Capitolul 4 - Indici de referinţă critici - Regulamentul 1011/08-iun-2016 privind indicii utilizaţi ca indici de referinţă în cadrul instrumentelor financiare şi al contractelor financiare sau pentru a măsura performanţele fondurilor de investiţii şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2014/17/UE şi a Regulamentului (UE)nr. 596/2014

Acte UE

Jurnalul Oficial 171L

În vigoare
Versiune de la: 17 Ianuarie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL 4:Indici de referinţă critici
Art. 20: Indici de referinţă critici
(1)Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 50 alineatul (2) pentru a întocmi şi a revizui cel puţin o dată la doi ani o listă de indici de referinţă furnizaţi de administratori situaţi pe teritoriul Uniunii care sunt indici de referinţă critici, cu condiţia îndeplinirii uneia din condiţiile următoare:
a)indicele de referinţă este utilizat direct sau indirect într-o combinaţie de indici drept referinţă pentru instrumente financiare sau contracte financiare ori pentru măsurarea performanţei fondurilor de investiţii cu o valoare totală de cel puţin 500 de miliarde EUR pe baza întregii game de scadenţe ale indicelui de referinţă, dacă este cazul;
b)indicele de referinţă se bazează pe date furnizate de contribuitori care sunt în majoritate situaţi într-un stat membru şi este recunoscut ca fiind de importanţă critică în statul membru respectiv, în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2), (3), (4) şi (5) din prezentul articol;
c)indicele de referinţă îndeplineşte toate criteriile următoare:
(i)indicele de referinţă este utilizat direct sau indirect într-o combinaţie de indici drept referinţă pentru instrumente financiare sau contracte financiare ori pentru măsurarea performanţei fondurilor de investiţii cu o valoare totală de cel puţin 400 de miliarde EUR pe baza întregii game de scadenţe ale indicelui de referinţă, dacă este cazul, dar fără a se depăşi valoarea definită la litera (a);
(ii)nu există sau există foarte puţine mecanisme adecvate determinate de piaţă care ar putea să înlocuiască indicele de referinţă;
(iii)în cazul în care indicele de referinţă nu mai este furnizat sau este furnizat pe baza unor date de intrare ce nu mai sunt pe deplin reprezentative pentru piaţa sau realitatea economică sau pe baza unor date de intrare nefiabile, ar fi afectate în mod semnificativ şi cu urmări negative integritatea pieţelor, stabilitatea financiară, consumatorii, economia reală sau finanţarea gospodăriilor ori a întreprinderilor în unul sau mai multe state membre.
În cazul în care un indice de referinţă întruneşte criteriile prevăzute la litera (c) punctele (ii) şi (iii), dar nu întruneşte criteriul prevăzut la litera (c) punctul (i), autoritatea competentă din statul membru vizat împreună cu autoritatea competentă din statul membru în care îşi are sediul administratorul pot conveni că indicele de referinţă respectiv ar trebui să fie recunoscut ca fiind critic pe baza prezentului paragraf. În orice caz, autoritatea competentă a administratorului se consultă cu autorităţile competente ale statului membru vizat. În cazul unui dezacord între autorităţile competente, decizia dacă indicele de referinţă respectiv ar trebui să fie recunoscut ca fiind critic pe baza prezentului paragraf este luată de autoritatea competentă a administratorului, ţinând cont de motivele dezacordului. Autorităţile competente sau, în cazul unui dezacord, autoritatea competentă a administratorului transmit evaluarea Comisiei. După primirea evaluării, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în conformitate cu prezentul alineat. În plus, în cazul unui dezacord, autoritatea competentă a administratorului transmite evaluarea către ESMA, care poate publica un aviz.
(11)În cazul în care ESMA consideră că un indice de referinţă îndeplineşte toate criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (c), aceasta prezintă Comisiei o cerere de desemnare însoţită de documentaţia corespunzătoare în vederea recunoaşterii indicelui de referinţă ca fiind critic.
După primirea respectivei cereri însoţite de documentaţia corespunzătoare, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în conformitate cu alineatul (1).
ESMA îşi revizuieşte evaluarea privind importanţa critică a unui indice de referinţă cel puţin din doi în doi ani şi aduce la cunoştinţa Comisiei şi îi transmite acesteia noua evaluare.

