Capitolul iii - ORGANIZARE - Regulamentul 1093/24-nov-2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial 331L

În vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL III:ORGANIZARE
Art. 40: Componenţă
(1)Consiliul supraveghetorilor este alcătuit din:
a)Preşedintele;

b)şefii autorităţilor publice naţionale cu competenţă de supraveghere a instituţiilor de credit din fiecare stat membru, care se reunesc personal cel puţin de două ori pe an;
c)un reprezentant fără drept de vot din partea Comisiei;
d)un reprezentant desemnat de Consiliul de supraveghere al Băncii Centrale Europene, fără drept de vot;

e)un reprezentant fără drept de vot din partea CERS;
f)un reprezentant fără drept de vot al fiecăreia dintre celelalte două autorităţi europene de supraveghere.
(2)Consiliul supraveghetorilor convoacă periodic întâlniri cu Grupul părţilor interesate din domeniul bancar, cel puţin de două ori pe an.
(3)Fiecare autoritate competentă este responsabilă de numirea în cadrul ei a unui supleant la nivel înalt, care poate înlocui membrul consiliului supraveghetorilor menţionat la alineatul (1) litera (b) în cazul în care respectiva persoană nu poate participa.
(4)Dacă autoritatea menţionată la alineatul (1) litera (b) nu este o bancă centrală, membrul consiliului supraveghetorilor menţionat la litera respectivă poate decide să aducă un reprezentant al băncii centrale din statul membru, fără drept de vot.
(41)(4a)În cadrul discuţiilor care nu vizează instituţii financiare individuale, astfel cum se prevede la articolul 44 alineatul (4), reprezentantul numit de Consiliul de supraveghere al Băncii Centrale Europene poate fi însoţit de un reprezentant al Băncii Centrale Europene care are competenţe de specialitate în ceea ce priveşte atribuţiile băncilor centrale.

(5)În statele membre în care există mai mult de o autoritate cu responsabilităţi de supraveghere în conformitate cu prezentul regulament, autorităţile respective convin asupra unui reprezentant comun. Cu toate acestea, în cazul în care un anumit subiect care urmează să fie discutat de consiliul supraveghetorilor nu ţine de competenţa autorităţii naţionale reprezentate de membrul menţionat la alineatul (1) litera (b), membrul respectiv poate aduce un reprezentant al autorităţii naţionale competente, care nu are drept de vot.
(6)Atunci când este chemat să acţioneze în cadrul Directivei 94/19/CE, membrul consiliului supraveghetorilor menţionat la alineatul (1) litera (b) poate fi însoţit, dacă este cazul, de un reprezentant al organismelor relevante care administrează sistemele de garantare a depozitelor în fiecare stat membru, fără drept de vot.
Atunci când este chemat să acţioneze în sensul Directivei 2014/59/UE, membrul Consiliului supraveghetorilor menţionat la alineatul (1) litera (b) poate fi însoţit, după caz, de un reprezentant al autorităţilor de rezoluţie din fiecare stat membru. Acest reprezentant nu va avea drept de vot.

Pentru a acţiona conform domeniului de aplicare al Directiva 2014/59/UE, preşedintele Comitetului unic de rezoluţie îndeplineşte rolul de observator în cadrul Consiliului supraveghetorilor.

(7)Consiliul supraveghetorilor poate decide să admită observatori. În special, consiliul supraveghetorilor admite un reprezentant al Autorităţii pentru Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului instituită prin Regulamentul (UE) 2024/1620 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1) în cazul în care se discută sau se decide cu privire la aspecte care intră sub incidenţa mandatului său.
(*1)Regulamentul (UE) 2024/1620 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2024 de instituire a Autorităţii pentru Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 şi (UE) nr. 1095/2010 (JO L, 2024/1620, 19.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1620/oj).
Directorul executiv poate participa la reuniunile consiliului supraveghetorilor, fără a avea drept de vot.

(8)Dacă autoritatea publică naţională menţionată la alineatul (1) litera (b) nu este responsabilă cu asigurarea respectării normelor de protecţie a consumatorului, membrul consiliului supraveghetorilor menţionat la litera respectivă poate decide să invite un reprezentant al autorităţii responsabile cu protecţia consumatorului din statul membru respectiv, care nu va avea drept de vot. În cazul în care, într-un stat membru, protecţia consumatorului este responsabilitatea mai multor autorităţi, autorităţile respective convin asupra unui reprezentant comun.

