)Comisia a observat că estimarea sa privind creşterea importurilor din ţări terţe s-a bazat pe date istorice referitoare la importuri. Pe de o parte, această metodologie a luat în considerare faptul că o creştere nu ar avea loc brusc, ci progresiv, pentru a atinge nivelul maxim al importurilor observat în 2021. Pe de altă parte, Comisia a luat în considerare şi fluxurile reale de importuri din ţări terţe după instituirea măsurilor provizorii. Aceste date au arătat că importurile erau în creştere, contrar afirmaţiilor utilizatorilor, dar nu au crescut brusc, astfel cum a susţinut industria Uniunii. Având în vedere argumentele contrare şi contradictorii prezentate de diferitele părţi, Comisia a observat că metodologia sa s-a bazat atât pe date istorice consacrate privind importurile, cât şi pe activităţile de import observate ale ţărilor terţe din lunile care au urmat instituirii măsurilor provizorii. Prin urmare, Comisia a considerat că abordarea sa este solidă, robustă şi întemeiată pe elemente de probă concrete. În consecinţă, afirmaţiile au fost respinse.

8.3.Gestionarea contingentelor

8.3.1.Contingente în funcţie de tipul de produs

(192)Comisia a evaluat, pe baza datelor istorice privind importurile, a informaţiilor colectate prin intermediul chestionarelor, precum şi a informaţiilor transmise de părţile interesate, nivelurile consumului de alumină topită maro şi de alumină topită albă de la nivelul Uniunii, vânzările şi producţia industriei Uniunii, capacitatea sa de producţie şi gradul de dependenţă a utilizatorilor de importurile din China. Evaluarea a luat în considerare, de asemenea, fezabilitatea aprovizionării de la furnizori alternativi, indiferent dacă îşi au sediul în Uniune sau în ţări terţe, la niveluri de cost care nu ar cauza utilizatorilor şocuri perturbatoare ale preţurilor.

8.3.2.Cerinţe privind granularitatea ale utilizatorilor

8.3.4.Durata şi evoluţia contingentului scutit de taxe vamale

(201)Pentru utilizatori, această abordare este menită să sprijine gestionarea costurilor prin evitarea impactului brusc al preţurilor asupra factorilor de producţie critici. Scopul său este să acorde timp pentru reducerea dependenţei de China, diversificarea furnizorilor şi îndeplinirea cerinţelor de certificare şi a standardelor clienţilor. Calendarul propus a asigurat previzibilitatea, permiţând utilizatorilor să îşi planifice şi să îşi ajusteze operaţiunile în consecinţă.

8.3.5.Observaţii primite după comunicarea constatărilor finale

(202)În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părţi interesate au susţinut că utilizarea sistemului de contingente tarifare scutite de taxe vamale, în special funcţionarea acestuia pe baza principiului "primul venit, primul servit", a fost inadecvată. Acestea au susţinut că un astfel de sistem aduce beneficii disproporţionate marilor cumpărători, dezavantajează întreprinderile mici şi mijlocii şi încurajează comportamentul speculativ şi constituirea de stocuri. Potrivit acestor părţi, IMM-urile ar fi prejudiciate deoarece, spre deosebire de marii comercianţi, ele nu pot stoca sau vămui rapid, ceea ce le face dependente de intermediari. Pentru a asigura un acces echitabil, părţile respective au solicitat metode de alocare cu scop protector, precum limite zilnice de import şi contingente specifice pentru IMM-uri.