(2)În cazul în care autoritatea competentă a statului membru menţionat la alineatul (1) litera (b) consideră că un administrator aflat sub supravegherea sa furnizează un indice de referinţă care ar trebui recunoscut drept critic, ea notifică ESMA şi transmite acesteia o evaluare documentată.
(3)În scopul alineatului (2), autoritatea competentă evaluează dacă încetarea furnizării indicelui de referinţă sau furnizarea sa pe baza datelor de intrare sau provenite de la un grup de contribuitori care nu mai sunt reprezentativi pentru piaţa sau pentru realitatea economică la care se raportează ar avea un impact negativ asupra integrităţii pieţelor, stabilităţii financiare, consumatorilor, economiei reale sau finanţării gospodăriilor şi întreprinderilor în statul membru respectiv. În evaluarea sa, autoritatea competentă ia în calcul:
a)valoarea instrumentelor financiare şi a contractelor financiare care utilizează ca referinţă indicele respectiv şi valoarea fondurilor de investiţii care utilizează ca referinţă indicele respectiv pentru a îşi măsura performanţele în interiorul statului membru şi relevanţa acestora în ceea ce priveşte valoarea totală a instrumentelor şi contractelor financiare pendinte şi valoarea totală a fondurilor de investiţii în statul membru respectiv;
b)valoarea instrumentelor financiare şi a contractelor financiare care utilizează ca referinţă indicele respectiv şi valoarea fondurilor de investiţii care utilizează ca referinţă indicele respectiv pentru a îşi măsura performanţele în statul membru respectiv şi importanţa acestora în ceea ce priveşte produsul naţional brut al statului membru respectiv;
c)orice alt indicator pentru a evalua în mod obiectiv impactul potenţial al întreruperii sau al lipsei de fiabilitate a indicelui de referinţă asupra integrităţii pieţelor, stabilităţii financiare, consumatorilor, sau finanţării gospodăriilor şi întreprinderilor din statul membru respectiv.
Autoritatea competentă îşi revizuieşte evaluarea privind importanţa critică a unui indice de referinţă cel puţin din doi în doi ani şi notifică ESMA şi transmite acesteia noua evaluare.
(4)În termen de şase săptămâni de la primirea notificării menţionate la alineatul (2), ESMA emite un aviz precizând dacă evaluarea făcută de autoritatea competentă este conformă cu cerinţele de la alineatul (3), aviz pe care îl transmite Comisiei, împreună cu evaluarea făcută de autoritatea competentă.
(5)După primirea avizului specificat la alineatul (4), Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu alineatul (1).
(6)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 49, pentru:
a)a specifica modul în care urmează să se evalueze valoarea nominală a instrumentelor financiare, altele decât instrumentele derivate, valoarea noţională a instrumentelor derivate şi valoarea netă a activelor fondurilor de investiţii, inclusiv în cazul unei referinţe indirecte la un indice de referinţă din cadrul unei combinaţii de indici de referinţă, pentru a se putea compara cu pragurile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol şi la articolul 24 alineatul (1) litera (a);
b)a revizui metoda de calcul folosită pentru a stabili pragurile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol în lumina evoluţiei pieţei, preţurilor şi cadrului de reglementare precum şi justeţea clasificării indicilor de referinţă care se raportează la o valoare totală a instrumentelor financiare, contractelor financiare sau a fondurilor de investiţii apropiată de cea a pragului; o astfel de revizuire are loc cel puţin o dată la doi ani începând cu 1 ianuarie 2018;
c)a specifica cum urmează să fie aplicate criteriile menţionate la alineatul (1) litera (c) punctul (iii) din prezentul articol ţinând cont de orice informaţie ajutătoare pentru a evalua în mod obiectiv impactul potenţial al întreruperii sau al lipsei de fiabilitate a indicelui de referinţă asupra integrităţii pieţelor, stabilităţii financiare, consumatorilor sau finanţării gospodăriilor şi întreprinderilor dintr-unul sau mai multe state membre.
Dacă este cazul, Comisia ţine cont de evoluţiile relevante ale pieţei sau tehnologiei.
Art. 21: Administrarea obligatorie a unui indice de referinţă critic
(1)În cazul în care administratorul unui indice de referinţă critic intenţionează să nu mai furnizeze indicele de referinţă critic respectiv, acesta:
a)îşi notifică imediat autoritatea competentă; şi
b)în termen de patru săptămâni de la notificarea respectivă transmite o evaluare privind modul în care indicele de referinţă:
(i)urmează a fi tranziţionat unui nou administrator; sau
(ii)urmează a-şi înceta furnizarea, ţinând cont de procedura stabilită la articolul 28 alineatul (1).
În timpul perioadei menţionate la primul paragraf litera (b), administratorul nu încetează furnizarea indicelui de referinţă.
(2)La primirea evaluării administratorului menţionată la alineatul (1), autoritatea competentă:
a)informează ESMA şi colegiul instituit în temeiul articolului 46;
b)în termen de patru săptămâni de la primirea evaluării respective, realizează propria evaluare a modului în care indicele de referinţă trebuie să fie transmis unui nou administrator sau să înceteze să mai fie furnizat, ţinând cont de procedura stabilită conform articolului 28 alineatul (1).
În perioada menţionată la primul paragraf litera (b), administratorul nu încetează să furnizeze indicele de referinţă fără consimţământul scris al ESMA sau al autorităţii competente, după caz.