Art. 41: Comitete interne
(1)Consiliul supraveghetorilor, din proprie iniţiativă sau la solicitarea preşedintelui, poate institui comitete interne pentru sarcinile specifice care îi sunt atribuite. La solicitarea consiliului de administraţie sau a preşedintelui, consiliul supraveghetorilor poate institui comitete interne pentru sarcini specifice atribuite consiliului de administraţie. Consiliul supraveghetorilor poate prevedea delegarea anumitor sarcini şi decizii clar definite către comitetele interne, către consiliul de administraţie sau către preşedinte.
(2)În sensul articolului 17 şi fără a aduce atingere rolului comitetului menţionat la articolul 9a alineatul (7), preşedintele propune o decizie de convocare a unui grup independent, care urmează să fie adoptată de consiliul supraveghetorilor. Grupul independent este compus din preşedinte şi din alţi şase membri, care urmează să fie propuşi de preşedinte după consultarea consiliului de administraţie şi în urma unui apel deschis de participare. Ceilalţi şase membri nu sunt reprezentanţi ai autorităţii competente care se presupune că a încălcat dreptul Uniunii şi nu au niciun interes în această chestiune şi nici legături directe cu autoritatea competentă în cauză.
Fiecare membru al grupului dispune de un singur vot.
Deciziile grupului sunt adoptate dacă cel puţin patru membri votează favorabil.
(3)În sensul articolului 19 şi fără a aduce atingere rolului comitetului menţionat la articolul 9a alineatul (7), preşedintele propune o decizie de convocare a unui grup independent, care urmează să fie adoptată de consiliul supraveghetorilor. Grupul independent este compus din preşedinte şi din alţi şase membri, care urmează să fie propuşi de preşedinte după consultarea consiliului de administraţie şi în urma unui apel deschis de participare. Ceilalţi şase membri nu sunt reprezentanţi ai autorităţilor competente implicate în dezacord şi nu au niciun interes în această chestiune şi nici legături directe cu autoritatea competentă în cauză.
Fiecare membru al grupului dispune de un singur vot.
Deciziile grupului sunt adoptate dacă cel puţin patru membri votează favorabil.
(4)În vederea efectuării investigaţiei prevăzute la articolul 22 alineatul (4) primul paragraf, preşedintele poate să propună o decizie de lansare a investigaţiei şi o decizie de convocare a unui grup independent, urmând ca această decizie să fie adoptată de consiliul supraveghetorilor. Grupul independent este compus din preşedinte şi din alţi şase membri, care urmează să fie propuşi de preşedinte după consultarea consiliului de administraţie şi în urma unui apel deschis de participare.
Fiecare membru al grupului dispune de un singur vot.
Deciziile grupului sunt adoptate dacă cel puţin patru membri votează favorabil.
(5)Grupurile menţionate la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol sau preşedintele propun decizii în temeiul articolului 17 sau al articolului 19, cu excepţia chestiunilor referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, în vederea adoptării definitive de către consiliul supraveghetorilor. Un grup menţionat la alineatul (4) din prezentul articol prezintă consiliului supraveghetorilor rezultatele investigaţiei desfăşurate în temeiul articolului 22 alineatul (4) primul paragraf.
(6)Consiliul supraveghetorilor adoptă regulamentul de procedură al grupurilor menţionate la prezentul articol.

Art. 42: Independenţa consiliului supraveghetorilor
(1)În exercitarea atribuţiilor care le sunt conferite în temeiul prezentului regulament, membrii consiliului supraveghetorilor acţionează independent şi obiectiv în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său şi nu solicită, nici nu acceptă instrucţiuni din partea instituţiilor sau organelor Uniunii, din partea niciunui guvern sau din partea niciunei entităţi publice sau private.
(2)Statele membre, instituţiile sau organele Uniunii şi orice alt organism public sau privat nu urmăresc să influenţeze membrii consiliului supraveghetorilor în executarea atribuţiilor lor.
(3)Membrii consiliului supraveghetorilor, preşedintele, precum şi reprezentanţii şi observatorii fără drept de vot care participă la reuniunile consiliului supraveghetorilor declară în mod exact şi complet, înaintea acestor reuniuni, absenţa sau existenţa oricărui interes care ar putea aduce atingere independenţei lor în ceea ce priveşte punctele de pe ordinea de zi şi se abţin de la participarea la discutarea şi votarea unor astfel de puncte.
(4)Consiliul supraveghetorilor stabileşte, în regulamentul său de procedură, modalităţile practice de aplicare a normei privind declaraţia de interese menţionată la alineatul (3) şi de prevenire şi gestionare a conflictelor de interese.

