Regulamentul 1056/24-iun-2021 de instituire a Fondului pentru o tranziţie justă

Acte UE

Jurnalul Oficial 231L

În vigoare

Versiune de la: 20 Septembrie 2025

Dată act: 24-iun-2021

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Cadrul de reglementare care guvernează politica de coeziune a Uniunii pentru perioada 2021-2027, în contextul următorului cadru financiar multianual, contribuie la îndeplinirea angajamentelor Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris adoptat în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (⁵) (denumit în continuare "Acordul de la Paris"), continuând eforturile de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, precum şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin concentrarea finanţării din partea Uniunii asupra obiectivelor verzi. Prezentul regulament ar trebui să pună în aplicare una dintre priorităţile stabilite în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată "Pactul ecologic european" şi face parte din Planul de investiţii pentru o Europă durabilă, care oferă finanţare specifică în cadrul Mecanismului pentru o tranziţie justă în contextul politicii de coeziune pentru a aborda costurile sociale, economice şi de mediu ale tranziţiei către o economie circulară şi neutră din punct de vedere climatic, în care emisiile de gaze cu efect de seră rămase să fie compensate prin absorbţii echivalente.

(2)Tranziţia către o economie circulară şi neutră din punct de vedere climatic constituie unul dintre cele mai importante obiective de politică ale Uniunii. La 12 decembrie 2019, Consiliul European a aprobat realizarea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Deşi combaterea schimbărilor climatice şi a degradării mediului va aduce tuturor beneficii pe termen lung şi oferă tuturor oportunităţi şi provocări pe termen mediu, nu toate regiunile şi statele membre îşi încep tranziţia de la acelaşi nivel sau au aceeaşi capacitate de reacţie. Unele state membre sunt mai avansate decât altele, iar tranziţia implică un impact social, economic şi de mediu mai extins pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili pentru consumul de energie - în special cărbune, lignit, turbă şi şisturi bituminoase - sau pe industrii cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Această situaţie creează nu doar riscul unei tranziţii la viteze variabile în ceea ce priveşte acţiunile climatice la nivelul Uniunii, ci şi riscul unor disparităţi tot mai mari între regiuni, dăunătoare pentru obiectivele de coeziune socială, economică şi teritorială.

(4)Astfel cum se prevede în Pactul ecologic european şi în Planul de investiţii pentru o Europă durabilă, Mecanismul pentru o tranziţie justă ar trebui să vină în completarea celorlalte acţiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acest mecanism ar trebui să contribuie la abordarea consecinţelor sociale, economice şi de mediu, în special pentru lucrătorii afectaţi pe parcursul procesului de tranziţie către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, prin agregarea cheltuielilor bugetare ale Uniunii în favoarea obiectivelor climatice şi sociale la nivel regional şi prin urmărirea unor standarde sociale şi de mediu ridicate.

(5)Prezentul regulament ar trebui să instituie Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ), care constituie unul dintre pilonii Mecanismului pentru o tranziţie justă pus în aplicare în cadrul politicii de coeziune. Obiectivele FTJ sunt de a atenua efectele negative ale tranziţiei climatice prin acordarea de sprijin celor mai afectate teritorii şi lucrătorilor vizaţi, precum şi de a promova o tranziţie socioeconomică echilibrată. În conformitate cu obiectivul specific unic al FTJ, acţiunile care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să contribuie în mod direct la atenuarea impactului tranziţiei prin atenuarea repercusiunilor negative asupra ocupării forţei de muncă şi prin finanţarea diversificării şi a modernizării economiei locale. Obiectivul specific unic al FTJ este stabilit la acelaşi nivel şi menţionat împreună cu obiectivele de politică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶).

(⁶)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (a se vedea pagina 159 din prezentul Jurnal Oficial).

(6)Pentru a reflecta Pactul ecologic european ca strategie de creştere durabilă a Uniunii şi importanţa combaterii schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, FTJ este destinat să contribuie la integrarea acţiunilor climatice şi la durabilitatea mediului, precum şi la atingerea unei ţinte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice şi la realizarea obiectivului ambiţios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 şi 10 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 şi 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice şi cele legate de biodiversitate. Resursele din pachetul financiar al FTJ sunt suplimentare investiţiilor necesare pentru atingerea ţintei globale de a aloca 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Respectivele resurse ar trebui să contribuie integral la atingerea acestei ţinte, împreună cu resursele transferate în mod voluntar din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷) şi din Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸). În acest context, FTJ ar trebui să sprijine activităţi care respectă standardele şi priorităţile Uniunii în materie de climă şi de mediu şi nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înţelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) şi care asigură tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

(8)Tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic reprezintă o provocare pentru toate statele membre. Tranziţia va fi dificilă îndeosebi pentru statele membre care se bazează, ori s-au bazat până nu demult, în mare măsură, pe combustibilii fosili sau pe activităţile industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră care trebuie eliminate treptat sau care trebuie adaptate din cauza tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic şi care nu dispun de mijloacele financiare necesare în acest scop. Prin urmare, FTJ ar trebui să vizeze toate statele membre, dar distribuirea mijloacelor sale financiare ar trebui să se concentreze pe teritoriile cele mai afectate de procesul de tranziţie climatică şi respectiva distribuire ar trebui să reflecte capacitatea statelor membre de a finanţa investiţiile necesare pentru a face faţă tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic.