(3)După finalizarea analizei prevăzute la alineatul (2) litera (b), autoritatea competentă poate obliga administratorul să continue publicarea indicelui de referinţă până la momentul în care:
a)furnizarea indicelui de referinţă a fost tranziţionată unui nou administrator;
b)se poate înceta furnizarea indicelui de referinţă fără a provoca perturbări; sau
c)indicele de referinţă încetează să mai fie critic.
În scopul primului paragraf, perioada în care autoritatea competentă îl poate obliga pe administrator să continue publicarea indicelui de referinţă nu poate depăşi 12 luni.
Până la sfârşitul perioadei respective, autoritatea competentă îşi reanalizează decizia de a-l obliga pe administrator să continue publicarea indicelui de referinţă. Dacă este necesar, autoritatea competentă poate să prelungească perioada cu o durată de timp adecvată care nu poate depăşi 12 luni. Perioada maximă de administrare obligatorie nu depăşeşte cinci ani.

(4)Fără a aduce atingere alineatului (1), în cazul în care administratorul unui indice de referinţă critic urmează a intra în lichidare din cauza unei proceduri de insolvenţă, autoritatea competentă analizează dacă şi cum poate fi tranziţionat indicele de referinţă critic către un nou administrator sau cum poate să înceteze să fie furnizat fără perturbări, ţinând cont de procedura stabilită conform articolului 28 alineatul (1).
(5)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează criteriile pe care trebuie să se bazeze evaluarea menţionată la alineatul (2) litera (b).
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la data de 1 octombrie 2020.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 22: Atenuarea puterii de piaţă a administratorilor indicilor de referinţă critici
Fără a aduce atingere aplicării dreptului Uniunii în domeniul concurenţei, atunci când furnizează un indice de referinţă critic, administratorul întreprinde măsuri adecvate pentru a garanta furnizarea către toţi utilizatorii, în mod corect, rezonabil, transparent şi nediscriminatoriu, a autorizaţiilor şi informaţiilor aferente indicelui în cauză.
Art. 23: Contribuţie obligatorie la un indice de referinţă critic
(1)Prezentul articol se aplică indicilor de referinţă critici care se bazează pe date furnizate de contribuitori, majoritatea acestora reprezentând entităţi supravegheate.
(2)Administratorul unuia sau mai multor indici de referinţă critici prezintă autorităţii sale competente, o dată la doi ani, o evaluare a capacităţii fiecărui indice de referinţă critic pe care îl furnizează de a măsura piaţa subiacentă sau realitatea economică.
(3)Un contribuitor la un indice de referinţă critic care face obiectul supravegherii şi care intenţionează să înceteze să contribuie cu date de intrare notifică fără întârziere în scris administratorul în acest sens. La primirea notificării, administratorul informează fără întârziere nejustificată autoritatea sa competentă.