Art. 43: Atribuţii
(1)Consiliul supraveghetorilor oferă orientări pentru lucrările Autorităţii şi este responsabil cu luarea deciziilor menţionate la capitolul II. Consiliul supraveghetorilor adoptă avizele, recomandările, ghidurile şi deciziile Autorităţii şi emite opiniile menţionate la capitolul II, pe baza unei propuneri a comitetului intern relevant, a grupului, a preşedintelui sau a consiliului de administraţie, după caz.

(2)[textul din Art. 43, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2020 de Art. 1, punctul 34., alin. (B) din Regulamentul 2175/18-dec-2019]
(3)[textul din Art. 43, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2020 de Art. 1, punctul 34., alin. (B) din Regulamentul 2175/18-dec-2019]
(4)Consiliul supraveghetorilor adoptă, înainte de data de 30 septembrie a fiecărui an, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administraţie, programul de lucru al Autorităţii pentru anul următor şi îl transmite spre informare Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.
Programul de lucru se adoptă fără a se aduce atingere procedurii bugetare anuale şi se publică.
(5)La propunerea consiliului de administraţie, consiliul supraveghetorilor adoptă raportul anual privind activităţile Autorităţii, inclusiv privind îndeplinirea sarcinilor preşedintelui, şi îl transmite până la data de 15 iunie a fiecărui an Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curţii de Conturi şi Comitetului Economic şi Social European. Raportul se publică.

(6)Consiliul supraveghetorilor adoptă programul de lucru multianual al Autorităţii şi îl transmite spre informare Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.
Programul de lucru multianual se adoptă fără a se aduce atingere procedurii bugetare anuale şi se publică.
(7)Consiliul supraveghetorilor adoptă bugetul în conformitate cu articolul 63.
(8)Consiliul supraveghetorilor îşi exercită funcţia de autoritate disciplinară în raport cu preşedintele şi cu directorul executiv. Consiliul supraveghetorilor îl poate revoca pe directorul executiv în conformitate cu articolul 51 alineatul (5).

Art. 43a: Transparenţa deciziilor adoptate de consiliul supraveghetorilor
În pofida articolului 70, în termen de şase săptămâni de la data fiecărei reuniuni a consiliului supraveghetorilor, Autoritatea prezintă Parlamentului European cel puţin un proces-verbal cuprinzător şi relevant al dezbaterilor din cadrul respectivei reuniuni, care permite o înţelegere deplină a discuţiilor, inclusiv o listă adnotată a deciziilor. Respectivul proces-verbal nu reflectă discuţiile din cadrul consiliului supraveghetorilor referitoare la instituţii financiare individuale, cu excepţia cazului în care se prevede altfel la articolul 75 alineatul (3) sau în actele legislative menţionate la articolul 1 alineatul (2).

Art. 44: Luarea deciziilor
(1)Deciziile consiliului supraveghetorilor se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi. Fiecare membru cu drept de vot dispune de un singur vot.
În ceea ce priveşte actele specificate la articolele 10-16 din prezentul regulament, precum şi măsurile şi deciziile adoptate în temeiul articolului 9 alineatul (5) al treilea paragraf din prezentul regulament şi al capitolului VI din prezentul regulament şi prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, consiliul supraveghetorilor adoptă decizii cu o majoritate calificată a membrilor săi, astfel cum este definită la articolul 16 alineatul (4) din TUE şi la articolul 3 din Protocolul nr. 36 privind dispoziţiile tranzitorii, care include cel puţin o majoritate simplă a membrilor săi, prezenţi la vot, din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre care sunt state membre participante, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (denumite în continuare «state membre participante»), şi cu o majoritate simplă a membrilor săi, prezenţi la vot, din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre care nu sunt state membre participante (denumite în continuare «state membre neparticipante»).
Preşedintele nu votează cu privire la deciziile menţionate la paragraful al doilea.
Atunci când analizează propunerile preşedintelui, consiliul supraveghetorilor încearcă să ajungă la un consens în ceea ce priveşte componenţa grupurilor în conformitate cu articolul 41 alineatele (2), (3) şi (4), precum şi în ceea ce priveşte membrii comitetului de evaluare inter pares menţionat la articolul 30 alineatul (2). În absenţa consensului, deciziile Consiliului supraveghetorilor se adoptă cu o majoritate de trei sferturi dintre membrii săi cu drept de vot. Fiecare membru cu drept de vot dispune de un singur vot.
În ceea ce priveşte deciziile adoptate în temeiul articolului 18 alineatele (3) şi (4) şi prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, Consiliul supraveghetorilor adoptă decizii pe baza unei majorităţi simple a membrilor săi cu drept de vot, care include o majoritate simplă a membrilor săi din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre participante şi o majoritate simplă a membrilor săi din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre neparticipante.