(9)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰) (denumit în continuare "Regulamentul financiar") şi determină în special procedura de stabilire şi execuţie a bugetului prin granturi, premii, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanţii bugetare, asistenţă financiară şi rambursări către experţii externi şi prevăd verificarea responsabilităţilor actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii.

(10)Pentru a asigura utilizarea eficace a resurselor FTJ, accesul la FTJ ar trebui să fie limitat la 50 % din alocările naţionale pentru statele membre care nu s-au angajat încă să pună în aplicare, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, restul de 50 % fiind pus la dispoziţie pentru programare în momentul acceptării unui astfel de angajament. Pentru a asigura echitatea şi egalitatea de tratament între statele membre, în cazul în care un stat membru nu s-a angajat până la data de 31 decembrie a oricărui an începând din 2022 să pună în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, angajamentul bugetar pentru anul precedent ar trebui să fie dezangajat în întregime în anul următor.

(11)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (¹¹) şi în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare şi de rezilienţă prevăzute de FTJ ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate în aşa fel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în regulamentul respectiv.

(12)Prezentul regulament ar trebui să identifice tipurile de investiţii pentru care sprijinul pentru cheltuielile din cadrul FTJ ar fi permis. Toate activităţile sprijinite ar trebui să se desfăşoare cu respectarea deplină a angajamentelor şi a priorităţilor Uniunii în materie de climă, de mediu şi la nivel social. Lista investiţiilor ar trebui să le includă pe cele care sprijină economiile locale prin stimularea potenţialului lor endogen de creştere în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă respective, inclusiv turismul durabil, după caz. Investiţiile trebuie să fie sustenabile pe termen lung, ţinând seama de toate obiectivele Pactului ecologic european. Proiectele finanţate ar trebui să contribuie la o tranziţie către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic şi circulară, inclusiv la măsuri care vizează creşterea eficienţei utilizării resurselor. Incinerarea deşeurilor nu ar trebui să beneficieze de sprijin, având în vedere că această activitate se încadrează în partea inferioară a ierarhiei deşeurilor în economia circulară. Serviciile de consultanţă care contribuie la punerea în aplicare a măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să fie eligibile. Renaturarea siturilor, dezvoltarea infrastructurii verzi şi gestionarea apei ar trebui să poată fi sprijinite în cadrul unui proiect de restaurare a terenurilor. Atunci când sprijină măsuri de eficienţă energetică, FTJ ar trebui să poată sprijini investiţiile precum cele care contribuie la reducerea sărăciei energetice, în principal prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului locativ. FTJ ar trebui de asemenea să poată sprijini dezvoltarea unor tehnologii inovatoare de stocare.

(13)Pentru a-i proteja cetăţenii care sunt cei mai vulnerabili la tranziţia climatică, FTJ ar trebui să vizeze, de asemenea, actualizarea competenţelor şi recalificarea, inclusiv formarea lucrătorilor afectaţi, indiferent dacă aceştia sunt încă angajaţi sau şi-au pierdut locul de muncă din cauza tranziţiei. FTJ ar trebui să urmărească să îi ajute să se adapteze la noi oportunităţi de angajare. FTJ ar trebui, de asemenea, să ofere orice formă adecvată de sprijin persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă şi incluziunea lor activă pe piaţa forţei de muncă. Toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care şi-au pierdut locul de muncă în sectoarele afectate de tranziţia dintr-o regiune vizată de planul teritorial pentru o tranziţie justă ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FTJ, chiar dacă lucrătorii care au fost concediaţi nu locuiesc în regiunea respectivă. Ar trebui să se acorde atenţia cuvenită cetăţenilor expuşi riscului de sărăcie energetică, în special atunci când se pun în aplicare măsuri de eficienţă energetică pentru îmbunătăţirea condiţiilor în locuinţele sociale.

(14)Ar trebui să se permită acordarea de sprijin pentru activităţile din domeniul educaţiei şi al incluziunii sociale, precum şi sprijin pentru infrastructura socială destinată centrelor de îngrijire a copiilor şi a persoanelor în vârstă, precum şi în centrele de formare, cu condiţia ca aceste activităţi să fie justificate în mod corespunzător în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă. În ceea ce priveşte îngrijirea persoanelor în vârstă, ar trebui menţinut principiul promovării îngrijirii în comunitate. Serviciile sociale şi serviciile publice din aceste domenii ar putea completa mixul de investiţii. Orice sprijin acordat în aceste domenii ar trebui să necesite o justificare adecvată în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă şi ar trebui să urmărească obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale.

(15)Pentru a aborda situaţia specifică şi rolul femeilor în tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar trebui promovată egalitatea de gen. Participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi antreprenoriatul în rândul acestora, precum şi egalitatea de remunerare, joacă un rol important în asigurarea egalităţii de şanse. FTJ ar trebui, de asemenea, să acorde o atenţie deosebită grupurilor vulnerabile care sunt afectate în mod disproporţionat de efectele adverse ale tranziţiei, cum ar fi lucrătorii cu handicap. Identitatea comunităţilor miniere trebuie păstrată, iar continuitatea comunităţilor trecute şi viitoare trebuie protejată. Aceasta presupune acordarea unei atenţii deosebite patrimoniului lor minier material şi imaterial, inclusiv culturii miniere.

