Capitolul i - DISPOZIŢII GENERALE - Directiva 2008/104/CE/19-nov-2008 privind munca prin agent de muncă temporară
Acte UE
Jurnalul Oficial 327
În vigoare Versiune de la: 5 Decembrie 2008
CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1: Domeniu de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică lucrătorilor care au încheiat un contract de muncă sau se află într-un raport de muncă cu un agent de muncă temporară şi care sunt puşi la dispoziţia unor întreprinderi utilizatoare pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestora.
(2)Prezenta directivă se aplică întreprinderilor publice şi private care sunt agenţi de muncă temporară sau întreprinderi utilizatoare angajate în activităţi economice, indiferent dacă au sau nu un scop lucrativ.
(3)În urma consultărilor cu partenerii sociali, statele membre pot stabili că prezenta directivă nu se aplică raporturilor sau contractelor de muncă încheiate în cadrul unui anumit program public sau care beneficiază de ajutor public, de formare profesională, integrare sau reconversie profesională.
Art. 2: Obiectivul
Obiectivul prezentei directive este acela de a asigura protecţia lucrătorilor temporari şi de a îmbunătăţi calitatea muncii prin agent de muncă temporară prin asigurarea aplicării principiului egalităţii de tratament, astfel cum este prevăzut la articolul 5, lucrătorilor temporari şi prin recunoaşterea agenţilor de muncă temporară în calitate de angajatori, ţinând seama în acelaşi timp de necesitatea de a stabili un cadru corespunzător pentru utilizarea muncii temporare în vederea contribuirii în mod efectiv la crearea de locuri de muncă şi la dezvoltarea unor forme de muncă flexibile.
Art. 3: Definiţii
(1)În sensul prezentei directive:
a)"lucrător" înseamnă orice persoană care, în statul membru respectiv, este protejată ca lucrător în cadrul dreptului naţional al muncii;
b)"agent de muncă temporară" înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce, în conformitate cu legislaţia naţională, încheie contracte de muncă sau raporturi de muncă cu lucrători temporari pentru a-i pune la dispoziţia unor întreprinderi utilizatoare, pentru a lucra cu titlu temporar sub supravegherea şi conducerea acestora;
c)"lucrător temporar" înseamnă un lucrător care a încheiat un contract de muncă sau se află într-un raport de muncă cu un agent de muncă temporară în vederea punerii sale la dispoziţia unei întreprinderi utilizatoare pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acesteia;
d)"întreprindere utilizatoare" înseamnă orice persoană fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căreia munceşte temporar un lucrător temporar;
e)"misiune de muncă temporară" înseamnă perioada în care lucrătorul temporar este pus la dispoziţia întreprinderii utilizatoare pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acesteia;
f)"condiţii de bază de muncă şi de angajare" înseamnă condiţiile de muncă şi de angajare stabilite prin legislaţie, reglementări, dispoziţii administrative, convenţii colective şi/sau alte dispoziţii generale obligatorii în vigoare în întreprinderea utilizatoare cu privire la:
(i)durata timpului de lucru, orele suplimentare, pauzele, perioadele de repaus, munca pe timp de noapte, concediile şi sărbătorile legale;
(ii)remuneraţie.
(2)Prezenta directivă nu aduce atingere legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte definiţiile remuneraţiei, a contractului de muncă, a raporturilor de muncă, sau a lucrătorului.
Statele membre nu trebuie să excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive lucrători, contracte de muncă sau raporturi de muncă exclusiv pe motiv că se referă la lucrători care muncesc cu fracţiune de normă, lucrători cu contract pe durată determinată sau persoane care au un contract de muncă sau se află în raporturi de muncă cu un agent de muncă temporară.
Art. 4: Revizuirea restricţiilor şi a interdicţiilor
(1)Interdicţiile şi restricţiile privind utilizarea muncii temporare se justifică numai pe motive de interes general privind, în special, protecţia lucrătorilor temporari, cerinţele privind siguranţa şi sănătatea la locul de muncă sau necesitatea de a asigura funcţionarea corespunzătoare a pieţei muncii şi prevenirea abuzurilor.
(2)Până la 5 decembrie 2011, statele membre, după consultarea partenerilor sociali, în conformitate cu legislaţia naţională, cu practicile şi convenţiile colective, revizuiesc orice restricţie sau interdicţie privind utilizarea muncii temporare, pentru a verifica dacă acestea sunt justificate de motivele menţionate la alineatul (1).
(3)În cazul în care aceste restricţii sau interdicţii sunt prevăzute în convenţii colective, revizuirea menţionată la alineatul (2) poate fi efectuată de partenerii sociali care au negociat convenţiile respective.
(4)Alineatele (1), (2) şi (3) nu aduc atingere cerinţelor interne cu privire la înregistrarea, acordarea de licenţe, certificarea, garanţiile financiare sau monitorizarea agenţilor de muncă temporară.
(5)Până la 5 decembrie 2011 statele membre informează Comisia cu privire la rezultatele revizuirii menţionate la alineatele (2) şi (3).