(2)Întrunirile consiliului supraveghetorilor sunt convocate de preşedinte din proprie iniţiativă sau la cererea unei treimi din membrii săi şi sunt prezidate de preşedinte.
(3)Consiliul supraveghetorilor îşi adoptă propriul regulament de procedură şi îl face public.
(31)În ceea ce priveşte deciziile în conformitate cu articolul 30, consiliul supraveghetorilor îşi exprimă votul cu privire la propunerile de decizii în cadrul unei proceduri scrise. Membrii cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor dispun de opt zile lucrătoare pentru a vota. Fiecare membru cu drept de vot dispune de un singur vot. Decizia propusă este considerată ca fiind adoptată, cu excepţia cazului în care există obiecţii din partea unei majorităţi simple a membrilor cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor. Abţinerile nu sunt considerate ca fiind aprobări sau obiecţii şi nu sunt luate în considerare la calcularea numărului de voturi exprimate. În cazul în care trei membri cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor formulează obiecţii împotriva procedurii scrise, proiectul de decizie este discutat de consiliul supraveghetorilor şi face obiectul unei decizii în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (1) din prezentul articol.
(32)În ceea ce priveşte deciziile în conformitate cu articolele 17 şi 19, consiliul supraveghetorilor îşi exprimă votul cu privire la propunerile de decizii în cadrul unei proceduri scrise. Membrii cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor dispun de opt zile lucrătoare pentru a vota. Fiecare membru cu drept de vot dispune de un singur vot. Decizia propusă este considerată ca fiind adoptată, cu excepţia cazului în care există obiecţii din partea unei majorităţi simple a membrilor săi din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre participante sau a unei majorităţi simple a membrilor săi din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre neparticipante. Abţinerile nu sunt considerate ca fiind aprobări sau obiecţii şi nu sunt luate în considerare la calcularea numărului de voturi exprimate. În cazul în care trei membri cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor formulează obiecţii împotriva procedurii scrise, proiectul de decizie va fi discutat de consiliul supraveghetorilor, iar decizia poate fi adoptată cu o majoritate simplă a membrilor săi cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor, care include o majoritate simplă a membrilor săi din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre participante şi o majoritate simplă a membrilor săi din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre neparticipante.
Prin derogare de la primul paragraf, de la data la care patru sau mai puţini membri cu drept de vot sunt din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre neparticipante, decizia propusă este adoptată cu o majoritate simplă a membrilor săi cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor care include cel puţin un vot al membrilor din cadrul autorităţilor competente ale statelor membre neparticipante.

(4)Membrii fără drept de vot şi observatorii nu participă la nicio discuţie din cadrul consiliului supraveghetorilor referitoare la instituţiile financiare individuale, cu excepţia cazului în care se prevede altfel la articolul 75 alineatul (3) sau în actele legislative menţionate la articolul 1 alineatul (2).
Primul paragraf nu se aplică directorului executiv şi reprezentantului Băncii Centrale Europene desemnat de Consiliul său de supraveghere.

(41)Preşedintele Autorităţii are prerogativa de a solicita votarea în orice moment. Fără a aduce atingere acestei prerogative şi eficacităţii procedurilor decizionale ale Autorităţii, Consiliul supraveghetorilor din cadrul Autorităţii încearcă să ajungă la un consens atunci când adoptă decizii.