(203)Comisia a observat că sistemul de contingente tarifare scutite de taxe vamale a fost conceput pentru a asigura un acces larg şi echitabil. Acesta stabileşte distincţii în funcţie de produs, diferenţiind între alumina topită maro şi alumina topită albă, în funcţie de timp, prin distribuţie trimestrială, şi în funcţie de granularitate, creând astfel diferenţe de facto în funcţie de tipul de utilizatori. Această fragmentare a contingentului este menită să prevină concentrarea şi să permită unei game largi de operatori să beneficieze de acesta. În ceea ce priveşte propunerea de limite zilnice la import pentru fiecare societate, Comisia a observat că un astfel de mecanism ar fi dificil de pus în aplicare şi ar crea sarcini administrative disproporţionate la nivelul autorităţilor vamale naţionale. În plus, Comisia a observat că IMM-urile pot beneficia de acest sistem atât direct, cât şi prin intermediul importatorilor consacraţi, care, astfel cum s-a confirmat în cursul investigaţiei, acţionează ca un canal de transmitere între exportatorii chinezi şi IMM-uri. Întrucât, în multe cazuri, IMM-urile nu importă direct, rolul importatorilor consacraţi este esenţial în asigurarea accesului acestora la materiale. Introducerea unor limite zilnice pentru fiecare societate ar risca să blocheze acest canal şi, în practică, să submineze accesul de care au nevoie IMM-urile. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(204)În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părţi interesate au susţinut că distincţia făcută de Comisie între tipul abraziv şi cel refractar este artificială şi nefondată din punct de vedere tehnic. Acestea au susţinut că cele două categorii sunt interschimbabile din punct de vedere fizic şi chimic şi că autorităţile vamale nu dispun de mijloacele necesare pentru a pune în aplicare o astfel de diferenţiere. De asemenea, părţile respective au susţinut că, fără controale mai stricte, o parte din contingent ar putea fi consumată de alte industrii decât industriile utilizatoare vizate. Pentru a răspunde acestor preocupări, ele au solicitat introducerea certificării utilizatorilor finali.

(205)Comisia a observat că, deşi produsul care face obiectul investigaţiei este acelaşi, au fost stabilite coduri TARIC specifice pe baza granularităţii şi a descrierii tehnice a produsului. Deşi există o anumită suprapunere, aceste coduri diferenţiază în mod eficient, în mare măsură, consumul între aplicaţiile din sectorul materialelor abrazive şi cele din sectorul materialelor refractare. Prin urmare, clasificarea este întemeiată ferm pe caracteristicile fizice ale produsului, asigurându-se că diferenţierea este atât solidă din punct de vedere tehnic, cât şi aplicabilă. De asemenea, Comisia a observat că introducerea unei scutiri bazate pe utilizarea finală ar fi dificil de pus în aplicare şi ar crea sarcini administrative disproporţionate, având în vedere numărul mare de utilizatori potenţiali. În plus, o astfel de scutire ar risca să perturbe rolul importatorilor tradiţionali, care acţionează ca mecanism de transmitere de facto între exportatorii chinezi şi IMM-uri. Întrucât în multe cazuri IMM-urile nu importă direct, ele se bazează pe importatori consacraţi pentru a asigura accesul la materiale. Introducerea certificării utilizatorilor finali ar putea bloca acest canal şi ar putea submina accesul IMM-urilor, mai degrabă decât să îl protejeze. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(206)În urma comunicării constatărilor finale, anumite părţi au contestat volumele contingentelor scutite de taxe vamale în cadrul categoriilor de produse. Mai multe părţi interesate au susţinut că alumina topită de tip refractar ar trebui să fie scutită de la aplicarea măsurilor sau ar trebui introdusă o scutire specifică bazată pe utilizarea finală pentru alumina topită importată pentru fabricarea de produse refractare destinate industriei siderurgice. Alte părţi au susţinut că anumite forme ale produsului, precum corindonul sol-gel şi bulgării, ar trebui excluse din domeniul de aplicare al contingentului tarifar sau volumele anumitor tipuri de produse, precum alumina topită maro, ar trebui majorate. În plus, mai multe părţi interesate care reprezintă industria materialelor refractare au contestat alocarea între materialele refractare şi cele abrazive, susţinând că criteriul decisiv pentru alocarea între industriile utilizatoare ar trebui să fie dependenţa, nu consumul.

