Titlul i - DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI AUTORITĂŢI - Directiva 2014/59/UE/15-mai-2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial 173L
În vigoare Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
TITLUL I:DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI AUTORITĂŢI
Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare
(1)Prezenta directivă stabileşte normele şi procedurile de redresare şi de rezoluţie pentru următoarele entităţi:
a)instituţii stabilite în Uniune;
b)instituţiile financiare stabilite în Uniune, care sunt filiale ale unei instituţii de credit, ale unei firme de investiţii ori ale uneia dintre societăţile menţionate la litera (c) sau (d) şi care fac obiectul supravegherii consolidate a întreprinderii-mamă în conformitate cu articolele 6-17 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
c)holdingurile financiare, holdingurile financiare mixte şi holdingurile cu activitate mixtă stabilite în Uniune;
d)holdingurile financiare-mamă dintr-un stat membru, holdingurile financiare-mamă din Uniune, holdingurile financiare mixte-mamă dintr-un stat membru, holdingurile financiare mixte-mamă din Uniune;
e)sucursalele instituţiilor stabilite sau situate în afara Uniunii, conform condiţiilor specifice stipulate în prezenta directivă.
În stabilirea şi aplicarea cerinţelor prezentei directive şi în utilizarea diferitelor instrumente de care dispun relativ la una dintre entităţile prevăzute la primul paragraf, şi în conformitate cu dispoziţii specifice aplicabile, autorităţile de rezoluţie şi autorităţile competente ţin cont de tipul de activitate, structura acţionariatului, forma juridică, profilul de risc, dimensiunea, statutul juridic şi gradul de interconectare al unei instituţii cu alte instituţii sau cu sistemul financiar în general, domeniul de aplicare şi complexitatea activităţii economice, calitatea de membru al unui sistem instituţional de protecţie (SIP) ce respectă cerinţele prevăzute la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau al altor sisteme de solidaritate reciprocă prevăzute la articolul 113 alineatul (6) din respectivul regulament, precum şi măsura în care exercită servicii sau activităţi de investiţii astfel sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 din Directiva 2014/65/UE.
(2)Statele membre pot adopta sau menţine dispoziţii care sunt mai stringente sau suplimentare faţă de cele din prezenta directivă şi în actele delegate şi de punere în aplicare adoptate pe baza prezentei directive, cu condiţia ca acestea să aibă o aplicabilitate generală şi să nu contravină prezentei directive şi actelor delegate şi de punere în aplicare adoptate pe baza prezentei directive.
(3)Prezenta directivă nu se aplică entităţilor care sunt de asemenea autorizate în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012
Art. 2: Definiţii
(1)În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
1."rezoluţie" înseamnă aplicarea unui instrument de rezoluţie sau a unui instrument prevăzut la articolul 37 alineatul (9) în vederea atingerii unuia sau mai multor obiective de rezoluţie menţionate la articolul 31 alineatul (2);
2."instituţie de credit" înseamnă o instituţie de credit astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu excepţia entităţilor menţionate la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE;
3.«firmă de investiţii» înseamnă o firmă de investiţii astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului (*12) care face obiectul cerinţei privind capitalul iniţial prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European şi a Consiliului (*13).
(*12)Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerinţele prudenţiale ale firmelor de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 şi (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1).
(*13)Directiva (UE) 2019/2019/2034 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudenţială a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE şi 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64).
4."instituţie financiară" înseamnă o instituţie financiară astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 26 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
5.«filială» înseamnă o filială, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 16 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în scopul aplicării articolelor 7, 12, 17, 18, 45-45m, 59-62, 91 şi 92 din prezenta directivă în cazul grupurilor de rezoluţie menţionate la punctul 83b litera (b) din prezentul alineat, include, după caz, instituţiile de credit care sunt afiliate în mod permanent unui organism central, organismul central însuşi şi filialele lor respective, luând în considerare modul în care aceste grupuri de rezoluţie respectă articolul 45e alineatul (3) din prezenta directivă;
51.«filială semnificativă» înseamnă o filială semnificativă astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 135 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
6."întreprindere-mamă" înseamnă o întreprindere-mamă astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
7."bază consolidată" înseamnă baza situaţiei consolidate astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 47 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
8."sistem instituţional de protecţie" sau "SIP" înseamnă un mecanism ce respectă cerinţele prevăzute la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
9."societate financiară holding" înseamnă un holding financiar astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 20 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
10."societate financiară holding mixtă" înseamnă o societate financiară holding mixtă astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
11."societate holding cu activitate mixtă" înseamnă o societate holding cu activitate mixtă astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
12."societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru" înseamnă o societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
13."societate financiară holding-mamă din Uniune" înseamnă societate financiară holding-mamă din UE astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 31 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
14."societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru" înseamnă societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 32 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
15."societate financiară holding mixtă-mamă din Uniune" înseamnă o societate financiară holding mixtă-mamă din UE astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 33 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
16."obiectivele rezoluţiei" sunt obiectivele rezoluţiei menţionate la articolul 31 alineatul (2);
17."sucursală" înseamnă o sucursală, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 17 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
18."autoritate de rezoluţie" înseamnă autoritatea desemnată de un stat membru în conformitate cu articolul 3;
19."instrument de rezoluţie" înseamnă un instrument de rezoluţie menţionat la articolul 37 alineatul (3);
20."competenţă de rezoluţie" înseamnă o competenţă în sensul articolelor 63-72;
21."autoritate competentă" înseamnă o autoritate competentă astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 40 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, inclusiv Banca Centrală Europeană, referitor la anumite competenţe conferite prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (1);
(1)Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuţii specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit(JO L 287, 29.10.2013, p. 63).
