Secţiunea 4 - Senioritatea mărcii naţionale - Regulamentul 1001/14-iun-2017 privind marca Uniunii Europene
Acte UE
Jurnalul Oficial 154L
În vigoare Versiune de la: 1 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 4:Senioritatea mărcii naţionale
Art. 39: Revendicarea seniorităţii mărcii naţionale în cererea de înregistrare a unei mărci UE sau după data depunerii cererii
(1)Titularul unei mărci anterioare înregistrate într-un stat membru, inclusiv o marcă înregistrată pe teritoriul Benelux, sau al unei mărci anterioare care a făcut obiectul înregistrării internaţionale care produce efecte într-un stat membru, care depune o cerere pentru înregistrarea unei mărci identice ca marcă UE pentru produse sau servicii identice cu sau cuprinse în acelea pentru care a fost înregistrată o marcă anterioară, poate să se prevaleze pentru marca UE de senioritatea mărcii anterioare în ceea ce priveşte statul membru în care sau pentru care a fost înregistrată.
(2)Cererile privind senioritatea se depun fie împreună cu cererea de înregistrare a mărcii UE, fie în termen de două luni de la data depunerii cererii şi includ statul membru sau statele membre în care sau pentru care se înregistrează marca, numărul şi data depunerii înregistrării relevante, precum şi produsele şi serviciile pentru care este înregistrată marca. Atunci când senioritatea uneia sau mai multor mărci anterioare înregistrate este revendicată în cerere, documentaţia în sprijinul cererii privind senioritatea se depune în termen de trei luni de la data depunerii. În cazul în care solicitantul doreşte să revendice senioritatea după depunerea cererii, documentaţia în sprijinul cererii privind senioritatea se depune la Oficiu în termen de trei luni de la primirea cererii privind senioritatea.
(3)În temeiul prezentului regulament, unicul efect al seniorităţii este faptul că, atunci când titularul mărcii UE renunţă la marca anterioară sau o lasă să se stingă, este considerat ca beneficiind în continuare de aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut dacă marca anterioară continua să fie înregistrată.
(4)Senioritatea revendicată pentru marca UE se stinge atunci când marca anterioară a cărei senioritate a fost revendicată este declarată nulă sau titularul acesteia este decăzut din drepturi. În cazul în care titularul mărcii anterioare este decăzut din drepturi, senioritatea se stinge cu condiţia ca decăderea din drepturi să intre în vigoare înainte de data de depunere sau de data de prioritate a mărcii UE.
(5)Oficiul informează Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală sau Oficiul central pentru proprietatea industrială al statului membru în cauză cu privire la revendicarea seniorităţii.
(6)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care precizează tipul de documentaţie care trebuie depusă pentru revendicarea seniorităţii unei mărci naţionale sau a unei mărci înregistrate în temeiul acordurilor internaţionale care se aplică într-un stat membru în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 207 alineatul (2).
(7)Directorul executiv poate stabili că documentaţia care trebuie furnizată de solicitant în sprijinul cererii privind senioritatea poate fi mai puţin detaliată decât ceea ce este prevăzut în specificaţiile adoptate în conformitate cu alineatul (6), cu condiţia ca informaţiile necesare să fie accesibile Oficiului din alte surse.
Art. 40: Revendicarea seniorităţii unei mărci naţionale după înregistrarea mărcii UE
(1)Titularul unei mărci UE care este titularul unei mărci anterioare identice, înregistrată într-un stat membru, inclusiv o marcă înregistrată pe teritoriul Benelux, sau al unei mărci identice anterioare, care a făcut obiectul unei înregistrări internaţionale care produce efecte într-un stat membru, pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care a fost înregistrată marca anterioară sau conţinute în acestea, poate să revendice senioritatea mărcii anterioare în ceea ce priveşte statul membru în care sau pentru care a fost înregistrată.
(2)Cererile privind senioritatea depuse în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol includ numărul de înregistrare al mărcii UE, numele şi adresa titularului acesteia, statul membru sau statele membre în care sau pentru care este înregistrată marca anterioară, numărul şi data depunerii înregistrării relevante, produsele şi serviciile pentru care este înregistrată marca şi cele pentru care este revendicată senioritatea, precum şi documentele justificative prevăzute în normele adoptate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6).
(3)În cazul în care nu sunt îndeplinite cerinţele care reglementează revendicarea seniorităţii, Oficiul informează titularul mărcii UE cu privire la deficienţa constatată. În cazul în care respectiva deficienţă nu este remediată în termenul ce urmează a fi acordat de Oficiu, acesta respinge cererea.
(4)Se aplică articolul 39 alineatele (3), (4), (5) şi (7).