(207)Comisia a observat că, atunci când a definit volumele contingentare, a luat în considerare întreaga definiţie a produsului şi a aplicat o metodologie coerentă tuturor produselor care intră în domeniul de aplicare respectiv. Mai precis, Comisia a stabilit un volum total al contingentului de 60 000 de tone, astfel cum se explică în considerentele 173-175. Din această cantitate, un procent de 70 % a fost alocat aluminei topite brune şi un procent de 30 % aluminei topite albe, astfel cum se prevede şi la punctul 8.3.1. Volumele au fost apoi distribuite proporţional între codurile TARIC relevante ale acestor categorii, pe baza ponderii importurilor înregistrate în cursul perioadei de investigaţie.

(208)Comisia a considerat că această metodologie este solidă, echilibrată şi proporţională, tratând produsul în cauză în ansamblu, fără să favorizeze sau să excludă o anumită tipologie. Astfel cum s-a stabilit deja la punctul 222, toate formele sunt considerate ca făcând parte din acelaşi produs în cauză. În plus, Comisia a observat că metodologia utilizată pentru a stabili alocarea între industriile utilizatoare a fost solidă, luând în considerare atât dependenţele utilizatorilor, cât şi nivelurile de consum. În consecinţă, afirmaţiile au fost respinse.

(213)În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părţi au susţinut că includerea codului TARIC 2818 10 91 20, destinat corindonului sol-gel albastru, în cadrul aluminei topite maro a fost inexactă. Acestea au susţinut că, în scopul diferenţierii tipurilor de produs în conformitate cu clasificarea TARIC, corindonul sol-gel albastru nu ar trebui să fie considerat un tip special de alumină topită maro. Ele au susţinut că corindonul sol-gel albastru are un conţinut de oxid de aluminiu mai mic de 98,5 %, motiv pentru care se încadrează la codul NC 2818 10 91, însă are o interschimbabilitate limitată cu produsele standard din alumină topită maro. S-a susţinut, de asemenea, că corindonul sol-gel utilizează ca materie primă principală boemitul, care este un tip special de alumină, în timp ce alumina este, de asemenea, principala materie primă pentru produsele din alumină topită albă, iar alumina topită maro se bazează pe bauxită. În plus, părţile respective au susţinut că există un nivel mai ridicat de interschimbabilitate între corindonul sol-gel albastru şi cel alb, clasificate la codurile TARIC 2818 10 11 10 şi 2818 10 11 20 decât cu clasele standard de alumină topită maro. În mod similar, acestea au susţinut că includerea corindonului sol-gel albastru în cadrul aluminei topite maro ar aloca în mod disproporţionat volume unui tip de produs de nişă, creând riscul ca niveluri disproporţionate de corindon sol-gel albastru să intre în Uniune în cadrul contingentului fără taxe vamale. Pe această bază, părţile au solicitat ca corindonul sol-gel albastru să fie exclus din categoria aluminei topite brune şi să fie tratat separat în cadrul contingentului tarifar scutit de taxe vamale.

(214)Comisia a evaluat cu atenţie această solicitare şi, în urma argumentelor prezentate, a concluzionat că, deşi toate tipurile de produs care intră în domeniul de aplicare al investigaţiei constituie acelaşi produs în cauză şi au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice esenţiale, în scopul diferenţierii tipurilor de produs în conformitate cu clasificarea TARIC, corindonul sol-gel albastru nu ar trebui să fie considerat un tip special de alumină topită maro. În schimb, acesta ar trebui inclus în categoria aluminei topite albe. Această concluzie era justificată din punct de vedere tehnic, dar în acelaşi timp întemeiată pe consideraţia conform căreia includerea corindonului sol-gel albastru în cadrul aluminei topite maro ar aloca în mod disproporţionat volume unui tip de produs de nişă, creând riscul ca niveluri disproporţionate de corindon sol-gel albastru să intre în Uniune în cadrul contingentului fără taxe vamale.