(16)Pentru a consolida diversificarea economică a teritoriilor afectate de tranziţie, FTJ ar trebui să ofere sprijin întreprinderilor şi agenţilor economici, inclusiv prin sprijin pentru investiţii productive în microîntreprinderi şi întreprinderile mici şi mijlocii (¹²) (IMM-uri). Investiţiile productive ar trebui înţelese ca investiţii în capitalul fix sau în activele necorporale ale întreprinderilor în vederea producerii de bunuri şi servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital şi la ocuparea forţei de muncă. Pentru alte întreprinderi decât IMM-urile, investiţiile productive ar trebui să fie sprijinite numai dacă sunt necesare pentru atenuarea pierderilor de locuri de muncă generate de tranziţie prin crearea sau protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă şi dacă nu conduc la o relocare sau nu sunt rezultatul acesteia. Investiţiile în instalaţiile industriale existente, inclusiv cele vizate de sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, ar trebui permise dacă contribuie la tranziţia către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi se situează cu mult sub nivelul de referinţă relevant stabilit pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹³) şi dacă duc la protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Orice astfel de investiţie ar trebui să fie justificată în mod corespunzător în planul teritorial pertinent pentru o tranziţie justă. Pentru a proteja integritatea pieţei interne şi politica de coeziune, sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum sunt prevăzute la articolele 107 şi 108 din TFUE şi, în special, sprijinul acordat investiţiilor productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile ar trebui să fie limitat la întreprinderile situate în zone desemnate ca zone asistate în sensul articolului 107 alineatul (3) literele (a) şi (c) din TFUE.

(17)Pentru a oferi flexibilitate în ceea ce priveşte programarea resurselor FTJ în cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică, ar trebui să fie posibilă elaborarea unui program independent al FTJ sau programarea resurselor FTJ în una sau mai multe priorităţi specifice din cadrul programelor care beneficiază de sprijin din partea FEDR, FSE+ sau a Fondului de coeziune. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, resursele FTJ ar putea fi consolidate, în mod voluntar, printr-o finanţare complementară din partea FEDR şi a FSE+. În acest caz, cuantumurile transferate de la FEDR şi FSE+ ar trebui să fie în concordanţă cu tipul de operaţiuni prevăzute în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă.

(18)Sprijinul FTJ ar trebui să fie condiţionat de punerea în aplicare efectivă a unui proces de tranziţie pe un teritoriu specific pentru a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic. În această privinţă, statele membre ar trebui să elaboreze, în cadrul dialogului social şi în cooperare cu părţile interesate relevante, în conformitate cu dispoziţiile relevante privind parteneriatul din Regulamentul (UE) 2021/1060 şi cu sprijinul Comisiei, planuri teritoriale pentru o tranziţie justă care stabilesc procesul de tranziţie, în concordanţă cu planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima. În acest scop, Comisia ar trebui să înfiinţeze o Platformă pentru o tranziţie justă care să se bazeze pe platforma existentă pentru regiunile carbonifere în tranziţie, pentru a permite schimburile bilaterale şi multilaterale de experienţă cu privire la lecţiile învăţate şi la bunele practici în toate sectoarele afectate. Statele membre ar trebui să se asigure că municipalităţile şi oraşele sunt implicate în execuţia resurselor FTJ şi că nevoile acestora în acest context sunt luate în considerare.

(19)Planurile teritoriale pentru o tranziţie justă ar trebui să identifice teritoriile cele mai afectate, în care ar trebui să fie concentrat sprijinul FTJ, şi să descrie acţiunile specifice care urmează să fie întreprinse pentru atingerea ţintelor Uniunii privind energia şi clima pentru 2030 şi a unei economii a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în special în ceea ce priveşte conversia sau închiderea instalaţiilor care implică producţia de combustibili fosili sau alte activităţi care generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Respectivele teritorii ar trebui definite cu precizie şi ar trebui să corespundă nivelului 3 din nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (denumite în continuare "regiuni de nivel NUTS 3"), astfel cum au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁴), sau să facă parte din acestea. Planurile ar trebui să stabilească provocările şi nevoile acestor teritorii, ţinând cont de riscurile de depopulare, şi să identifice tipul de operaţiuni necesare pentru a contribui la crearea de locuri de muncă la nivelul beneficiarilor planului şi într-un mod care să asigure dezvoltarea coerentă a unor activităţi economice reziliente la schimbările climatice, care să fie compatibile totodată cu tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic şi cu obiectivele Pactului ecologic european. Atunci când se identifică astfel de teritorii, ar trebui să se acorde o atenţie suplimentară particularităţilor insulelor, ale zonelor insulare, precum şi ale regiunilor ultraperiferice, în cazul cărora caracteristicile geografice şi socioeconomice pot necesita o abordare diferită pentru a sprijini procesul de tranziţie către o economie neutră din punct de vedere climatic. Numai investiţiile conforme cu planurile teritoriale pentru o tranziţie justă ar trebui să primească sprijin financiar din partea FTJ. Planurile teritoriale pentru o tranziţie justă ar trebui să facă parte din programele care beneficiază de sprijin după caz, din partea FEDR, FSE+, a Fondului de coeziune sau FTJ, care sunt aprobate de Comisie.