22."ministere competente" înseamnă ministerele de finanţe sau alte ministere ale statelor membre responsabile pentru deciziile economice, financiare şi bugetare la nivel naţional, conform competenţelor naţionale, care au fost desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (5);
23."instituţie" înseamnă o instituţie de credit sau o firmă de investiţii;
24."organ de conducere" înseamnă un organ de conducere astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 7 din Directiva 2013/36/UE;
25."conducere superioară" înseamnă conducerea superioară astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (1) punctul 9 din Directiva 2013/36/UE;
26."grup" înseamnă o întreprindere-mamă şi filialele sale;
27."grup transfrontalier" înseamnă un grup ale cărui entităţi sunt stabilite în cel puţin două state membre;
28."sprijin financiar public extraordinar" înseamnă ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene sau orice alt sprijin financiar public la nivel supranaţional, care, dacă ar fi furnizat la nivel naţional ar constitui un ajutor de stat şi care este furnizat pentru a menţine sau restabili viabilitatea, lichiditatea sau solvabilitatea unei instituţii sau entităţi menţionate la articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c) sau (d) sau a unui grup din care face parte o astfel de entitate sau grup;
29."asistenţă privind lichiditatea în situaţii de urgenţă" înseamnă furnizarea de bani ai băncii centrale sau orice altă formă de asistenţă ce poate conduce la creşterea volumului de bani ai băncii centrale, către o instituţie financiară solvabilă sau un grup de instituţii financiare solvabile, care se confruntă temporar cu probleme de lichidităţi, fără ca o astfel de operaţiune să fie parte a politicii monetare;
30."criză sistemică" înseamnă o perturbare a sistemului financiar care poate genera consecinţe negative grave pentru piaţa internă şi economia reală; toate tipurile de entităţi financiare intermediare, pieţe şi infrastructuri financiare pot fi importante din punct de vedere sistemic într-o anumită măsură;
31."entitate din grup" înseamnă o persoană juridică care face parte dintr-un grup;
32."plan de redresare" înseamnă un plan de redresare elaborat şi actualizat de o instituţie în conformitate cu articolul 5;
33."plan de redresare a grupului" înseamnă un plan de redresare a grupului elaborat şi păstrat la zi în conformitate cu articolul 7;
34."sucursală semnificativă" înseamnă o sucursală care ar fi considerată drept semnificativă într-un stat membru-gazdă în conformitate cu articolul 51 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE;
35."funcţii critice" înseamnă activităţi, servicii sau operaţiuni a căror întrerupere ar putea conduce, într-unul sau mai multe state membre, la perturbarea serviciilor esenţiale pentru economia reală sau la perturbarea stabilităţii financiare din cauza dimensiunii, cotei de piaţă, a interconexiunilor externe şi interne, a complexităţii sau activităţilor transfrontaliere ale unei instituţii sau grup, mai ales având în vedere caracterul substituibil al respectivelor activităţi, servicii sau operaţiuni;
36."linii de activitate esenţiale" înseamnă liniile de activitate şi serviciile asociate care reprezintă importante surse de venit, de profit sau de valoare a francizei pentru o instituţie sau pentru un grup din care face parte instituţia;
37."supraveghetor consolidant" înseamnă un supraveghetor consolidant, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 41 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
38."fonduri proprii" înseamnă fonduri proprii în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 118 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
39."condiţii de declanşare a procedurii de rezoluţie" înseamnă condiţiile menţionate la articolul 32 alineatul (1);
40."măsură de rezoluţie" înseamnă decizia de a supune o instituţie sau entitate menţionată la articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c) sau (d) unei proceduri de rezoluţie în conformitate cu articolul 32 sau 33, precum şi aplicarea unui instrument de rezoluţie sau exercitarea uneia sau mai multor competenţe de rezoluţie;
41."plan de rezoluţie" înseamnă un plan de rezoluţie întocmit pentru o instituţie în conformitate cu articolul 10;
42."rezoluţia grupului" înseamnă oricare dintre următoarele măsuri:
a)adoptarea unei măsuri de rezoluţie la nivelul unei întreprinderi-mamă sau al unei instituţiei care face obiectul supravegherii consolidate; sau
b)coordonarea aplicării instrumentelor de rezoluţie şi a exercitării competenţelor de rezoluţie de către autorităţile de rezoluţie în raport cu entităţile din grup care îndeplinesc condiţiile de declanşare a procedurii de rezoluţie;
