Titlul ii - CERINŢE PENTRU ACCESUL LA ACTIVITATE, DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ŞI SUPRAVEGHEREA PRUDENŢIALĂ A INSTITUŢIILOR EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ - Directiva 2009/110/CE/16-sept-2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 267L

În vigoare
Versiune de la: 12 Ianuarie 2016
TITLUL II:CERINŢE PENTRU ACCESUL LA ACTIVITATE, DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ŞI SUPRAVEGHEREA PRUDENŢIALĂ A INSTITUŢIILOR EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ
Art. 3: Reguli prudenţiale generale
(1)Fără a aduce atingere prezentei directive, articolele 5 şi 11-17, articolul 19 alineatele (5) şi (6) şi articolele 20-31 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului (*), inclusiv actele delegate adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (4), al articolului 28 alineatul (5) şi al articolului 29 alineatul (7), se aplică mutatis mutandis instituţiilor emitente de monedă electronică.
(*)Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE, 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(2)Instituţiile emitente de monedă electronică informează în prealabil autorităţile competente în legătură cu orice schimbare semnificativă a măsurilor adoptate în vederea protejării fondurilor primite în schimbul monedei electronice emise.
(3)Orice persoană fizică sau juridică care a luat hotărârea de a achiziţiona sau de a înstrăina, în mod direct sau indirect, o participaţie calificată, în înţelesul articolului 4 punctul 11 din Directiva 2006/48/CE, într-o instituţie emitentă de monedă electronică, sau de a-şi mări sau reduce, în mod direct sau indirect, o asemenea participaţie calificată ce ar avea ca rezultat faptul că drepturile de vot sau capitalul deţinut ar atinge, depăşi sau scădea sub pragurile de 20 %, 30 % sau 50 %, sau faptul că instituţia emitentă de monedă electronică ar deveni sau ar înceta să mai fie filiala sa, informează în prealabil autorităţile competente în legătură cu intenţia sa de achiziţionare, înstrăinare, mărire sau reducere a participaţiei.
Achizitorul potenţial comunică autorităţii competente informaţii referitoare la dimensiunea participaţiei, precum şi informaţiile relevante specificate în articolul 19a alineatul (4) din Directiva 2006/48/CE.
În cazul în care este probabil ca influenţa exercitată de persoanele menţionate la paragraful precedent să fie în detrimentul unei gestionări sănătoase şi prudente a instituţiei, autorităţile competente se opun sau adoptă măsuri corespunzătoare pentru încetarea situaţiei respective. Asemenea măsuri pot include interdicţii, pot consta în măsuri şi sancţiuni aplicate persoanelor care asigură conducerea sau în suspendarea exercitării dreptului de vot aferent acţiunilor deţinute de acţionarii sau membrii în cauză.
Măsuri similare se aplică persoanelor fizice sau juridice care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a furniza informaţii prealabile, în conformitate cu prezentul alineat.
În cazul în care se dobândeşte o participaţie în pofida opoziţiei autorităţilor competente, acestea, indiferent de sancţiunile ce urmează a fi adoptate, dispun fie suspendarea exercitării drepturilor de vot ale achizitorului, fie nulitatea voturilor exprimate, fie posibilitatea anulării acestor voturi.
Statele membre pot acorda derogare sau pot permite ca autorităţile competente să acorde derogare de la aplicarea tuturor sau a unora dintre obligaţiile prevăzute la prezentul alineat instituţiilor emitente de monedă electronică care desfăşoară una sau mai multe activităţi menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (e).
(4)Statele membre permit instituţiilor emitente de monedă electronică să distribuie şi să răscumpere moneda electronică prin intermediul unor persoane fizice sau juridice care acţionează pe seama acestora. Atunci când instituţia emitentă de monedă electronică distribuie monedă electronică în alt stat membru angajând o astfel de persoană fizică sau juridică, articolele 27-31, cu excepţia dispoziţiilor de la articolul 29 alineatele (4) şi (5) din Directiva (UE) 2015/2366, inclusiv actele delegate adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (5) şi articolul 29 alineatul (7), se aplică mutatis mutandis respectivei instituţii emitente de monedă electronică.

(5)În pofida alineatului (4) din prezentul articol, instituţiilor emitente de monedă electronică nu le este permis să emită monedă electronică prin agenţi. Instituţiilor emitente de monedă electronică li se permite să furnizeze servicii de plată, menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, prin intermediul agenţilor numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 19 din Directiva (UE) 2015/2366.

Art. 4: Capitalul iniţial
Statele membre impun instituţiilor emitente de monedă electronică obligaţia de a deţine, la data autorizării, un capital iniţial, compus din elementele menţionate la articolul 57 literele (a) şi (b) din Directiva 2006/48/CE, de minimum 350 000 EUR.