(22)Întrucât obiectivul prezentului regulament, şi anume sprijinirea populaţiei, a economiei şi a mediului din teritoriile care se confruntă cu transformări economice şi sociale în cadrul tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre din cauza disparităţilor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor teritorii şi a rămânerii în urmă a celor mai defavorizate teritorii, precum şi a limitării resurselor financiare ale statelor membre şi ale teritoriilor, dar, având în vedere, necesitatea unui cadru coerent de punere în aplicare care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii partajate, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul regulament instituie Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ) pentru a oferi sprijin populaţiei, economiilor şi mediului din teritoriile care se confruntă cu provocări socioeconomice majore care decurg din procesul de tranziţie către obiectivele Uniunii privind energia şi clima pentru 2030, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵), şi către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

(¹⁵)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

Art. 2: Obiectivul specific

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060, FTJ contribuie la obiectivul specific de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, efectelor care afectează ocuparea forţei de muncă, efectelor economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele Uniunii privind energia şi clima pentru 2030 şi către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris. FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investiţiile care contribuie la obiectivele Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*5).

Art. 3: Acoperirea geografică şi resursele în cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică

Art. 4: Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

(1)Măsurile menţionate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2094 sunt puse în aplicare în temeiul prezentului regulament cu un cuantum de 10 000 000 000 EUR la preţurile din 2018 astfel cum se menţionează la articolul 109 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060 şi sub rezerva articolului 3 alineatele (3), (4), (7) şi (9) din Regulamentul (UE) 2020/2094.

(2)Cuantumul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol este pus la dispoziţie pentru angajamentul bugetar în cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică pentru anii 2021-2023, în plus faţă de resursele globale menţionate la articolul 3, după cum urmează:

Art. 5: Mecanismul de recompensare verde

(2)În cazul în care, în temeiul articolului 3 alineatul (3) din prezentul regulament, resursele pentru FTJ sunt majorate după 31 decembrie 2024, resursele suplimentare se distribuie între statele membre în conformitate cu metodologia prevăzută la al doilea paragraf de la prezentul alineat, pe baza modificării emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalaţiilor lor industriale în perioada cuprinsă între anul 2018 şi ultimul an pentru care sunt disponibile date, astfel cum sunt raportate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁶). Modificarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru se calculează prin agregarea emisiilor de gaze cu efect de seră numai ale regiunilor de nivel NUTS 3 care au fost identificate în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din prezentul regulament.

Art. 6: Alocări specifice pentru regiunile ultraperiferice şi insule

Atunci când îşi pregătesc planurile teritoriale pentru o tranziţie justă în conformitate cu articolul 11 alineatul (1), statele membre ţin seama în special de situaţia insulelor şi a regiunilor ultraperiferice care se confruntă cu provocări socioeconomice grave care decurg din procesul de tranziţie către ţintele Uniunii privind energia şi clima pentru 2030 şi către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, având în vedere nevoile lor specifice, astfel cum sunt recunoscute la articolele 174 şi 349 din TFUE.

Art. 7: Accesul condiţionat la resurse

(1)În cazul în care un stat membru nu şi-a luat angajamentul de a pune în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, numai 50 % din alocările anuale pentru statul membru respectiv stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) şi cu articolul 4 alineatul (3) sunt puse la dispoziţie pentru programare şi incluse în priorităţi.

Prin derogare de la articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament, restul de 50 % din alocările anuale nu se includ în priorităţi. În astfel de cazuri, programele care beneficiază de sprijin din partea FTJ şi sunt transmise în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/1060 includ doar 50 % din alocările anuale ale FTJ în tabelul menţionat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (ii) din regulamentul menţionat. Tabelul menţionat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (i) din regulamentul menţionat identifică separat alocările disponibile pentru programare şi alocările care nu sunt programate.

(4)Angajamentele bugetare se realizează pe baza tabelului menţionat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Angajamentele legate de alocările neprogramate nu se utilizează pentru plăţi şi nu sunt incluse în baza de calcul a prefinanţării în conformitate cu articolul 90 din regulamentul menţionat până când nu sunt puse la dispoziţie pentru programare în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol.

Art. 8: Domeniul de aplicare al sprijinului

(2)În conformitate cu alineatul (1), FTJ acordă sprijin exclusiv pentru următoarele activităţi:

o)alte activităţi în domeniile educaţiei şi incluziunii sociale, inclusiv, atunci când se justifică în mod corespunzător, investiţii în infrastructură pentru centrele de formare, centrele de îngrijire a copiilor şi a persoanelor în vârstă, astfel cum se indică în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă în conformitate cu articolul 11.