43."plan de rezoluţie a grupului" înseamnă un plan de rezoluţie întocmit pentru un grup în conformitate cu articolele 12 şi 13;
44."autoritate de rezoluţie a grupului" înseamnă autoritatea de rezoluţie din statul membru în care se află sediul supraveghetorului consolidant;
45."schemă de rezoluţie a grupului" înseamnă un plan întocmit în conformitate cu articolul 91 în scopul rezoluţiei unui grup;
46."colegiu de rezoluţie" înseamnă un colegiu instituit în conformitate cu articolul 88 în vederea îndeplinirii sarcinilor menţionate la articolul 88 alineatul (1);
47."procedură obişnuită de insolvenţă" înseamnă procedura de insolvenţă colectivă care implică dezinvestirea parţială sau integrală a dreptului de administrare a unui debitor şi numirea unui lichidator sau a unui administrator, aplicabilă în mod normal instituţiilor în temeiul dreptului intern şi care este fie specifică instituţiilor în cauză, fie aplicabilă în general oricărei persoane fizice ori juridice;
48.«instrumente de datorie»:
(i)în sensul articolului 63 alineatul (1) literele (g) şi (j), înseamnă obligaţiuni şi alte forme de datorii transferabile, instrumente care creează sau recunosc o datorie şi instrumente care dau dreptul de a achiziţiona instrumente de datorie; şi
(ii)în sensul articolului 108, înseamnă obligaţiuni şi alte forme de datorii transferabile şi instrumente care creează sau recunosc o datorie;
49."instituţie-mamă dintr-un stat membru" înseamnă o instituţie mamă dintr-un stat membru astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
50."instituţie-mamă din Uniune" înseamnă o instituţie-mamă din UE astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 29 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
51."cerinţe de fonduri proprii" înseamnă cerinţele prevăzute la articolele 92-98 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
52."colegiu de supraveghere" înseamnă un colegiu de supraveghere instituit în conformitate cu articolul 116 din Directiva 2013/36/UE;
53."cadrul Uniunii privind ajutoarele de stat" înseamnă cadrul instituit prin articolele 107, 108 şi 109 din TFUE şi prin reglementările şi toate actele Uniunii, inclusiv orientări, comunicări şi avize stabilite sau adoptate în temeiul articolului 108 alineatul (4) sau al articolului 109 din TFUE;
54."lichidare" înseamnă valorificarea activelor unei instituţii sau entităţi menţionate la articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c) sau (d);
55."instrument de separare a activelor" înseamnă mecanismul prin care o autoritate de rezoluţie efectuează, în conformitate cu articolul 42, un transfer al activelor, drepturilor sau pasivelor unei instituţii supuse procedurii de rezoluţie către un vehicul de gestionare a activelor;
56."vehicul de gestionare a activelor" înseamnă o persoană juridică ce îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 42 alineatul (2);
57."instrument de recapitalizare internă" înseamnă mecanismul prin care o autoritate de rezoluţie exercită, în conformitate cu articolul 43, competenţele de reducere a valorii contabile şi conversie referitoare la pasivele unei instituţii aflate în rezoluţie;
58."instrumentul de vânzare a activităţii" înseamnă mecanismul prin care o autoritate de rezoluţie efectuează, în conformitate cu articolul 38, un transfer al acţiunilor sau al altor instrumente de proprietate emise de o instituţie aflată în rezoluţie sau al activelor, drepturilor sau pasivelor unei instituţii aflate în rezoluţie, către un cumpărător care nu este o instituţie-punte;
59."instituţie punte" înseamnă o persoană juridică ce îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 40 alineatul (2);
60."instrumentul instituţiei-punte" înseamnă mecanismul de transfer către o instituţie-punte, în conformitate cu articolul 40, al acţiunilor ori al altor instrumente de proprietate care au fost emise de o instituţie aflată în rezoluţie sau al activelor, drepturilor sau pasivelor unei instituţii aflate în rezoluţie;
61."instrumente de proprietate" înseamnă acţiuni, alte instrumente care conferă dreptul de proprietate, instrumente care dau dreptul de a achiziţiona acţiuni sau alte instrumente de proprietate sau care pot fi convertite în acestea şi instrumente reprezentând participaţii în acţiuni sau în alte instrumente de proprietate;
62."acţionari" înseamnă acţionari sau deţinători ai altor instrumente de proprietate;
63."competenţe de transfer" înseamnă competenţele menţionate la articolul 63 alineatul (1) litera (c) sau (d) privind transferarea acţiunilor, a altor instrumente de proprietate, a instrumentelor de datorie, a activelor, a drepturilor ori pasivelor sau a oricărei combinaţii a acestor elemente, de la o instituţie aflată în rezoluţie către un destinatar;