Autoritatea competentă a administratorului indicelui de referinţă critic informează fără întârziere nejustificată în acest sens autoritatea competentă a respectivului contribuitor supravegheat şi, după caz, ESMA. Administratorul furnizează autorităţii sale competente, cât mai curând posibil, dar în cel mult 14 zile de la notificarea efectuată de contribuitorul supravegheat, o evaluare a implicaţiilor pentru capacitatea indicelui de referinţă critic de a măsura piaţa sau realitatea economică subiacentă.

(4)La primirea evaluării menţionate la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol, autoritatea competentă a administratorului informează, după caz şi cu promptitudine, ESMA sau colegiul instituit în temeiul articolului 46 şi, pe baza evaluării respective, realizează propria evaluare a capacităţii indicelui de referinţă de a măsura piaţa şi realitatea economică subiacentă, ţinând seama de procedura administratorului privind încetarea furnizării indicelui de referinţă stabilită în conformitate cu articolul 28 alineatul (1).

(5)Din data în care autoritatea competentă a administratorului a fost informată cu privire la intenţia contribuitorilor de a înceta să contribuie cu date de intrare şi până la în momentul în care are loc finalizarea evaluării menţionate la alineatul (4), aceasta are competenţa de a obliga contribuitorii care au transmis notificarea în conformitate cu alineatul (3) să continue contribuţiile cu date de intrare, în orice caz pentru o perioadă maximă de patru săptămâni, fără a obliga entităţile care fac obiectul supravegherii de a efectua tranzacţii sau de a se angaja să efectueze tranzacţii.
(6)În cazul în care, după perioada menţionată la alineatul (5) şi în baza propriei evaluări menţionate la alineatul (4), autoritatea competentă consideră că reprezentativitatea unui indice de referinţă critic este pusă în pericol, aceasta are competenţa:
a)de a solicita entităţilor supravegheate selectate în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol, inclusiv entităţilor care nu sunt încă contribuitoare la indicele de referinţă critic vizat, să contribuie cu date de intrare către administrator în conformitate cu metodologia administratorului, codul de conduită menţionat la articolul 15 şi alte norme. Această cerinţă rămâne în vigoare pentru o perioadă de timp corespunzătoare, fără însă a depăşi 12 luni de la data la care a fost luată decizia iniţială prin care se solicită contribuţiile obligatorii în conformitate cu alienatul (5) sau, pentru entităţile care nu sunt încă contribuitori, de la data la care a fost luată decizia prin care se solicită contribuţiile obligatorii în temeiul prezentei litere;
b)de a prelungi perioada de contribuţii obligatorii cu o perioadă de timp corespunzătoare, fără însă a depăşi 12 luni, în urma unei analize conform alineatului (9), a oricăror măsuri adoptate în temeiul literei (a) din prezentul alineat;
c)de a stabili forma în care şi termenul până la care trebuie furnizate datele de intrare, fără a le impune entităţilor care fac obiectul supravegherii obligaţia de a efectua tranzacţii sau de a se angaja să efectueze tranzacţii;
d)de a obliga administratorul să modifice metodologia, codul de conduită menţionat la articolul 15, sau alte norme ale indicelui de referinţă critic.
Perioada maximă pentru contribuţia obligatorie în temeiul literelor (a) şi (b) de la primul paragraf nu depăşeşte cinci ani.