Art. 45: Componenţa
(1)Consiliul de administraţie se compune din preşedinte şi şase membri ai consiliului supraveghetorilor, aleşi de către şi dintre membrii cu drept de vot ai consiliului supraveghetorilor.
În afară de preşedinte, fiecare membru al consiliului de administraţie are un supleant, care îl/o poate înlocui dacă nu poate participa.
(2)Mandatul membrilor aleşi de Consiliul supraveghetorilor este de doi ani şi jumătate. Acest mandat poate fi prelungit o singură dată. Componenţa consiliului de administraţie este echilibrată din punctul de vedere al genului şi proporţională şi reflectă Uniunea în ansamblu. Consiliul de administraţie include cel puţin doi reprezentanţi ai statelor membre neparticipante. Mandatele se suprapun şi se aplică un sistem corespunzător de rotaţie.
(3)Reuniunile consiliului de administraţie sunt convocate de preşedinte din proprie iniţiativă sau la solicitarea cel puţin a unei treimi din membrii săi şi sunt prezidate de preşedinte. Consiliul de administraţie se întruneşte înaintea fiecărei reuniuni a consiliului supraveghetorilor şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar. Consiliul de administraţie se întruneşte cel puţin de cinci ori pe an.
(4)Membrii consiliului de administraţie pot, sub rezerva regulamentului de procedură, să fie asistaţi de consultanţi sau de experţi. Membrii fără drept de vot, cu excepţia directorului executiv, nu participă la discuţiile din cadrul consiliului de administraţie referitoare la instituţiile financiare individuale.
Art. 45a: Luarea deciziilor
(1)Deciziile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi, în încercarea de a se ajunge la un consens. Fiecare membru dispune de un singur vot. Preşedintele este membru cu drept de vot.
(2)Directorul executiv şi un reprezentant al Comisiei participă la reuniunile consiliului de administraţie, fără a avea drept de vot. Reprezentantul Comisiei are dreptul de a vota asupra aspectelor menţionate la articolul 63.
(3)Consiliul de administraţie îşi adoptă propriul regulament de procedură şi îl face public.
Art. 45b: Grupuri de coordonare
(1)Consiliul de administraţie poate constitui grupuri de coordonare din proprie iniţiativă sau la solicitarea unei autorităţi competente pe teme stabilite care ar putea necesita coordonare date fiind evoluţiile specifice ale pieţei. Consiliul de administraţie constituie grupuri de coordonare pe teme stabilite la solicitarea a cinci membri ai consiliului supraveghetorilor.
(2)Toate autorităţile competente participă la grupurile de coordonare şi le furnizează acestora, în conformitate cu articolul 35, informaţiile necesare pentru a permite ca grupurile de coordonare să îşi îndeplinească sarcinile de coordonare în conformitate cu mandatul lor. Activitatea grupurilor de coordonare se bazează pe informaţiile furnizate de autorităţile competente şi pe orice constatare identificată de Autoritate.
(3)Grupurile sunt prezidate de un membru al consiliului de administraţie. În fiecare an, membrul respectiv al consiliului de administraţie responsabil cu grupul de coordonare raportează consiliului supraveghetorilor cu privire la principalele elemente ale discuţiilor purtate şi constatărilor şi, dacă este relevant, face o sugestie privind o monitorizare sau o evaluare inter pares în domeniul respectiv. Autorităţile competente notifică Autorităţii modul în care au ţinut seama de activitatea grupurilor de coordonare în activităţile lor.
(4)Atunci când monitorizează evoluţii ale pieţei care pot reprezenta principalul domeniu de interes al grupurilor de coordonare, Autoritatea poate solicita autorităţilor competente, în conformitate cu articolul 35, să furnizeze informaţiile necesare pentru a-i permite să îşi îndeplinească rolul de monitorizare.

Art. 46: Independenţa consiliului de administraţie
Membrii consiliului de administraţie acţionează în mod independent şi obiectiv, în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său, nu solicită şi nu primesc instrucţiuni din partea instituţiilor sau a organelor Uniunii, din partea niciunui guvern sau din partea niciunui alt organism public sau privat.
Statele membre, instituţiile sau organele Uniunii şi orice alt organism public sau privat nu încearcă să influenţeze membrii consiliului de administraţie în exercitarea sarcinilor lor.

Art. 47: Atribuţii
(1)Consiliul de administraţie se asigură că Autoritatea îşi duce la îndeplinire misiunea şi îşi exercită atribuţiile care îi revin în conformitate cu prezentul regulament.
(2)Consiliul de administraţie propune un program de lucru anual şi multianual spre adoptare de consiliul supraveghetorilor.
(3)Consiliul de administraţie îşi exercită competenţele bugetare în conformitate cu articolele 63 şi 64.
(31)Consiliul de administraţie poate examina, emite un aviz şi formula propuneri cu privire la toate aspectele, cu excepţia sarcinilor prevăzute la articolele 9a, 9b, 30, precum şi la articolele 17 şi 19 privind aspectele legate de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului.