64."contraparte centrală" înseamnă o CPC, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
65."instrument financiar derivat" înseamnă un instrument financiar derivat, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
66."competenţe de reducere a valorii contabile şi de conversie" înseamnă competenţele menţionate la articolul 59 alineatul (2) şi la articolul 63 alineatul (1) literele (e)-(i);
67."obligaţie garantată" înseamnă o datorie pentru care dreptul creditorului la plată sau la altă formă de executare este asigurat printr-un privilegiu, o, un gaj sau drept de retenţie, sau prin contracte de garanţie reală, inclusiv datorii care rezultă din tranzacţii de răscumpărare sau din alte contracte de garanţie cu transfer de proprietate;
68."instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază" înseamnă instrumente de capital ce întrunesc cerinţele prevăzute la articolul 28 alineatele (1)-(4), articolul 29 alineatele (1)-(5) sau articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
681.«fonduri proprii de nivel 1 de bază» înseamnă fonduri proprii de nivel 1 de bază, astfel cum sunt calculate în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
69."instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar" înseamnă instrumente de capital ce întrunesc cerinţele prevăzute la articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
70."cuantum agregat" înseamnă cuantumul agregat cu care trebuie reduse sau convertite datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne, rezultată în urma evaluării efectuate de autoritatea de rezoluţie în conformitate cu articolul 46 alineatul (1);
71.«datorii care pot face obiectul recapitalizării interne» înseamnă acele datorii şi instrumente de capital care nu se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2, aparţinând unei instituţii sau entităţi menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d), şi care nu sunt excluse din domeniul de aplicare al instrumentului de recapitalizare internă în temeiul articolului 44 alineatul (2);
711.«datorii eligibile» înseamnă datorii care pot face obiectul recapitalizării interne şi care îndeplinesc, după caz, condiţiile prevăzute la articolul 45b sau la articolul 45f alineatul (2) litera (a) din prezenta directivă şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 72a alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
712.«instrumente eligibile subordonate» înseamnă instrumente care întrunesc toate condiţiile menţionate la articolul 72a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 altele decât cele menţionate la articolul 72b alineatele (3)-(5) din respectivul regulament;
72."schemă de garantare a depozitelor" înseamnă o schemă de garantare a depozitelor introdusă şi recunoscută în mod oficial de un stat membru în temeiul articolului 4 din Directiva 2014/49/UE;
73."instrumente de fonduri proprii de nivel 2" înseamnă instrumente de capital sau împrumuturi subordonate ce întrunesc cerinţele prevăzute la articolul 63 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
74."instrumente de capital relevante" în sensul dispoziţiilor titlului IV capitolul IV secţiunea 5 şi ale titlului IV capitolul V înseamnă instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2;
75."rată de conversie" înseamnă factorul care determină numărul de acţiuni sau alte instrumente de proprietate în care poate fi convertită o datorie aparţinând unei anumite categorii, exprimat fie în raport cu un singur instrument din categoria respectivă, fie în raport cu o unitate de valoare dată a unui titlu de creanţă;
76."creditor afectat" înseamnă creditorul a cărui creanţă este legată de un element de pasiv redus sau convertit în acţiuni sau în alte instrumente de proprietate prin exercitarea competenţei de reducere a valorii contabile sau de conversie, în urma utilizării instrumentului de recapitalizare internă;
77."deţinător afectat" înseamnă un deţinător de instrumente de proprietate ale cărui instrumente sunt anulate prin exercitarea competenţei menţionate la articolul 63 alineatul (1) litera (h);
78."autoritate corespunzătoare" înseamnă autoritatea dintr-un stat membru, desemnată conform articolului 61, care, conform dreptului intern din statul membru respectiv, este responsabilă cu stabilirea elementelor menţionate la articolul 59 alineatul (3);