FTJ poate sprijini totodată investiţiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activităţile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, cu condiţia ca aceste investiţii să fi fost aprobate în cadrul planului teritorial pentru o tranziţie justă, pe baza informaţiilor solicitate în temeiul articolului 11 alineatul (2) litera (i) din prezentul regulament. Aceste investiţii sunt eligibile numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului teritorial pentru o tranziţie justă.

q)sprijinirea sistemelor de stocare a energiei, atunci când contribuie la decarbonizarea economiilor regionale şi la integrarea energiei din surse regenerabile în reţea.

FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investiţiile productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, păstrând totodată accentul pe IMM-uri. Astfel de investiţii sunt eligibile numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului teritorial pentru o tranziţie justă, dacă sprijinul lor este necesar pentru crearea de locuri de muncă în teritoriul identificat şi dacă nu conduc la relocare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Furnizarea unui astfel de sprijin nu necesită o revizuire a planului teritorial pentru o tranziţie justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor. Pentru investiţiile care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795, în procedura de selecţie sunt luate în considerare uceniciile şi locurile de muncă şi educaţia sau formarea pentru noi competenţe.

Pentru operaţiunile cărora li s-a acordat o marcă de excelenţă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1060, şi pentru proiectele care participă direct la un proiect important de interes european comun care este considerat de Comisie ca fiind compatibil cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE care respectă Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2021 intitulată «Criterii pentru analiza compatibilităţii cu piaţa internă a ajutorului de stat destinat să promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun», autoritatea de management poate decide să acorde sprijin din FTJ în mod direct, cu condiţia ca operaţiunile respective să contribuie la îndeplinirea obiectivului specific prevăzut la articolul 2 din prezentul regulament şi la punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă.

Art. 9: Excluderi din domeniul de aplicare al sprijinului

(c)o întreprindere în dificultate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (¹⁸), cu excepţia cazului în care este autorizată în temeiul unor norme privind acordarea temporară de ajutoare de stat instituite pentru a răspunde unor circumstanţe excepţionale sau în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis pentru sprijinirea investiţiilor care reduc costurile energiei în contextul procesului de tranziţie energetică;

Art. 10: Programarea resurselor FTJ

(1)Resursele FTJ se programează pentru categoriile de regiuni în care se află teritoriile în cauză, pe baza planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă întocmite în conformitate cu articolul 11 şi aprobate de Comisie ca parte a unui program sau a unei modificări a unui program. Resursele programate iau forma unui sau mai multor programe specifice sau a unei sau mai multor priorităţi din cadrul programelor.

(4)Comisia plăteşte 30 % din alocarea FTJ, inclusiv cuantumurile transferate în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060, către un program, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a programului, cu titlu de prefinanţare unică excepţională, în plus faţă de prefinanţarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) şi (2) din regulamentul respectiv. Prefinanţarea excepţională se plăteşte de la 1 martie 2024.

(5)În cazul în care resursele FTJ sunt programate ca priorităţi în cadrul unui program care conţine şi resurse din FEDR, FSE+ sau din Fondul de coeziune, pe lângă evaluarea pentru fiecare program cu privire la rezultatul evaluării intermediare care trebuie să fie prezentată în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot prezenta din nou Comisiei o evaluare complementară, precum şi cereri conexe de modificare a programului, ţinând seama de obiectivele specifice şi de activităţile sprijinite introduse prin Regulamentul (UE) 2025/1914 (^*4), până la 31 decembrie 2025. Se aplică termenele stabilite la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(6)Când resursele FTJ sunt programate în cadrul unui program specific, statele membre pot stabili priorităţi specifice pentru a sprijini investiţiile care contribuie la obiectivele platformei STEP sau pentru promovarea accesului la locuinţe la preţuri accesibile, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) primul paragraf litera (p) din prezentul regulament.

În cazul în care cel puţin 10 % din resursele financiare ale programului sunt realocate uneia sau mai multora dintre priorităţile specifice menţionate la primul paragraf, Comisia plăteşte în 2026 la bugetul programului 1,5 % din sprijinul total din partea FTJ, cu titlu de prefinanţare unică excepţională. În plus, realocările pentru priorităţile specifice stabilite pentru a sprijini investiţiile care contribuie la obiectivele platformei STEP aprobate în modificările programului înainte de evaluarea intermediară sunt, de asemenea, luate în considerare la calcularea pragului de 10 %. Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene menţionate la articolul 4 nu se iau în considerare în scopul calculării cuantumului reprezentând 10 % din resursele financiare ale programului.

Prin derogare de la articolul 63 alineatul (2) şi de la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, data finală de eligibilitate a cheltuielilor şi de dezangajare este 31 decembrie 2030. Derogarea respectivă se aplică numai dacă au fost aprobate modificările programului prin care se realocă cel puţin 10 % din resursele financiare ale programului uneia sau mai multora dintre priorităţile specifice, astfel cum sunt menţionate la al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Pentru astfel de programe, în cazul în care Regulamentul (UE) 2021/1060 stabileşte data finală pentru aplicarea cerinţelor privind cadrul de performanţă, gestiunea financiară, raportarea şi evaluarea, ea se interpretează ca referindu-se la aceeaşi dată a anului următor. În plus, prin derogare de la articolul 2 punctul 29 din Regulamentul (UE) 2021/1060, pentru astfel de programe, ultimul exerciţiu financiar se consideră că se referă la perioada de la 1 iulie 2030 până la 30 iunie 2031.