(215)În plus, Comisia a observat că intenţia contingentului scutit de taxe vamale şi a alocării mai mari, de 70 %, pentru alumina topită maro a fost de a atenua impactul asupra volumelor substanţiale de consum de alumină topită maro de către majoritatea utilizatorilor. Totuşi, includerea corindonului sol-gel albastru în această categorie nu ar modifica în mod semnificativ disponibilitatea generală a volumelor pentru utilizatori, având în vedere consumul său mic, dar ar putea, pe de altă parte, să aducă prejudicii semnificative industriei Uniunii.

(217)În plus, mai multe părţi interesate au susţinut că sunt necesare anumite modificări ale descrierilor TARIC pentru corindonul sol-gel pentru acurateţe tehnică şi pentru a evita o potenţială clasificare eronată a produselor sol-gel importate. Aceste modificări au inclus clarificarea faptului că în codurile TARIC 2818 10 11 10 şi 2818 10 91 20 este inclus atât gelul sol-gel sinterizat, cât şi cel presinterizat. În plus, unele părţi au susţinut că este necesară o ajustare a codului TARIC 2818 10 91 20 pentru a evita importul anumitor produse sol-gel cu un conţinut de oxid de aluminiu mai mic de 98,5 % sub codul TARIC 2818 10 91 99.

(218)Comisia a evaluat cu atenţie această solicitare şi, în urma argumentelor prezentate, a concluzionat că modificările se justifică pentru acurateţe tehnică şi pentru a evita o potenţială clasificare eronată a produselor sol-gel importate. În plus, Comisia a observat că intenţia contingentului scutit de taxe vamale a fost de a atenua impactul asupra volumelor consum caracterizate printr-o dependenţă ridicată a utilizatorilor. Modificarea codurilor TARIC aferente unei anumite varietăţi a produsului nu ar modifica în mod semnificativ disponibilitatea generală a volumelor pentru utilizatori, având în vedere consumul redus al acestora, dar ar putea evita o clasificare eronată care ar putea aduce prejudicii semnificative industriei Uniunii.

8.4.Nivelul măsurilor

(222)Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăţilor menţionate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigaţii. Prin urmare, ele reflectă situaţia constatată în cursul prezentei investigaţii în ceea ce priveşte aceste societăţi. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigaţiei originar din ţara în cauză şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri şi trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din China".

(223)O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care îşi schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (¹⁰). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care modificarea denumirii societăţii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se va publica un regulament referitor la modificarea denumirii.

(224)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din China".

(225)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(226)În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei creşte semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere a volumului constituie ea însăşi o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe, poate fi deschisă o investigaţie anticircumvenţie, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor necesare în acest sens. Această investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul individual al taxei (nivelurile individuale ale taxelor) şi, ca urmare, de a institui o taxă la scară naţională.

(228)Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigaţie ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuşi nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăţilor cooperante neincluse în eşantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiţii. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru; şi (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligaţii contractuale irevocabile de export al unor cantităţi substanţiale.

8.5.Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(230)Comisia a observat că măsurile definitive stabilesc un contingent tarifar scutit de taxe vamale care acoperă o parte din volumul importurilor din China. Pe baza importurilor din China din cursul perioadei de investigaţie, 62,6 % din volumul total al importurilor nu ar beneficia de contingentul scutit de taxe vamale şi, prin urmare, ar face obiectul taxelor antidumping. Pentru a reflecta ponderea reală a importurilor care fac obiectul taxelor şi pentru a preveni perceperea excesivă, dincolo de ceea ce s-a instituit în cadrul măsurilor definitive, Comisia a considerat că, pentru perioada cuprinsă între instituirea măsurilor provizorii şi intrarea în vigoare a măsurilor definitive, taxele percepute trebuie să corespundă aceleiaşi proporţii a importurilor care nu se încadrează în contingentul tarifar, luând ca referinţă volumele importurilor din perioada de investigaţie, adică 62,6 % din nivelul taxei definitive. Această abordare garantează că importurile sunt tratate în mod consecvent, că taxele sunt aplicate proporţional şi că nu se percepe nicio taxă excesivă, în plus faţă de măsurile definitive.