79."instituţie-mamă relevantă" înseamnă o instituţie-mamă dintr-un stat membru, o instituţie-mamă din Uniune, o societate financiară holding, o societate financiară holding mixtă, o societate financiară holding cu activitate mixtă, o societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru, o societate financiară holding-mamă din Uniune, societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru sau o societate financiară holding mixtă-mamă din Uniune căruia i se aplică instrumentul de recapitalizare internă;
80."destinatar" înseamnă entitatea căreia îi sunt transferate acţiuni, alte instrumente de proprietate, instrumente de datorie, active, drepturi ori pasive sau orice combinaţie a acestor elemente, aparţinând unei instituţii aflate în rezoluţie;
81."zi lucrătoare" înseamnă orice altă zi decât sâmbăta, duminica sau zilele de sărbătoare legală din statul membru în cauză;
82."drept de încetare" înseamnă dreptul de a înceta un contract, dreptul de a accelera, lichida ori compensa obligaţii sau orice clauză similară care suspendă, modifică sau stinge o obligaţie a uneia dintre părţile la contract sau o clauză care împiedică naşterea unei obligaţii în temeiul contractului, obligaţie care ar s-ar fi născut în absenţa acesteia;
83."instituţie aflată în rezoluţie" înseamnă o instituţie, o instituţie financiară, societate financiară holding, societate financiară holding mixtă, o societate holding cu activitate mixtă, societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru, o societate financiară holding-mamă din Uniune, societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru sau societate financiară holding mixtă-mamă din Uniune care face obiectul unei măsuri de rezoluţie;
831.«entitate de rezoluţie» înseamnă:
a)o persoană juridică stabilită în Uniune, pe care autoritatea de rezoluţie a identificat-o, în conformitate cu articolul 12, ca o entitate în privinţa căreia planul de rezoluţie prevede măsuri de rezoluţie; sau
b)o instituţie care nu face parte dintr-un grup care face obiectul supravegherii consolidate în temeiul articolelor 111 şi 112 din Directiva 2013/36/UE, în privinţa căreia planul de rezoluţie elaborat în temeiul articolului 10 din prezenta directivă prevede măsuri de rezoluţie;
83aa) «entitate destinată lichidării» înseamnă fie o persoană juridică stabilită în Uniune în legătură cu care planul de rezoluţie a grupului sau, în cazul entităţilor care nu fac parte dintr-un grup, planul de rezoluţie prevede că entitatea urmează să fie lichidată prin procedura obişnuită de insolvenţă, fie o entitate din cadrul unui grup de rezoluţie, alta decât o entitate de rezoluţie, în legătură cu care planul de rezoluţie a grupului nu prevede exercitarea competenţelor de reducere a valorii contabile şi de conversie;
832.«grup de rezoluţie» înseamnă:
a)o entitate de rezoluţie şi filialele sale care nu sunt:
(i)la rândul lor entităţi de rezoluţie;
(ii)filiale ale altor entităţi de rezoluţie; sau
(iii)entităţi stabilite într-o ţară terţă care nu sunt incluse în grupul de rezoluţie în conformitate cu planul de rezoluţie şi filialele lor; sau
b)instituţiile de credit afiliate în mod permanent unui organism central şi organismul central însuşi, atunci când cel puţin una dintre aceste instituţii de credit sau organismul central este o entitate de rezoluţie, şi filialele lor respective;
833.«instituţie de importanţă sistemică globală» sau «G-SII» înseamnă o G-SII, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 133 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
84."filială din Uniune" înseamnă o instituţie stabilită într-un stat membru şi care este filială a unei instituţii dintr-o ţară terţă sau a unei întreprinderi-mamă dintr-o ţară terţă;
85."întreprindere-mamă din Uniune" înseamnă o instituţie-mamă din Uniune, o societate financiară holding-mamă din Uniune sau o societate financiară holding mixtă-mamă din Uniune;
86."instituţie dintr-o ţară terţă" înseamnă o entitate care are sediul central stabilit într-o ţară terţă şi care ar face obiectul definiţiei unei instituţii, dacă ar fi stabilită în Uniune;
87."întreprindere-mamă dintr-o ţară terţă" înseamnă o instituţie-mamă, o societate financiară holding-mamă sau o societate financiară holding mixtă-mamă, stabilită într-o ţară terţă;
88."procedură de rezoluţie dintr-o ţară terţă" înseamnă o măsură prevăzută de legislaţia unei ţări terţe pentru a gestiona intrarea în dificultate a unei instituţii sau a unei întreprinderi-mamă din ţara terţă respectivă care este comparabilă, din punctul de vedere al obiectivelor şi al rezultatelor anticipate, cu măsurile de rezoluţie întreprinse în temeiul prezentei directive;
89."sucursală din Uniune" înseamnă o sucursală a unei instituţii dintr-o ţară terţă, situată într-un stat membru;
90."autoritate relevantă dintr-o ţară terţă" înseamnă o autoritate dintr-o ţară terţă care îndeplineşte funcţii comparabile cu cele ale autorităţilor de rezoluţie sau ale autorităţilor competente prevăzute în prezenta directivă;