Art. 5: Fonduri proprii
(1)Fondurile proprii ale instituţiilor emitente de monedă electronică, prevăzute la articolele 57-61, 63, 64 şi 66 din Directiva 2006/48/CE, nu pot scădea sub nivelul sumei prevăzute la alineatele (2)-(5) din prezentul articol sau la articolul 4 din prezenta directivă, oricare dintre acestea este mai mare.
(2)Pentru activităţile menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) care nu au legătură cu emiterea de monedă electronică, cerinţa de fonduri proprii ale instituţiei emitente de monedă electronică se calculează în conformitate cu una dintre cele trei metode (A, B sau C) prevăzute la articolul 8 alineatele (1) şi (2) din Directiva 2007/64/CE. Metoda corespunzătoare se stabileşte de către autorităţile competente în conformitate cu legislaţia naţională.
În ceea ce priveşte activitatea de emitere de monedă electronică, cerinţa de fonduri proprii ale unei instituţii emitente de monedă electronică se calculează în conformitate cu metoda D prevăzută la alineatul (3).
Instituţiile emitente de monedă electronică dispun în orice moment de fonduri proprii care sunt cel puţin egale cu suma cerinţelor precizate la primul şi al doilea paragraf.
(3)Metoda D: fondurile proprii ale unei instituţii emitente de monedă electronică pentru activitatea de emitere de monedă electronică reprezintă cel puţin 2 % din volumul mediu de monedă electronică aflată în circulaţie.
(4)În cazul în care instituţiile emitente de monedă electronică desfăşoară oricare dintre activităţile menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) şi care nu au legătură cu emiterea de monedă electronică sau desfăşoară oricare dintre activităţile menţionate la articolul 6 alineatul (1) literele (b)-(e) şi nu se cunoaşte dinainte volumul monedei electronice aflate în circulaţie, autorităţile competente permit instituţiilor emitente de monedă electronică să calculeze cerinţele de fonduri proprii pe baza unei sume reprezentative care se apreciază că va fi utilizată pentru emiterea de monedă electronică, cu condiţia ca această sumă reprezentativă să poată fi estimată rezonabil, pe baza datelor istorice şi într-o manieră satisfăcătoare pentru autorităţile competente. În cazul în care instituţia emitentă de monedă electronică nu are o activitate suficient de îndelungată, cerinţele de fonduri proprii se calculează pe baza volumului de monedă electronică în circulaţie preconizat în planul de afaceri, prin luarea în considerare a oricărei ajustări a planului respectiv solicitate de autorităţile competente.
(5)Pe baza unei evaluări a proceselor de administrare a riscurilor, a bazelor de date privind riscul de pierdere şi a mecanismelor de control intern ale instituţiei emitente de monedă electronică, autorităţile competente pot impune instituţiei emitente de monedă electronică obligaţia de a deţine fonduri proprii la un nivel mai mare cu până la 20 % decât nivelul care ar rezulta prin aplicarea metodei relevante în conformitate cu alineatul (2) sau pot permite instituţiei emitente de monedă electronică să deţină fonduri proprii la un nivel mai mic cu până la 20 % decât nivelul care ar rezulta prin aplicarea metodei relevante în conformitate cu alineatul (2).
(6)Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calculul fondurilor proprii în cazul în care:
a)instituţia emitentă de monedă electronică face parte din acelaşi grup cu o altă instituţie emitentă de monedă electronică, o instituţie de credit, o instituţie de plată, o societate de investiţii, o societate de administrare a activelor sau o întreprindere de asigurări sau o întreprindere de reasigurări;
b)instituţia emitentă de monedă electronică desfăşoară alte activităţi decât cea de emitere de monedă electronică.
(7)În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile stabilite la articolul 69 din Directiva 2006/48/CE, statele membre sau autorităţile lor competente pot alege să nu aplice alineatele (2) şi (3) din prezentul articol instituţiilor emitente de monedă electronică care sunt incluse în supravegherea consolidată a instituţiilor de credit mamă în conformitate cu Directiva 2006/48/CE.
Art. 6: Activităţi
(1)În afară de emiterea de monedă electronică, instituţiile emitente de monedă electronică au dreptul de a desfăşura oricare dintre următoarele activităţi:
a)furnizarea serviciilor de plată enumerate în anexa la Directiva 2007/64/CE;
b)acordarea de credite în legătură cu serviciile de plată menţionate la punctele 4, 5 sau 7 din anexa la Directiva 2007/64/CE, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 16 alineatele (3) şi (5) din directiva respectivă;
c)furnizarea de servicii operaţionale şi servicii auxiliare în strânsă legătură cu emiterea de monedă electronică sau cu furnizarea serviciilor de plată menţionate la litera (a);
d)operarea de sisteme de plată, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 6 din Directiva 2007/64/CE şi fără a aduce atingere articolului 28 din respectiva directivă;
e)alte activităţi comerciale decât emiterea de monedă electronică, cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare aplicabile.