8.6.Percepere retroactivă

(235)Analiza Comisiei nu a arătat o nouă creştere substanţială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigaţie, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a comparat volumele importurilor între: (i) perioada cuprinsă între prima lună completă de după deschidere şi ultima lună completă înainte de înregistrare şi perioada cuprinsă între prima lună completă de după deschidere şi ultima lună completă înainte de adoptarea măsurilor provizorii, pe de o parte, şi lunile calendaristice corespunzătoare din perioada de investigaţie, pe de altă parte, pentru a ţine seama de caracterul sezonier; şi (ii) media lunară a acestor perioade cu media lunară a întregii perioade de investigaţie.

(236)Rezultatul acestei analize a arătat o scădere a volumelor importurilor. Mai precis, datele au arătat o scădere cu 9 % a volumului mediu lunar al importurilor între perioada de şapte luni cuprinsă între deschiderea investigaţiei şi publicarea măsurilor provizorii şi media lunară din cursul perioadei de investigaţie. O comparaţie similară realizată pe parcursul perioadei de două luni dintre deschiderea investigaţiei şi înregistrarea importurilor a evidenţiat o scădere cu 8 % a volumelor medii lunare ale importurilor. De asemenea, Comisia a comparat volumele importurilor din cursul celor şapte luni care au urmat deschiderii investigaţiei cu aceleaşi luni calendaristice din cursul perioadei de investigaţie. Această comparaţie a arătat o scădere cu 10 % a volumelor importurilor. În plus, atunci când s-au comparat cele două luni dintre deschiderea investigaţiei şi înregistrarea importurilor cu aceleaşi luni din cursul perioadei de investigaţie, s-a observat o scădere cu 3,2 % a volumelor importurilor.

9.DISPOZIŢII FINALE

(238)Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

Art. 1

(2)Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile preţului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1) şi fabricate de societăţile menţionate în continuare, se stabileşte după cum urmează:

(3)Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societăţile menţionate la alineatul (2) este condiţionată de prezentarea către autorităţile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declaraţie datată şi semnată de un reprezentant oficial al entităţii care emite respectiva factură, identificat prin nume şi funcţie, redactată după cum urmează: "Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul în unitatea utilizată) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, menţionat în prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea şi adresa societăţii) (cod adiţional TARIC) în [ţara în cauză]. Declar că informaţiile din prezenta factură sunt complete şi corecte." Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză.

Art. 2

Art. 3

Art. 4

ANEXA I:Producătorii-exportatori cooperanţi din RPC neincluşi în eşantion

Ţara	Denumire	Codul adiţional TARIC
RPC	Art Abrasives (Guizhou) Co., Ltd.	89RK
RPC	Bedrock Corundum Co., Ltd.	89RL
RPC	Binzhou Qinai New Material Co., Ltd.	89RM
RPC	Guizhou Guxin New Materials Co., Ltd.	89RN
RPC	Guizhou Kaicheng Fused Minerals Co., Ltd.	89RO
RPC	Henan Ant Advanced Materials Co., Ltd.	89RP
RPC	Henan Haochen Advanced Materials Co., Ltd.	89RQ
RPC	Henan Hengxin Industrial & Mineral Products Co., Ltd	89SI
RPC	Henan Jinfeng New Material Technology Co., Ltd.	89RR
RPC	Imerys Fused Minerals (Guizhou) Co., Ltd.	89RS
RPC	Qinai (Shandong) New Material Co., Ltd.	89RT
RPC	Qingdao Reckel Advanced Materials Co., Ltd.	89RU
RPC	Qingdao Sisa Abrasives Co., Ltd.	89RV
RPC	Saint-Gobain Ceramic Materials (Zhengzhou) Co Ltd	89RW
RPC	Shandong Imerys Mount Tai Co., Ltd.	89RX
RPC	Shanxi Lvliangshan Mineral Co., Ltd.	89RY
RPC	Yichuan Kingsino Refractories Co., Ltd	89RZ
RPC	Zhengzhou Sinabuddy Mineral Co., Ltd.	89SA
RPC	Zhengzhou Yufa High-Tech Material Co., Ltd.	89SB
RPC	Zibo Jin Chun Tai Abrasives Co., Ltd.	89SD
RPC	Zibo Jinjiyuan Abrasives Co., Ltd.	89SC