91."mecanism de finanţare a grupului" înseamnă mecanismul sau mecanismele de finanţare ale statului membru al autorităţii de rezoluţie a grupului;
92."tranzacţie back-to-back" înseamnă o tranzacţie încheiată între două entităţi din grup cu scopul de a transfera, în totalitate sau în parte, riscul generat de o altă tranzacţie încheiată între una dintre aceste entităţi din grup şi o terţă parte;
93."garanţie intragrup" înseamnă un contract prin care o entitate din grup garantează obligaţiile unei alte entităţi din grup faţă de o terţă parte;
94."depozite acoperite" înseamnă depozite acoperite astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/49/UE;
95."depozite eligibile" înseamnă depozite eligibile astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 4 din Directiva 2014/49/UE;
96.«obligaţiune garantată» înseamnă o obligaţiune garantată, în sensul definiţiei de la articolul 3 punctul 1 din Directiva (UE) 2019/2162 a Parlamentului European şi a Consiliului (2) sau, cu privire la un instrument care a fost emis înainte de 8 iulie 2022, o obligaţiune astfel cum este menţionată la articolul 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (3), astfel cum se aplică la data emiterii sale;
(2)Directiva (UE) 2019/2162 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind emisiunea de obligaţiuni garantate şi supravegherea publică a obligaţiunilor garantate şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE şi 2014/59/UE (JO L 328, 18.12.2019, p. 1).
(3)Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).”
97."contract de garanţie financiară cu transfer de proprietate" înseamnă un contract de garanţie financiară cu transfer de proprietate astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1);
(1)Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară (JO L 168, 27.6.2002, p. 43).
98."acord de compensare" înseamnă un acord prin care mai multe creanţe sau obligaţii pot fi convertite într-o singură creanţă netă, inclusiv acordurile de compensare cu exigibilitate imediată în temeiul cărora, în cazul producerii unui eveniment determinat (oricum şi oriunde ar fi definit acesta), scadenţa obligaţiilor părţilor este accelerată, astfel încât ele fie devin imediat exigibile, fie sunt stinse şi, în orice caz, sunt convertite într-o singură creanţă netă sau înlocuite cu aceasta, inclusiv "clauza de compensare cu exigibilitate imediată" astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (n) punctul (i) din Directiva 2002/47/CE şi "compensarea" astfel cum este definită la articolul 2 litera (k) din Directiva 98/26/CE;
99."acord de compensare reciprocă" înseamnă un acord prin care două sau mai multe creanţe sau obligaţii datorate între instituţie aflată în rezoluţie şi o contrapartidă pot face obiectul unei compensări reciproce;
100."contracte financiare" înseamnă următoarele contracte şi acorduri:
a)contracte de titluri de valoare, inclusiv:
(i)contracte de cumpărare, vânzare sau împrumut de titluri de valoare, grupuri sau indici de titluri de valoare;
(ii)opţiuni pe un titlu de valoare, grup sau indice de titluri de valoare;
(iii)tranzacţii de răscumpărare sau tranzacţii de răscumpărare reversibile implicând orice astfel de titluri de valoare, grupuri sau indici de titluri de valoare;
b)contracte pe mărfuri, inclusiv:
(i)contracte de cumpărare, vânzare sau împrumut de mărfuri, grupuri sau indici de mărfuri pentru livrări viitoare;
(ii)opţiuni pe o marfă, un grup sau un indice de mărfuri;
(iii)tranzacţii de răscumpărare sau tranzacţii de răscumpărare reversibile implicând orice astfel de mărfuri, grupuri sau indici de mărfuri;
c)contractele futures şi forward, inclusiv contractele (altele decât cele pe mărfuri) privind cumpărarea, vânzarea sau transferul de mărfuri sau bunuri de orice natură, de servicii, drepturi sau interese contra unui anumit preţ, la un anumit moment în viitor;
d)contracte swap, inclusiv:
(i)swapuri şi opţiuni pe rata dobânzii; acorduri pe cursul valutar la vedere sau de alt tip pe piaţa valutară; swapuri pe valută, pe indici ai titlurilor de capital sau pe titluri de capital, pe indici ai datoriei sau pe datorii, pe indici ai mărfurilor sau pe mărfuri, condiţii meteorologice; emisii sau inflaţie;
(ii)swapuri pe randamentul total, pe marja de credit sau swapuri pe riscul de credit;
(iii)orice acord sau tranzacţie similară cu unul dintre acordurile menţionate la punctele (i) sau (ii) de la prezenta literă şi care face obiectul unor tranzacţionări repetate pe pieţele swapurilor sau ale instrumentelor financiare derivate;
e)acorduri de împrumut interbancar în cazul cărora împrumutul se acordă pe o perioadă de maxim trei luni;