Pe lângă evaluarea pentru fiecare program cu privire la rezultatul evaluării intermediare care trebuie să fie prezentată în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot prezenta din nou Comisiei o evaluare complementară, precum şi cereri conexe de modificare a programului, ţinând seama de activităţile sprijinite introduse prin Regulamentul (UE) 2025/1914 al Parlamentului European şi al Consiliului, până la 31 decembrie 2025. Se aplică termenele stabilite la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Art. 11: Planurile teritoriale pentru o tranziţie justă

(1)Statele membre întocmesc, împreună cu autorităţile locale şi regionale competente ale teritoriilor vizate, unul sau mai multe planuri teritoriale pentru o tranziţie justă care vizează unul sau mai multe teritorii afectate corespunzătoare regiunilor de nivel NUTS 3 sau părţi ale acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II. Aceste teritorii sunt teritoriile afectate în cea mai mare măsură pe baza impactului economic şi social al tranziţiei, în special în ceea ce priveşte adaptarea preconizată a lucrătorilor sau pierderile preconizate de locuri de muncă în domeniul producţiei şi al utilizării combustibililor fosili şi necesităţile de transformare a proceselor de producţie ale instalaţiilor industriale cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

(2)Planurile teritoriale pentru o tranziţie justă conţin următoarele elemente:

c)o evaluare a provocărilor legate de tranziţie cu care se confruntă teritoriile identificate ca fiind cele mai afectate, inclusiv a impactului social, economic şi de mediu al tranziţiei către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, identificând numărul potenţial de locuri de muncă afectate şi de locuri de muncă pierdute, riscurile de depopulare şi nevoile şi obiectivele de dezvoltare care trebuie atinse până în 2030 şi legate de transformarea sau încetarea activităţilor cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră în aceste teritorii;

h)în cazul în care urmează să se acorde sprijin pentru investiţiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile, o listă orientativă a operaţiunilor şi întreprinderilor care urmează să beneficieze de sprijin şi o justificare a necesităţii acordării acestui sprijin, inclusiv, dacă acest lucru este necesar în vederea evaluării ajutorului de stat, o analiză a lacunelor care să demonstreze că, în absenţa investiţiei, pierderile de locuri de muncă preconizate ar depăşi numărul preconizat de locuri de muncă create;

i)în cazul în care urmează să se acorde sprijin pentru investiţii în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activităţile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, o listă a operaţiunilor care urmează să fie sprijinite şi o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic şi conduc la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează sub nivelurile de referinţă pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE şi cu condiţia ca operaţiunile respective să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă;

(4)Planurile teritoriale pentru o tranziţie justă sunt în concordanţă cu strategiile teritoriale relevante menţionate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2021/1060 şi cu strategiile de specializare inteligentă relevante, cu planurile naţionale integrate privind energia şi clima şi cu Pilonul european al drepturilor sociale.

Art. 12: Indicatori

Art. 13: Corecţii financiare

Art. 14: Reexaminare

Până la 30 iunie 2025, Comisia reexaminează execuţia FTJ în ceea ce priveşte obiectivul specific prevăzut la articolul 2, ţinând seama de posibilele modificări ale Regulamentului (UE) 2020/852 şi de obiectivele climatice ale Uniunii stabilite într-un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei") şi de evoluţia punerii în aplicare a Planului de investiţii pentru o Europă durabilă. Pe baza acestor elemente, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport, care poate fi însoţit de propuneri legislative.

ANEXA I:ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE

	Alocări din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene	Alocări din resursele CFM	Alocări totale	Ponderea statelor membre din total
Belgia	95	71	166	0,95 %
Bulgaria	673	505	1 178	6,73 %
Cehia	853	640	1 493	8,53 %
Danemarca	46	35	81	0,46 %
Germania	1 288	966	2 254	12,88 %
Estonia	184	138	322	1,84 %
Irlanda	44	33	77	0,44 %
Grecia	431	324	755	4,31 %
Spania	452	339	790	4,52 %
Franţa	535	402	937	5,35 %
Croaţia	97	72	169	0,97 %
Italia	535	401	937	5,35 %
Cipru	53	39	92	0,53 %
Letonia	100	75	174	1,00 %
Lituania	142	107	249	1,42 %
Luxemburg	5	4	8	0,05 %
Ungaria	136	102	237	1,36 %
Malta	12	9	21	0,12 %
Ţările de Jos	324	243	567	3,24 %
Austria	71	53	124	0,71 %
Polonia	2 000	1 500	3 500	20,00 %
Portugalia	116	87	204	1,16 %
România	1 112	834	1 947	11,12 %
Slovenia	134	101	235	1,34 %
Slovacia	239	179	418	2,39 %
Finlanda	242	182	424	2,42 %
Suedia	81	61	142	0,81 %
UE 27	10 000	7 500	17 500	100,00 %

ANEXA II:MODEL PENTRU PLANURILE TERITORIALE PENTRU O TRANZIŢIE JUSTĂ

1.Prezentarea procesului de tranziţie şi identificarea celor mai afectate teritorii din statul membru

2.Evaluarea provocărilor legate de tranziţie, pentru fiecare dintre teritoriile identificate

2.1.Evaluarea impactului economic, social şi teritorial al tranziţiei către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050

Identificarea activităţilor economice şi a sectoarelor industriale afectate, făcând distincţia între:

- sectoarele în declin, care ar urma să îşi înceteze sau să îşi reducă în mod semnificativ activităţile legate de tranziţie, inclusiv un calendar corespunzător;

- sectoarele în transformare, care ar urma să fie supuse unei transformări a activităţilor, a proceselor şi a producţiei.