ANEXA 2:

Codul TARIC sau codul NC	Descrierea produsului	2026	2027	2028	2029	2030	Numărul de ordine
		Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale (tone nete)
2818 10 11 10	Corindon sol-gel (CAS RN 1302-74-5) cu un conţinut de oxid de aluminiu de minimum 99,6 %, având o structură microcristalină sub formă de tije cu un raport dimensional de minimum 1,3, dar maximum 6,0	103,8	90,8	77,8	64,9	51,9	090520
2818 10 11 30 (TARIC NOU)	Corindon sol-gel sau sol-gel pre-sinterizat cu un conţinut de oxid de aluminiu de minimum 99,6 %, având o structură microcristalină sub formă de tije cu un raport dimensional de minimum 1,3, dar maximum 6,0.
2818 10 11 40	Corindon sol-gel sau sol-gel pre-sinterizat cu structură microcristalină, constând din oxid de aluminiu, cu o compoziţie în greutate (calculată ca oxizi) de cel puţin 98,5 % oxid de aluminiu, cu excepţia celui cu un conţinut de oxid de aluminiu de minimum 99,6 %, având o structură microcristalină sub formă de tije cu un raport dimensional de minimum 1,3, dar maximum 6,0.
2818 10 11 20	Corindon sinterizat cu structură microcristalină, format din oxid de aluminiu (CAS RN 1344-28-1) şi aluminat de magneziu (CAS RN 12068-51-8), cu un conţinut în greutate (calculat ca oxizi) de: - 92 % sau mai mult oxid de aluminiu; şi - 8 % sau mai puţin oxid de magneziu
281810 11 91 (TARIC NOU)	Alumină topită, în cazul în care se aplică ambele condiţii de mai jos: (i) între 5 % şi 35 % din greutatea produsului este sub limita cea mai scăzută în ceea ce priveşte dimensiunea boabelor prevăzută în caietul de sarcini al produsului şi (ii) între 1 % şi 10 % din greutatea produsului este peste limita cea mai ridicată în ceea ce priveşte dimensiunea boabelor prevăzută în caietul de sarcini al produsului.	7 177,6	6 280,4	5 383,2	4 486,0	3 588,8	090521
2818 10 11 99 (TARIC NOU)	Altele	10 087,7	8 826,7	7 565,7	6 304,8	5 043,8	090522
2818 10 19	cu minimum 50\| % din greutatea totală având mărimea particulelor de minimum 10\| mm	56,1	49,1	42,1	35,0	28,0	090523
2818 10 91 20	Corindon sinterizat cu structură microcristalină, conţinând oxid de aluminiu (CAS\|RN\|1344-28-1), aluminat de magneziu (CAS\|RN\|12068-51-8) şi aluminaţi de pământuri rare de ytriu, lantan şi neodim (calculaţi ca oxizi), cu un conţinut, în greutate, de: - \|92\| % sau mai mult, dar mai puţin de 98,5 \|% oxid de aluminiu; - \|2\| % (± 1,5\| %) oxid de magneziu; - \|1\| % (± 0,6\| %) oxid de ytriu, precum şi - \|fie 3\| % (± 2,2\| %) oxid de lantan sau - \|2\| % (± 1,2\| %) oxid de lantan şi oxid de neodim, cu mai puţin de 50\| % din greutatea totală având mărimea particulelor de minimum 10\| mm	574,9	503,0	431,2	359,3	287,5	090524
2818 10 91 40 (TARIC NOU)	Corindon sol-gel sinterizat sau sol-gel pre-sinterizat cu structură microcristalină, conţinând oxid de aluminiu, cu o compoziţie în greutate (ca oxizi) de cel puţin 92 %, dar mai mică de 98,5 % oxid de aluminiu.	574,9	503,0	431,2	359,3	287,5	090524
2818 10 91 91 (TARIC NOU)	Alumină topită cu un conţinut de dioxid de titan mai mare sau egal cu 1 % în greutate, în cazul în care se aplică ambele condiţii de mai jos: (i) între 5 % şi 35 % din greutatea produsului este sub limita cea mai scăzută în ceea ce priveşte dimensiunea boabelor prevăzută în caietul de sarcini al produsului şi (ii) între 1 % şi 10 % din greutatea produsului este peste limita cea mai ridicată în ceea ce priveşte dimensiunea boabelor prevăzută în caietul de sarcini al produsului.	16 243,2	14 212,8	12 182,4	10 152,0	8 121,6	090525
2818 10 91 99 (TARIC NOU)	Altele	24 364,8	21 319,2	18 273,6	15 228,0	12 182,4	090526
2818 10 99	cu minimum 50\| % din greutatea totală având mărimea particulelor de minimum 10\| mm	1 392,1	1 218,1	1 044,0	870,0	696,0	090527