(7)În conformitate cu alineatul (6), entităţile supravegheate care urmează a fi solicitate să contribuie la indicele respectiv sunt selectate de autoritatea competentă a administratorului, în strânsă cooperare cu autoritatea competentă a entităţilor supravegheate, pe baza dimensiunii participării reale şi potenţiale a entităţii supravegheate pe piaţa pe care indicele de referinţă vizează să o măsoare.
(8)Autoritatea competentă a unui contribuitor supravegheat căruia i s-a solicitat să contribuie la un indice de referinţă prin măsuri luate în conformitate cu alineatul (6) litera (a), (b) sau (c) cooperează cu autoritatea competentă a administratorului în vederea asigurării respectării acestor măsuri.
(9)Înainte de expirarea perioadei menţionate la alineatul (6) primul paragraf litera (a), autoritatea competentă a administratorului analizează măsurile adoptate în conformitate cu alineatul (6). Autoritatea competentă revocă o măsură în cazul în care consideră că:
a)este probabil ca contribuitorii să furnizeze în continuare date de intrare pentru o perioadă de cel puţin un an, dacă măsura ar fi revocată, lucru care trebuie dovedit cel puţin prin următoarele elemente:
(i)un angajament scris din partea contribuitorilor faţă de administrator şi de autoritatea competentă de a furniza în continuare date de intrare pentru indicele de referinţă critic timp de cel puţin un an, în cazul în care măsura ar fi revocată;
(ii)un raport scris al administratorului către autoritatea competentă în care să furnizeze dovezi cu privire la evaluarea sa, conform căreia viabilitatea continuă a indicelui de referinţă critic poate fi asigurată odată revocată contribuţia obligatorie;
b)indicele de referinţă poate fi menţinut şi după ce contribuitorii obligaţi să contribuie cu date de intrare încetează să mai contribuie;
c)există un substitut acceptabil al indicelui de referinţă, iar utilizatorii indicelui de referinţă critic pot adopta acest substitut cu costuri minime, lucru care trebuie dovedit cel puţin printr-un raport scris al administratorului care să prezinte în detaliu mijloacele de trecere la un substitut al indicelui de referinţă şi capacitatea utilizatorilor de a trece la acest indice şi costurile suportate de aceştia ca urmare a tranziţionării la acest nou indice de referinţă sau
d)nu pot fi identificaţi contribuitori alternativi corespunzători, iar încetarea contribuţiilor din partea entităţilor supravegheate respective ar afecta indicele de referinţă într-o asemenea măsură astfel încât să fie necesară încetarea indicelui de referinţă.
(10)În cazul în care un indice de referinţă critic urmează să înceteze să fie furnizat, fiecare contribuitor supravegheat la indicele respectiv continuă să contribuie cu date de intrare pentru o perioadă de timp stabilită de autoritatea competentă, fără însă a depăşi perioada de maximum cinci ani prevăzută la alineatul (6) al doilea paragraf.

(11)În cazul în care oricare dintre contribuitori încalcă cerinţele de la alineatul (6), administratorul informează autoritatea competentă relevantă de îndată ce acest lucru este posibil în mod rezonabil.
(12)În cazul în care un indice de referinţă este recunoscut ca fiind critic în conformitate cu procedura stabilită la articolul 20 alineatele (2)-(5), autoritatea competentă a administratorului are competenţa de a solicita contribuţia cu date de intrare în conformitate cu alineatul (5) şi cu alineatul (6) literele (a), (b) şi (c) din prezentul articol doar de la contribuitorii supravegheaţi situaţi pe teritoriul statului său membru.