(4)Consiliul de administraţie adoptă planul politicii de personal a Autorităţii şi, în temeiul articolului 68 alineatul (2), măsurile necesare de punere în aplicare a Statutului funcţionarilor.

(5)Consiliul de administraţie adoptă dispoziţiile speciale privind dreptul de acces la documentele Autorităţii, în conformitate cu articolul 72.
(6)Consiliul de administraţie propune un raport anual referitor la activităţile Autorităţii, inclusiv la sarcinile preşedintelui, şi îl prezintă consiliului supraveghetorilor spre aprobare.

(7)Consiliul de administraţie îşi adoptă propriul regulament de procedură şi îl face public.
(8)Consiliul de administraţie numeşte şi revocă membrii comisiei de apel, în conformitate cu articolul 58 alineatele (3) şi (5), ţinând cont în mod corespunzător de propunerea consiliului supraveghetorilor.
(9)Membrii consiliului de administraţie fac publice toate reuniunile organizate şi ospitalitatea de care au beneficiat ca invitaţi. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcţionarilor.

Art. 48: Numire şi atribuţii
(1)Autoritatea este reprezentată de un preşedinte, care este un expert independent cu normă întreagă.
Preşedintele este responsabil de pregătirea lucrărilor consiliului supraveghetorilor, inclusiv de stabilirea ordinii de zi care urmează să fie adoptată de consiliul supraveghetorilor, de convocarea reuniunilor şi de propunerea de puncte în legătură cu care trebuie luate decizii şi prezidează reuniunile consiliului supraveghetorilor.
Preşedintele este responsabil de stabilirea ordinii de zi a consiliului de administraţie, care urmează să fie adoptată de consiliul de administraţie, şi prezidează reuniunile consiliului de administraţie.
Preşedintele poate invita consiliul de administraţie să ia în considerare constituirea unui grup de coordonare în conformitate cu articolul 45b.

(2)Preşedintele este selectat pe criterii de merit, competenţe, cunoaşterea instituţiilor şi a pieţelor financiare şi experienţă în domeniul supravegherii şi al reglementării financiare, în urma unei proceduri de selecţie care respectă principiul echilibrului de gen şi care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Consiliul supraveghetorilor întocmeşte, cu asistenţă din partea Comisiei, o listă scurtă de candidaţi calificaţi pentru postul de preşedinte. Pe baza listei scurte, Consiliul adoptă o decizie de numire a preşedintelui, după obţinerea confirmării din partea Parlamentului European.
În cazul în care preşedintele nu mai îndeplineşte condiţiile menţionate la articolul 49 sau se constată că a comis o abatere gravă, Consiliul poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei aprobate de Parlamentul European, să adopte o decizie pentru a-l demite din funcţie.
De asemenea, consiliul supraveghetorilor alege dintre membrii săi un vicepreşedinte care preia funcţiile preşedintelui în absenţa acestuia. Vicepreşedintele respectiv nu este ales dintre membrii consiliului de administraţie.

(3)Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi poate fi prelungit o singură dată.
(4)În cursul perioadei de nouă luni care precedă încheierea mandatului de cinci ani al preşedintelui, consiliul supraveghetorilor evaluează:
a)rezultatele obţinute în primul mandat şi modul în care acestea au fost obţinute;
b)sarcinile şi obligaţiile Autorităţii în anii următori.
În scopul evaluării menţionate la primul paragraf, sarcinile preşedintelui sunt îndeplinite de către vicepreşedinte.
Consiliul, la propunerea consiliului supraveghetorilor şi cu asistenţă din partea Comisiei şi ţinând seama de evaluarea menţionată la primul paragraf, poate prelungi durata mandatului preşedintelui o singură dată.

(5)Preşedintele poate fi revocat doar din motive întemeiate. Acesta nu poate fi revocat decât de Parlamentul European ca urmare a unei decizii a Consiliului, adoptată după consultarea consiliului de supraveghere.

Art. 49: Independenţa preşedintelui
Fără a aduce atingere rolului consiliului supraveghetorilor în ceea ce priveşte atribuţiile preşedintelui, acesta din urmă nu poate nici solicita, nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor sau organismelor Uniunii, din partea niciunui guvern sau din partea niciunui alt organism public sau privat.