1.2026

Codul TARIC sau codul NC	2026
	Trimestrul 1 (16.1.2026- 31.3.2026)	Trimestrul 2 (1.4.2026- 30.6.2026)	Trimestrul 3 (1.7.2026- 30.9.2026)	Trimestrul 4 (1.10.2026- 31.12.2026)
	Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale (tone nete)
2818 10 11 10 2818 10 11 30 2818 10 11 20 2818 10 11 40	25,95	25,95	25,95	25,95
2818 10 11 91	1 794,39	1 794,39	1 794,39	1 794,39
2818 10 11 99	2 521,91	2 521,91	2 521,91	2 521,91
2818 10 19	14,02	14,02	14,02	14,02
2818 10 91 20 2818 10 91 40	143,73	143,73	143,73	143,73
2818 10 91 91	4 060,79	4 060,79	4 060,79	4 060,79
2818 10 91 99	6 091,19	6 091,19	6 091,19	6 091,19
2818 10 99	348,01	348,01	348,01	348,01

2.2027

Codul TARIC sau codul NC	2027
	Trimestrul 1 (1.1.2027- 31.3.2027)	Trimestrul 2 (1.4.2027- 30.6.2027)	Trimestrul 3 (1.7.2027- 30.9.2027)	Trimestrul 4 (1.10.2027- 31.12.2027)
	Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale (tone nete)
2818 10 11 10 2818 10 11 30 2818 10 11 20 2818 10 11 40	22,71	22,71	22,71	22,71
2818 10 11 91	1 570,09	1 570,09	1 570,09	1 570,09
2818 10 11 99	2 206,67	2 206,67	2 206,67	2 206,67
2818 10 19	12,27	12,27	12,27	12,27
2818 10 91 20 2818 10 91 40	125,76	125,76	125,76	125,76
2818 10 91 91	3 553,19	3 553,19	3 553,19	3 553,19
2818 10 91 99	5 329,79	5 329,79	5 329,79	5 329,79
2818 10 99	304,51	304,51	304,51	304,51

3.2028

Codul TARIC sau codul NC	2028
	Trimestrul 1 (1.1.2028- 31.3.2028)	Trimestrul 2 (1.4.2028- 30.6.2028)	Trimestrul 3 (1.7.2028- 30.9.2028)	Trimestrul 4 (1.10.2028- 31.12.2028)
	Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale (tone nete)
2818 10 11 10 2818 10 11 30 2818 10 11 20 2818 10 11 40	19,46	19,46	19,46	19,46
2818 10 11 91	1 345,79	1 345,79	1 345,79	1 345,79
2818 10 11 99	1 891,44	1 891,44	1 891,44	1 891,44
2818 10 19	10,51	10,51	10,51	10,51
2818 10 91 20 2818 10 91 40	107,79	107,79	107,79	107,79
2818 10 91 91	3 045,60	3 045,60	3 045,60	3 045,60
2818 10 91 99	4 568,39	4 568,39	4 568,39	4 568,39
2818 10 99	261,01	261,01	261,01	261,01