Creditul menţionat la primul paragraf litera (b) nu se acordă din fondurile primite în schimbul monedei electronice şi deţinute în conformitate cu articolul 7 alineatul (1).
(2)Instituţiilor emitente de monedă electronică nu li se permite să accepte de la public depozite sau alte fonduri rambursabile în înţelesul articolului 5 din Directiva 2006/48/CE.
(3)Orice fonduri primite de instituţiile emitente de monedă electronică de la deţinătorul de monedă electronică trebuie schimbate fără întârziere în monedă electronică. Asemenea fonduri nu constituie depozite sau alte fonduri rambursabile primite de la public în înţelesul articolului 5 din Directiva 2006/48/CE.
(4)Articolul 16 alineatul (2) şi (4) din Directiva 2007/64/CE se aplică fondurilor primite pentru activitatea prevăzută la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol care nu are legătură cu activitatea de emitere de monedă electronică.
Art. 7: Cerinţe în materie de protejare a fondurilor
(1)Statele membre prevăd obligaţia instituţiilor emitente de monedă electronică de a proteja toate fondurile primite în schimbul monedei electronice emise, în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 alineatele (1) şi (2) din Directiva 2007/64/CE. Nu este necesară protejarea fondurilor primite sub formă de plată printr-un instrument de plată până în momentul în care este creditat contul de plăţi al instituţiilor emitente de monedă electronică sau fondurile sunt făcute disponibile în alt mod instituţiei emitente de monedă electronică în conformitate cu cerinţele privind termenele de executare prevăzute în Directiva 2007/64/CE, unde este cazul. În orice caz, asemenea fonduri trebuie supuse protejării într-un termen care nu va depăşi cinci zile lucrătoare, aşa cum acestea sunt definite la articolul 4 punctul 27 din respectiva directivă, de la data emiterii monedei electronice.
(2)În sensul alineatului (1), activele sigure şi cu risc scăzut sunt numai acele elemente de activ cuprinse în una dintre categoriile din tabelul 1 de la punctul 14 din anexa I la Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiţii şi al instituţiilor de credit (1) pentru care cerinţa de capital pentru risc specific nu depăşeşte 1,6 %, dar excluzând alte elemente eligibile definite la punctul 15 din anexa respectivă.
(1)JO L 177, 30.6.2006, p. 201.
În sensul alineatului (1), reprezintă, de asemenea, active sigure şi cu risc scăzut participaţiile într-un organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) care investeşte numai în activele precizate la primul paragraf.
În cazuri excepţionale şi cu o justificare corespunzătoare, autorităţile competente pot hotărî, în baza unei evaluări a siguranţei, maturităţii, valorii sau a altei caracteristici de risc a activelor definite în conformitate cu primul şi al doilea paragraf, care dintre aceste active nu constituie active sigure şi cu risc scăzut, în sensul alineatului (1).
(3)Articolul 9 din Directiva 2007/64/CE se aplică instituţiilor emitente de monedă electronică pentru activităţile menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă care nu sunt legate de activitatea de emitere de monedă electronică.
(4)În sensul alineatelor (1) şi (3), statele membre sau autorităţile lor competente pot hotărî, în conformitate cu legislaţia naţională, metoda care va fi folosită de către instituţiile emitente de monedă electronică pentru a proteja fondurile.
Art. 8: Relaţii cu ţările terţe
(1)Statele membre nu aplică sucursalelor instituţiilor emitente de monedă electronică cu sediul central în afara Comunităţii, în ceea ce priveşte accesul la activitate sau desfăşurarea activităţii acestora, dispoziţii care au drept rezultat un tratament mai favorabil decât cel aplicat instituţiilor emitente de monedă electronică cu sediul central în Comunitate.
(2)Autorităţile competente notifică Comisiei toate autorizaţiile acordate sucursalelor instituţiilor emitente de monedă electronică cu sediul central în afara Comunităţii.
(3)Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (1), Comunitatea poate conveni, prin acorduri încheiate cu una sau mai multe ţări terţe, aplicarea unor dispoziţii care acordă sucursalelor unei instituţii emitente de monedă electronică cu sediul central în afara Comunităţii un tratament identic în întreaga Comunitate.