Nici statele membre, nici instituţiile sau organismele Uniunii şi niciun alt organism public sau privat nu urmăresc să influenţeze preşedintele în executarea atribuţiilor sale.
În conformitate cu statutul funcţionarilor menţionat la articolul 68, preşedintele, după părăsirea funcţiei, este obligat să respecte în continuare obligaţia de a manifesta integritate şi discreţie în ceea ce priveşte acceptarea anumitor numiri sau beneficii.
Art. 49a: Cheltuieli
Preşedintele face publice toate reuniunile organizate cu părţile interesate externe, în termen de două săptămâni de la fiecare reuniune, şi ospitalitatea de care a beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcţionarilor.

Art. 50:
[textul din Art. 50 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-ian-2020 de Art. 1, punctul 44. din Regulamentul 2175/18-dec-2019]
Art. 51: Numire
(1)Autoritatea este gestionată de un director executiv, care este un expert independent cu normă întreagă.
(2)Directorul executiv este numit de consiliul supraveghetorilor, după confirmarea de către Parlamentul European şi în urma unei proceduri de selecţie deschisă, pe criterii de merit, competenţe, cunoaşterea participanţilor la pieţele financiare şi a pieţelor şi experienţă în domeniul supravegherii şi al reglementării financiare, precum şi în materie de management.
(3)Mandatul directorului executiv este de cinci ani şi poate fi prelungit o singură dată.
(4)În cursul perioadei de nouă luni care precedă încheierea mandatului de cinci ani al directorului executiv, consiliul supraveghetorilor evaluează în special:
a)rezultatele obţinute în primul mandat şi modul în care acestea au fost obţinute;
b)sarcinile şi obligaţiile Autorităţii în anii următori.
Luând în considerare evaluarea menţionată la primul paragraf, consiliul supraveghetorilor poate prelungi o dată mandatul directorului executiv.
(5)Directorul executiv poate fi revocat doar în urma unei decizii a consiliului supraveghetorilor.
Art. 52: Independenţa
Fără a aduce atingere rolului consiliului de administraţie, respectiv rolului consiliului supraveghetorilor în ceea ce priveşte atribuţiile directorului executiv, acesta din urmă nu trebuie nici să solicite, nici să accepte instrucţiuni din partea instituţiilor sau organismelor Uniunii, a unui guvern al unui stat membru, sau a oricărui alt organism public sau privat.
Nici statele membre, nici instituţiile sau organismele Uniunii şi niciun alt organism public sau privat nu urmăreşte să influenţeze directorul executiv în executarea atribuţiilor sale.
În conformitate cu statutul funcţionarilor menţionat la articolul 68, directorul executiv, după părăsirea funcţiei, este obligat să respecte în continuare obligaţia de a manifesta integritate şi discreţie în ceea ce priveşte acceptarea anumitor funcţii sau beneficii.
Art. 52a: Cheltuieli
Directorul executiv face publice reuniunile organizate şi ospitalitatea de care a beneficiat. Cheltuielile fac obiectul unor înregistrări publice, în conformitate cu Statutul funcţionarilor.

Art. 53: Atribuţii
(1)Directorul executiv este responsabil cu gestionarea Autorităţii şi pregăteşte lucrările consiliului de administraţie.
(2)Directorul executiv este responsabil de punerea în aplicare a programului anual de lucru al Autorităţii sub îndrumarea consiliului supraveghetorilor şi sub controlul consiliului de administraţie.
(3)Directorul executiv ia măsurile necesare, în special adoptarea instrucţiunilor administrative interne şi publicarea comunicărilor, pentru a garanta funcţionarea Autorităţii în conformitate cu prezentul regulament.
(4)Directorul executiv pregăteşte programul de lucru multianual menţionat la articolul 47 alineatul (2).
(5)Până la 30 iunie, în fiecare an, directorul executiv pregăteşte programul de lucru pentru anul următor menţionat la articolul 47 alineatul (2).
(6)Directorul executiv elaborează un proiect preliminar de buget al Autorităţii în temeiul articolului 63 şi execută bugetul Autorităţii în temeiul articolului 64.
(7)În fiecare an, directorul executiv pregăteşte un proiect de raport care conţine o secţiune privind activităţile de reglementare şi de supraveghere ale Autorităţii şi o secţiune privind aspectele financiare şi administrative.
(8)În ceea ce priveşte personalul Autorităţii, directorul executiv îşi exercită competenţele stabilite la articolul 68 şi gestionează chestiunile legate de personal.