4.2029

Codul TARIC sau codul NC	2029
	Trimestrul 1 (1.1.2029- 31.3.2029)	Trimestrul 2 (1.4.2029- 30.6.2029)	Trimestrul 3 (1.7.2029- 30.9.2029)	Trimestrul 4 (1.10.2029- 31.12.2029)
	Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale (tone nete)
2818 10 11 10 2818 10 11 30 2818 10 11 20 2818 10 11 40	16,22	16,22	16,22	16,22
2818 10 11 91	1 121,50	1 121,50	1 121,50	1 121,50
2818 10 11 99	1 576,20	1 576,20	1 576,20	1 576,20
2818 10 19	8,76	8,76	8,76	8,76
2818 10 91 20 2818 10 91 40	89,83	89,83	89,83	89,83
2818 10 91 91	2 538,00	2 538,00	2 538,00	2 538,00
2818 10 91 99	3 806,99	3 806,99	3 806,99	3 806,99
2818 10 99	217,51	217,51	217,51	217,51

5.2030

Codul TARIC sau codul NC	2030
	Trimestrul 1 (1.1.2030- 31.3.2030)	Trimestrul 2 (1.4.2030- 30.6.2030)	Trimestrul 3 (1.7.2030- 30.9.2030)	Trimestrul 4 (1.10.2030- 31.12.2030)
	Volumul contingentului tarifar scutit de taxe vamale (tone nete)
2818 10 11 10 2818 10 11 30 2818 10 11 20 2818 10 11 40	12,97	12,97	12,97	12,97
2818 10 11 91	897,20	897,20	897,20	897,20
2818 10 11 99	1 260,96	1 260,96	1 260,96	1 260,96
2818 10 19	7,01	7,01	7,01	7,01
2818 10 91 20 2818 10 91 40	71,86	71,86	71,86	71,86
2818 10 91 91	2 030,40	2 030,40	2 030,40	2 030,40
2818 10 91 99	3 045,60	3 045,60	3 045,60	3 045,60
2818 10 99	174,01	174,01	174,01	174,01

Societatea	Marja de dumping definitivă (%)
Chongqing Saite Corundum Co., Ltd.	99,8
Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd.	88,7
Alte societăţi cooperante	94,5
Toate celelalte importuri originare din RPC	110,6

Ţara	Societatea	Taxă antidumping definitivă (%)
RPC	Chongqing Saite Corundum Co., Ltd.	99,8
RPC	Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd.	88,7
RPC	Alte societăţi cooperante	94,5
RPC	Toate celelalte importuri originare din RPC	110,6

Ţara	Societatea	Marja de dumping (%)	Marja de prejudiciu (%)	Taxa antidumping definitivă (%)
RPC	Chongqing Saite Corundum Co., Ltd.	99,8	233,9	99,8
RPC	Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd.	88,7	116,9	88,7
RPC	Alte societăţi cooperante	94,5	178,4	94,5
RPC	Toate celelalte importuri originare din RPC	110,6	259	110,6

Ţara de origine	Societatea	Taxă antidumping definitivă (%)	Cod adiţional TARIC
RPC	Chongqing Saite Corundum Co., Ltd.	99,8	89RI
RPC	Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd.	88,7	89RJ
RPC	Alte societăţi cooperante enumerate în anexa I	94,5	A se vedea anexa I
RPC	Toate celelalte importuri originare din RPC	110,6	8999

Ţara de origine	Societatea	Taxa antidumping provizorie (%)	Cod adiţional TARIC
RPC	Chongqing Saite Corundum Co., Ltd.	62,4	89RI
RPC	Luoyang Runbao Abrasives Co., Ltd.	55,5	89RJ
RPC	Alte societăţi cooperante enumerate în anexa I	59,1	A se vedea anexa I
RPC	Toate celelalte importuri originare din RPC	69,2	8999