Pentru fiecare dintre cele două tipuri de sectoare:

- pierderile de locuri de muncă şi nevoile de recalificare preconizate, ţinând seama de previziunile privind competenţele;

- potenţialul de diversificare economică şi oportunităţile de dezvoltare.

2.2.Necesităţile şi obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării unei economii a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050

2.4.Tipuri de operaţiuni preconizate

Se completează numai în cazul în care se acordă sprijin pentru investiţii în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activităţile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE:

- o listă a operaţiunilor care urmează să beneficieze de sprijin şi o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic şi conduc la o reducere substanţială a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează mult sub nivelurile de referinţă pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE şi cu condiţia ca acestea să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă

3.Mecanisme de guvernanţă

4.Indicatori de realizare sau de rezultat specifici programelor

ANEXA III:INDICATORI COMUNI DE REALIZARE ŞI INDICATORI COMUNI DE REZULTAT PENTRU FONDUL PENTRU O TRANZIŢIA JUSTĂ (¹)

Indicatori comuni de realizare REGIO (RCO) şi indicatori comuni de rezultat REGIO (RCR)

Realizări

Rezultate

RCO 01 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, mari) (^*1)

RCO 02 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin granturi

RCO 03 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin instrumente financiare

RCO 04 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin nefinanciar

RCO 05 - Întreprinderi nou înfiinţate care beneficiază de sprijin

RCO 07 - Organizaţii de cercetare care participă la proiecte de cercetare comune

RCO 10 - Întreprinderi care cooperează cu organizaţii de cercetare

RCO 121 - Întreprinderi care beneficiază de sprijin în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activităţile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE

RCR 01 - Locuri de muncă create în entităţile care beneficiază de sprijin

RCR 102 - Locuri de muncă create în domeniul cercetării în entităţile care beneficiază de sprijin

RCR 02 - Investiţii private care completează sprijinul public (din care: granturi, instrumente financiare) (^*1)

RCR 03 - Întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) care introduc inovaţii în materie de produse sau procese

RCR 04 - IMM-uri care introduc inovaţii în materie de comercializare sau organizare

RCR 05 - IMM-uri care introduc inovaţii la nivel intern

RCR 06 - Cereri de brevete depuse

RCR 29a - Emisii de gaze cu efect de seră estimate, generate de activităţile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE în întreprinderile care beneficiază de sprijin

RCO 13 - Valoarea serviciilor, a produselor şi a proceselor digitale dezvoltate pentru întreprinderi

RCR 11 - Utilizatori de servicii şi produse şi procese digitale publice noi şi optimizate

RCR 12 - Utilizatori de servicii, produse şi procese digitale noi şi optimizate dezvoltate de întreprinderi

RCO 15 - Capacităţi create pentru pepinierele de afaceri

RCR 17 - Întreprinderi noi aflate încă pe piaţă

RCR 18 - IMM-uri care utilizează servicii ale unor pepiniere de afaceri după crearea pepinierelor

RCO 101 - IMM-uri care investesc în competenţe pentru specializare inteligentă, pentru tranziţie industrială şi antreprenoriat

RCR 97 - Programe de ucenicie care beneficiază de sprijin în IMM-uri

RCR 98 - Angajaţi din IMM-uri care finalizează programe de formare a competenţelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziţie industrială şi antreprenoriat (pe tip de competenţe: tehnice, de management, de antreprenoriat, verzi, altele) (^*1)

RCO 18 - Locuinţe cu performanţă energetică îmbunătăţită

RCO 19 - Clădiri publice cu performanţă energetică îmbunătăţită

RCO 20 - Conducte ale reţelei de termoficare şi răcire centralizată nou construite sau îmbunătăţite

RCO 104 - Număr de unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă

RCR 26 - Consum anual de energie primară (din care: al locuinţelor, clădirilor publice, întreprinderilor etc.) (^*1)

RCR 29 - Emisii de gaze cu efect de seră estimate

RCO 22 - Capacitate de producţie suplimentară pentru energia din surse regenerabile (din care: energie electrică, termică) (^*1)

RCR 31 - Energie totală din surse regenerabile produsă (din care: energie electrică, termică) (^*1)

RCR 32 - Capacitate operaţională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile

RCO 34 - Capacităţi suplimentare pentru reciclarea deşeurilor

RCO 107 - Investiţii în instalaţii pentru colectarea separată a deşeurilor

RCO 119 - Deşeuri pregătite pentru reutilizare

RCR 47 - Deşeuri reciclate

RCR 48 - Deşeuri reciclate utilizate ca materii prime

RCO 36 - Infrastructuri verzi care beneficiază de sprijin pentru alte scopuri decât adaptarea la schimbările climatice