Art. 9: Exceptări facultative
(1)Statele membre pot acorda exceptări sau pot permite autorităţilor lor competente să acorde exceptări de la aplicarea, în întregime sau parţială, a procedurilor şi condiţiilor stabilite la articolele 3, 4, 5 şi 7 din prezenta directivă, cu excepţia articolelor 20, 22, 23 şi 24 din Directiva 2007/64/CE, şi pot permite înscrierea persoanelor juridice în registrul instituţiilor emitente de monedă electronică în cazul în care sunt îndeplinite concomitent următoarele condiţii:
a)întreaga activitate comercială generează un volum mediu de monedă electronică în circulaţie care nu depăşeşte o limită impusă de statul membru, dar care în niciun caz să nu fie mai mare de 5 000 000 EUR; şi
b)niciuna dintre persoanele fizice responsabile de administrarea sau desfăşurarea activităţii nu a fost condamnată pentru infracţiuni legate de spălarea banilor sau finanţarea terorismului sau pentru orice alte infracţiuni financiare.
În cazul în care instituţiile emitente de monedă electronică desfăşoară oricare dintre activităţile menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) şi care nu au legătură cu emiterea de monedă electronică sau desfăşoară oricare dintre activităţile menţionate la articolul 6 alineatul (1) literele (b)-(e) şi nu se cunoaşte dinainte volumul monedei electronice aflate în circulaţie, autorităţile competente trebuie să permită acestor instituţii emitente de monedă electronică să aplice litera (a) de la primul paragraf pe baza unei sume reprezentative care se apreciază că va fi utilizată pentru emiterea de monedă electronică, cu condiţia ca această sumă reprezentativă să poată fi estimată rezonabil, pe baza datelor istorice şi într-o manieră satisfăcătoare pentru autorităţile competente. În cazul în care un solicitant nu are o activitate suficient de îndelungată, această cerinţă se aplică pe baza volumului de monedă electronică în circulaţie preconizat în planul de afaceri, cu luarea în considerare a oricărei ajustări a planului respectiv solicitate de autorităţile competente.
Statele membre pot să condiţioneze acordarea de exceptări facultative în temeiul acestui articol de îndeplinirea unei cerinţe suplimentare ce impune o limită maximă de stocare pe instrumentul de plată sau în contul de plată al consumatorului în care este stocată monedă electronică.
Orice persoană juridică înregistrată conform prezentului alineat poate furniza servicii de plată care nu au legătură cu moneda electronică emisă în conformitate cu prezentul articol numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 26 din Directiva 2007/64/CE.
(2)Orice persoană juridică înregistrată în conformitate cu alineatul (1) are obligaţia de a avea sediul central în statul membru în care îşi desfăşoară efectiv activitatea.
(3)Orice persoană juridică înregistrată în conformitate cu alineatul (1) este considerată ca fiind instituţie emitentă de monedă electronică. Cu toate acestea, articolul 10 alineatul (9) şi articolul 25 din Directiva 2007/64/CE nu se aplică acesteia.
(4)Statele membre pot să prevadă că orice persoană juridică înregistrată în conformitate cu alineatul (1) se poate angaja numai în anumite activităţi dintre cele enumerate la articolul 6 alineatul (1).
(5)Orice persoană juridică menţionată la alineatul (1):
a)notifică autorităţilor competente orice schimbare a situaţiei sale, dacă este relevantă din punct de vedere al condiţiilor prevăzute la alineatul (1); şi
b)raportează, cel puţin o dată pe an, la data prevăzută de către autorităţile competente, volumul mediu al monedei electronice în circulaţie.
(6)Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care condiţiile prevăzute la alineatele (1), (2) şi (4) nu mai sunt îndeplinite, persoanele juridice în cauză solicită acordarea unei autorizaţii în termen de 30 de zile calendaristice în conformitate cu articolul 3. Persoanelor care nu au solicitat acordarea unei autorizaţii în acest termen li se interzice, în conformitate cu articolul 10, să emită monedă electronică.
(7)Statele membre asigură că autorităţile competente dispun de competenţe suficiente pentru a verifica respectarea permanentă a cerinţelor prevăzute în prezentul articol.
(8)Prezentul articol nu se aplică în ceea ce priveşte dispoziţiile Directivei 2005/60/CE sau dispoziţiile legislaţiei naţionale privind combaterea spălării banilor.
(9)În cazul în care un stat membru aplică exceptarea prevăzută la alineatul (1), acesta notifică Comisia în legătură cu aceasta până la 30 aprilie 2011. Statul membru notifică de îndată Comisia în legătură cu orice schimbare ulterioară. În plus, statul membru informează Comisia cu privire la numărul persoanelor juridice în cauză şi, anual, cu privire la volumul total anual al monedei electronice în circulaţie emise până la data de 31 decembrie a fiecărui an calendaristic, astfel cum este menţionat la alineatul (1).