f)acorduri-cadru referitoare la toate tipurile de contracte sau acorduri menţionate la literele (a)-(e);
101."măsură de prevenire a crizelor" înseamnă exercitarea competenţelor privind eliminarea directă a deficienţelor sau a obstacolelor din calea posibilităţii de redresare în temeiul articolului 6 alineatul (6), exercitarea competenţelor de abordare sau de eliminare a obstacolelor din calea posibilităţii de soluţionare în temeiul articolului 17 sau al articolului 18, aplicarea unei măsuri de intervenţie timpurie în temeiul articolului 27, numirea unui administrator temporar în temeiul articolului 29 sau exercitarea competenţelor de reducere a valorii contabile sau de conversie în temeiul articolului 59;
102."măsură de gestionare a crizelor" înseamnă o măsură de rezoluţie sau numirea unui administrator special în temeiul articolului 35 sau a unei persoane în temeiul articolului 51 alineatul (2) sau al articolului 72 alineatul (1);
103."capacitate de redresare" înseamnă capacitatea unei instituţii de a-şi restabili poziţia financiară în urma unei deteriorări semnificative;
104."deponent" înseamnă un deponent astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 6 din Directiva 2014/49/UE;
105."investitor" înseamnă un investitor în sensul articolului 1 punctul 4 din Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1);
(1)Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).
106."autoritate naţională macroprudenţială desemnată" înseamnă autoritatea însărcinată cu realizarea politicii macroprudenţiale, menţionată în recomandarea B1 din Recomandarea Comitetului european pentru risc sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul autorităţilor naţionale pentru chestiuni macroprudenţiale (CERS/2011/3);
107."microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii" înseamnă microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii astfel cum sunt definite în funcţie de criteriul cifrei anuale de afaceri la articolul 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea Comisiei 2003/361/CE (2);
(2)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
108."piaţă reglementată" înseamnă o piaţă reglementată astfel cum e definită în articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Directiva 2014/65/UE.
109.«cerinţa amortizorului combinat» înseamnă cerinţa amortizorului combinat astfel cum este definită la articolul 128 punctul 6 din Directiva 2013/36/UE.
110.«autoritate de rezoluţie în domeniul asigurărilor» înseamnă o autoritate de rezoluţie astfel cum este definită la articolul 2 punctul 12 din Directiva (UE) 2025/1 a Parlamentului European şi a Consiliului (*10);
(*10)Directiva (UE) 2025/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2024 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare şi de modificare a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1132 şi a Regulamentelor (UE) nr. 1094/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2017/1129 (JO L, 2025/1, 8.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2025/1/oj).
111.«autoritate de supraveghere în domeniul asigurărilor» înseamnă o autoritate de supraveghere astfel cum este definită la articolul 13 punctul 10 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*11);
(*11)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
112.«conglomerat financiar» înseamnă un conglomerat financiar astfel cum este definit la articolul 2 punctul 14 din Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*12);
(*12)Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare şi a întreprinderilor de investiţii care aparţin unui conglomerat financiar şi de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE şi 93/22/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 98/78/CE şi 2000/12/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1).
(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 115 pentru a preciza criteriile pentru stabilirea activităţilor, serviciilor şi operaţiunilor menţionate la punctul 35 din primul paragraf, în ceea ce priveşte definiţia "funcţiilor critice", precum şi criteriile pentru stabilirea liniilor de activitate şi a serviciilor asociate menţionate la punctul 36 din primul paragraf, în ceea ce priveşte definiţia "liniilor de activitate esenţiale".
Art. 3: Desemnarea autorităţilor responsabile cu rezoluţia
(1)Fiecare stat membru desemnează una sau, în mod excepţional, mai multe autorităţi de rezoluţie care sunt abilitate să aplice instrumentele de rezoluţie şi să exercite competenţele de rezoluţie.
(2)Autoritatea de rezoluţie este o autoritate publică administrativă sau autorităţi învestite cu competenţe administrative publice.