RCO 38 - Suprafaţa de teren reabilitat care beneficiază de sprijin

RCO 39 - Sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate

RCR 50 - Populaţia care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului (^*2)

RCR 52 - Sol reabilitat utilizat pentru zone verzi, locuinţe sociale, activităţi economice sau alte utilizări

RCO 55 - Lungimea liniilor noi de tramvai şi metrou

RCO 56 - Lungimea liniilor de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate

RCO 57 - Capacitatea materialului rulant ecologic pentru transportul public colectiv

RCO 58 - Piste ciclabile care beneficiază de sprijin

RCO 60 - Oraşe şi localităţi cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate

RCR 62 - Număr anual de utilizatori ai transporturilor publice noi sau modernizate

RCR 63 - Număr anual de utilizatori ai liniilor de tramvai şi de metrou noi sau modernizate

RCR 64 - Număr anual de utilizatori ai pistelor ciclabile

RCO 61 - Suprafaţa structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forţei de muncă

RCR 65 - Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forţei de muncă

RCO 66 - Capacitatea sălilor de clasă din structurile noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCO 67 - Capacitatea sălilor de clasă din structurile educaţionale noi sau modernizate

RCR 70 - Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCR 71 - Număr anual de utilizatori ai structurilor educaţionale noi sau modernizate

RCO 113 - Populaţia vizată de proiecte derulate în cadrul acţiunilor integrate pentru incluziunea socioeconomică a comunităţilor marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse şi a grupurilor dezavantajate (^*2)

RCO 69 - Capacitatea unităţilor de asistenţă medicală noi sau modernizate

RCO 70 - Capacitatea unităţilor de asistenţă socială noi sau modernizate (altele decât locuinţele)

RCR 72 - Număr anual de utilizatori ai serviciilor de e-sănătate noi sau modernizate

RCR 73 - Număr anual de utilizatori ai unităţilor de asistenţă medicală noi sau modernizate

RCR 74 - Număr anual de utilizatori ai unităţilor de asistenţă socială noi sau modernizate

Indicatori comuni de realizare imediată (EECO) şi indicatori comuni de rezultat imediat (EECR) pentru participanţi (²) ^, (³)

Realizări

Rezultate

EECO 01 - şomeri, inclusiv şomeri pe termen lung (^*2)

EECO 02 - şomeri pe termen lung (^*2)

EECO 03 - persoane inactive (^*2)

EECO 04 - angajaţi, inclusiv persoane care desfăşoară o activitate independentă (^*2)

EECO 05 - numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani (^*2)

EECO 06 - tineri cu vârste între 18 şi 29 de ani (^*2)

EECO 07 - numărul de participanţi cu vârsta de cel puţin 55 de ani (^*2)

EECO 08 - absolvenţi de învăţământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2) (^*2)

EECO 09 - persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4) (^*2)

EECO 10 - persoane cu studii superioare (ISCED 5-8) (^*2)

EECO 01 - numărul total de participanţi (⁴)

EECR 01 - participanţi aflaţi în căutarea unui loc de muncă la încetarea calităţii de participant (^*2)

EECR 02 - participanţi care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calităţii de participant (^*2)

EECR 03 - persoane care dobândesc o calificare la încetarea calităţii de participant (^*2)

EECR 04 - participanţi care au un loc de muncă, inclusiv care desfăşoară o activitate independentă, la încetarea calităţii de participant (^*2)

(^*1) Defalcarea nu este solicitată pentru programare, ci doar pentru raportare.

(^*2) Datele raportate sunt date cu caracter personal în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(²) Se raportează toţi indicatorii de realizare şi de rezultat referitori la participanţi.

(³) Datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcţie de sex (bărbaţi/femei - persoane non-binare, conform dreptului intern).

Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, nu este necesar ca datele legate de respectivele rezultate să fie colectate sau raportate.

După caz, indicatorii comuni de realizare pot fi raportaţi pe baza grupului-ţintă al operaţiunii.

Atunci când datele sunt colectate din registre sau surse echivalente, statele membre pot utiliza definiţiile naţionale.

(⁴) Prezentul indicator se calculează în mod automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legaţi de statutul profesional.

RCO 18 - Locuinţe la preţuri accesibile şi durabile cu o performanţă energetică îmbunătăţită - locuinţe RCO 65 - Capacitatea locuinţelor sociale, la preţuri accesibile şi durabile, noi sau modernizate - persoane

RCR 26 - Consum anual de energie primară (din care: al locuinţelor la preţuri accesibile şi durabile, al clădirilor publice, întreprinderilor etc.) - MWh/an RCR29 - Emisii de gaze cu efect de seră estimate - tone de echivalent CO2/an RCR 67 - Număr anual de utilizatori ai locuinţelor sociale, la preţuri accesibile şi durabile, noi sau modernizate - utilizatori/an

Obiectiv specific	ID [5]	Indicator [255]	Unitate de măsură	Obiectiv de etapă (2024)	Ţinta pentru 2029

Obiectiv specific	ID [5]	Indicator [255]	Unitate de măsură	Valoarea de referinţă	Anul de referinţă	Ţinta pentru 2029	Sursa datelor [200]	Comentarii [200]