(3)Autorităţile de rezoluţie pot fi băncile centrale, ministerele competente sau alte autorităţi publice administrative sau alte autorităţi învestite cu competenţe administrative publice. Statele membre pot prevedea, în mod excepţional, ca autoritatea de rezoluţie să fie autorităţile competente pentru supraveghere în sensul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi Directiva 2013/36/UE. Se instituie mecanisme structurale corespunzătoare pentru a se asigura independenţa operaţională şi pentru a evita conflictele de interese între funcţiile de supraveghere prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi Directiva 2013/36/UE sau alte funcţii ale autorităţii relevante şi funcţiile autorităţilor de rezoluţie prevăzute în prezenta directivă, fără a aduce atingere schimburilor de informaţii şi cerinţelor de cooperare prevăzute la alineatul (4). Mai exact, statele membre se asigură că, în cadrul autorităţilor competente, al băncilor centrale naţionale, al ministerelor competente sau al altor autorităţi, există independenţă operaţională între funcţia de rezoluţie şi funcţiile de supraveghere sau de altă natură ale autorităţii relevante.
Personalul implicat în exercitarea funcţiilor autorităţii de rezoluţie în temeiul prezentei directive este supus unor linii distincte de subordonare şi este separat structural faţă de personalul ce exercită sarcini în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi al Directivei 2013/36/UE sau faţă de alte funcţii ale autorităţii relevante.
În sensul prezentului alineat, statul membru sau autoritatea de rezoluţie adoptă şi publică orice reguli interne necesare, inclusiv dispoziţii privind secretul profesional şi schimburile de informaţii între diferitele domenii de răspundere.
(4)Statele membre impun ca autorităţile care exercită funcţii de supraveghere şi de rezoluţie şi persoanele care exercită aceste funcţii în numele autorităţilor respective să coopereze îndeaproape la pregătirea, planificarea şi aplicarea deciziilor de rezoluţie, atât în cazul în care autoritatea de rezoluţie şi autoritatea competentă sunt entităţi separate, cât şi în cazul în care funcţiile sunt exercitate în cadrul aceleiaşi entităţi.
(5)Fiecare stat membru desemnează un singur minister care este responsabil de exercitarea funcţiilor ministerului competent în temeiul prezentei directive.
(6)În cazul în care autoritatea de rezoluţie dintr-un stat membru nu este ministerul competent, aceasta informează ministerul competent cu privire la deciziile luate în temeiul prezentei directive şi, în cazul în care dreptul intern nu prevede altfel, obţine aprobarea acestuia anterior aplicării deciziilor ce au un impact fiscal direct sau implicaţii sistemice.
(7)Deciziile luate de autorităţile competente, de autorităţile de rezoluţie şi de ABE în conformitate cu prezenta directivă ţin seama de posibilul impact al deciziei în toate statele membre în care instituţia sau grupul îşi desfăşoară activitatea şi reduc la minimum efectele negative asupra stabilităţii financiare şi efectele socioeconomice negative în statele membre respective. Deciziile ABE respectă prevederile articolului 38 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(8)Statele membre se asigură că autorităţile de rezoluţie dispun de experienţa, resursele şi capacitatea operaţională pentru a aplica măsurile de rezoluţie şi că sunt în măsură să îşi exercite competenţele cu rapiditatea şi flexibilitatea necesare în vederea atingerii obiectivelor rezoluţiei.
(9)ABE, în cooperare cu autorităţile competente şi cu autorităţile de rezoluţie, se asigură că dispune de expertiză, de resursele şi de capacităţile operaţionale şi necesare şi monitorizează punerea în aplicare a alineatului (8) prin evaluări inter pares periodice.
(10)În cazul în care, în conformitate cu alineatul (1), un stat membru desemnează mai multe autorităţi pentru a aplica instrumentele de rezoluţie şi a exercita competenţele de rezoluţie, el transmite ABE şi Comisiei o notificare de justificare şi repartizează cu claritate funcţiile şi responsabilităţile între aceste autorităţi, asigură coordonarea corespunzătoare dintre acestea şi desemnează o singură autoritate drept autoritate de contact în sensul cooperării şi coordonării cu autorităţile elevante din alte state membre.
(11)Statele membre informează ABE în legătură cu autoritatea naţională sau autorităţile desemnate drept autorităţi de rezoluţie şi autoritate de contact şi, după caz, în legătură cu funcţiile şi responsabilităţile lor specifice. ABE publică lista acestor autorităţi de rezoluţie şi autorităţi de contact.
(12)Fără a aduce atingere articolului 85, statele membre pot limita răspunderea autorităţii de rezoluţie, a autorităţii competente şi a personalului respectiv al acestora în conformitate cu dreptul intern în ceea ce priveşte acţiunile şi omisiunile în cursul exercitării funcţiilor lor în temeiul prezentei directive.